Mai multe tipuri de medicamente pentru tratamentul COVID-19, aflate în stocurile Austriei, au fost oferite României prin Mecanismul European de Protecție Civilă. Recepția donațiilor a fost reealizată de Inspectoratul general pentru Situații de Urgență (IGSU).

La solicitarea statului român de acordare de sprijin în combaterea efectelor generate de creșterea exponențială a numărului de cazuri confirmate SARS-CoV-2, adresată Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS de către Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, miercuri au ajuns în țară 1.075 de cutii de diferite tipuri de medicamente pentru tratamentul pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2. Medicamentele aflate în stocurile Austriei au ajuns în România.

Austria a asigurat transportul medicamentelor în România.

Acestea au ajuns în cursul serii de miercuri la Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției-CNCCI.

Recepția donației a fost realizată de către IGSU, urmând ca medicamentele să intre în stocurile UNIFARM, ca mai apoi aceștia să asigure distribuția lor către spitalele din București și din țară.

La recepție au participat ambasadorul Austriei în România E.S. Adelheid Folie și secretarul de stat, șeful DSU, dr. Raed Arafat.

Simplul act de a respira ar putea fi un mod major de transmitere a tuberculozei, sugerează un studiu dat publicităţii marţi, care ar putea modifica profund strategiile de luptă împotriva acestei boli, tradiţional centrate pe tuse, principalul său simptom, informează AFP.

Această dezbatere aminteşte de cea care a animat oamenii de ştiinţă la începutul pandemiei de COVID-19: dacă se confirmă ipoteza transmiterii tuberculozei prin respiraţie, aceasta înseamnă că tratarea persoanelor care au dezvoltat deja simptomele este insuficientă pentru a bloca răspândirea bolii.

Într-adevăr, „acest lucru lasă loc pentru o transmitere ne-neglijabilă înainte ca persoanele infectate să fie tratate”, a declarat pentru AFP Ryan Dinkele, unul dintre autorii studiului, de la Universitatea din Cape Town (Africa de Sud).

Detectarea persoanelor infectate cu tuberculoză fără a aştepta ca acestea să fie tratate

Potrivit acestuia, o nouă abordare în lupta împotriva bolii ar consta în detectarea persoanelor infectate cu tuberculoză fără a aştepta ca acestea să fie tratate.

„Dacă transmiterea este posibilă în absenţa simptomelor, acest lucru ne face sarcina extrem de complicată „, recunoaşte el.

Cercetarea, care nu a fost încă analizată de alţi oameni de ştiinţă, a fost prezentată la o conferinţă online internaţională dedicată sănătăţii pulmonare.

Boală infecţioasă cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis

Tuberculoza, care afectează cel mai frecvent plămânii, este o boală infecţioasă cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis, numită şi „bacilul Koch”, după numele descoperitorului său.

Cercetătorii sud-africani au evaluat transmiterea acestei bacterii la 39 de persoane infectate. Pentru aceasta, ei au măsurat în ce măsură această bacterie a pătruns în aer de la persoanele infectate atunci acestea respirau normal, profund şi când tuşeau.

După 5 minute, în toate cele trei cazuri s-au produs nori de particule care conţineau bacteria.

Tusea a produs de trei ori mai multe bacterii decât respiraţia

Tusea a produs de trei ori mai multe bacterii decât respiraţia, însă, potrivit cercetătorilor, faptul că respirăm continuu ar putea implica ideea că 90% dintre bacteriile care pătrund în aer de la o persoană infectată sunt transmise pe această cale.

De aici şi importanţa locurilor bine ventilate, potrivit cercetătorilor.

La începutul pandemiei de COVID-19, acest mod de transmitere prin nori de particule virale (aerosoli) a fost subestimat. De atunci însă a apărut un consens cu privire la faptul că acesta reprezintă un mod major de transmitere a bolii.

OMS estimează că 1,5 milioane de persoane mor de tuberculoză în fiecare an la nivel mondial

OMS estimează că 1,5 milioane de persoane mor de tuberculoză în fiecare an la nivel mondial, ceea ce face din tuberculoză cea mai letală boală infecţioasă (cu excepţia COVID-19).

Potrivit OMS, aproape un sfert din populaţia lumii este infectată cu bacteria tuberculozei, însă doar 5% din aceste persoane fac boala, majoritatea trăind în ţări cu venituri mici şi medii. Agerpres

Potrivit unui studiu făcut la universitățile din Geneva și Munchen, răspunsul imunitar în cazul vaccinării este mai important după o perioadă de repaus și la începutul zilei, arată LCI.

Rezultatele cercetării făcute de specialiștii de la Universitatea Geneva și de la Universitatea Ludwigs-Maximilians din Munchen au fost publicate în revista Nature Immunology.

Cercetătorii au stabilit că sistemul imunitar este diferit în funcție de momentele zilei.

„Este un răspuns imunitar mai bun dimineața decât după-amiaza cu de două ori mai mulți anticorpi dimineața decât după-amiaza”, a explicat, pentru Europe 1, imunologul Christoph Scheiermann.

Specialistul a subliniat faptul că sunt celule santinelă ale sistemului imunitar care dau alarma când corpul este atacat de un virus și care sunt mai active la primele ore ale zilei.

Apărarea va fi pe termen lung în cazul vaccinării

Ca urmare dacă sistemul reacționează imediat în cazul unei infectări, apărarea va fi pe termen lung în cazul vaccinării.

Variațiile performanțelor sistemului imunitar sunt explicate prin ceasul biologic intern care este sensibil la alternanța zi-noapte.

„Funncționează ca un sistem care economisește energie pentru a utiliza mai bine resursele în conformitate cu nevoile urgente”, a adăugat Christoph Scheiermann.

Cercetătorii mai spun că este imposibil de stabilit când este sistemul imunitar cel mai vulnerabil. Totuși, studiul oferă indicii privind alegerea unui moment mai bun pentru realizarea vaccinării anti-COVID, dar și pentru efectuarea altor tratamente.

(sursa: Mediafax)

Este „esenţial” ca programul privind administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19 să fie accelerat, a declarat un consilier ştiinţific al guvernului britanic, relatează marţi dpa.

Profesorul Neil Ferguson, de la Imperial College din Londra şi membru al Grupului ştiinţific consultativ pentru situaţii de urgenţă (SAGE) al guvernului britanic, a declarat că este necesară o accelerare a rapelurilor (booster) şi a vaccinării adolescenţilor, cărora el a sugerat că ar trebui să li se administreze două doze de vaccin pentru a bloca infecţia şi transmiterea virusului.

Numărul de cazuri noi zilnice, în creștere

Numărul cazurilor de COVID-19 în Marea Britanie se află la cel mai înalt nivel de aproape trei luni, cu o medie pe şapte zile de 44.145 de cazuri zilnice. De asemenea, internările şi decesele sunt în creştere lentă, deşi vaccinurile funcţionează în continuare bine pentru prevenirea cazurilor severe de COVID-19.

Întrebat în cadrul unei emisiuni la BBC dacă dozele de rapel reprezintă soluţia în cazul unei imunităţi în scădere, profesorul Ferguson a declarat: „Absolut, şi există date care apar chiar acum, adică nu sunt complet clare, însă sunt date care provin din Israel şi care arată că, dacă ai făcut a treia doză de vaccin, atunci nivelul de anticorpi creşte foarte mult, mai mult decât după a doua doză”.

„Cred că este esenţial să accelerăm programul de rapel (booster)”

„Cealaltă chestiune este că ratele de infecţie sunt cele mai ridicate la adolescenţi în acest moment şi majoritatea celorlalte ţări europene sunt înaintea noastră în ceea ce priveşte vaccinarea adolescenţilor şi administrarea în cazul acestora de două doze, nu doar a unei doze”, a mai spus el.

„Două doze sunt cu adevărat necesare pentru a bloca infecţia şi a preveni transmiterea, deci continuaţi cu creşterea ratelor de acoperire (a vaccinării) la adolescenţii care răspândesc în mare parte această infecţie”, a mai spus omul de ştiinţă britanic. Agerpres