Numărul de locuinţe cu trei camere livrate în 2020 a scăzut faţă de 2019, după şapte ani consecutivi de creştere, însă cel al garsonierelor şi al locuinţelor cu două camere şi-a continuat avansul, arată datele centralizate de ZF de pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică.

Scă­de­­rea se remarcă şi în cazul locu­in­ţe­­lor cu patru sau mai multe camere.

„Dezvoltatorii îşi adaptează oferta în funcţie de piaţă. Astăzi predomină apartamentele cu două camere în mixul de proprietăţi, în majoritatea proiectelor. Este vorba şi despre o adaptare a ofertei rezidenţiale la specificul pieţei şi la puterea de cumpărare. Astăzi, un apartament nou cu trei camere se încadrează cu dificultate în suma limită pentru aplicarea TVA-ului de 5%.

Majoritatea celor care caută un apartament, mai exact 70% din cumpărători, caută locuinţe până în limita a 100.000 de euro. Prin urmare, se orientează spre locuinţe mai mici, astfel încât să-şi poată permite achiziţia“, spune Andreea Comşa, managing director al com­paniei de consultanţă imobiliară Premier Estate Management.

Anul trecut, 5.913 garsoniere au fost date folosinţă la nivelul întregii ţări, în creştere cu 6% faţă de anul precedent

Anul trecut, 5.913 garsoniere au fost date folosinţă la nivelul întregii ţări, în creştere cu 6% faţă de anul precedent, iar cele 23.051 de locuinţe cu două camere reprezintă un avans de 12% comparativ cu 2019.

Apartamentele cu trei camere, în număr de 18.276, au fost cu aproape 10% mai puţine faţă de cele din anul anterior. La locuinţele cu patru camere, scăderea este mai mică, sub 2%, iar la cele mai mari este de aproape 5% în 2020 faţă de 2019, potrivit INS.

„Istoric vorbind, în România preponderent sunt achiziţionate apartamentele cu suprafeţe mici. Ţine de raportarea noastră la proprietate. Pe de o parte, avem o rată foarte mare de proprietari, pe de altă parte locuinţele sunt supraaglomerate, cu impact direct în calitatea locuirii. Acesta este rezultatul limitării bugetului.“

Modificări de comportament în marile oraşe

„Observăm modificări de comportament în marile oraşe. Apartamentele cu trei camere încep să ia din cota celor cu două camere, astfel încât, dintre cei care caută apartamente, 30% se îndreaptă azi spre trei camere, 45% - spre două camere şi aproape 20% - spre garsoniere. Restul de 5% caută locuinţe mai mari, deoarece dispun de bugete mai generoase.“

Numărul de garsoniere livrate anul trecut este cel mai mare din ultimele două decenii. Doar în trei ani – 2008, 2009 şi 2019 – s-au mai livrat peste 5.000 de locuinţe. Un record este înregistrat şi în cazul locuinţelor cu două camere.

Avantajul garsonierelor este că au cel mai bun randament din punct de vedere investiţional. Diferenţa dintre chiria pentru o garsonieră şi cea pentru un apartament cu două camere este mică, aşa că pentru un cumpărător este avantajos să achiziţioneze o garsonieră pentru care va primi o chirie apropiată de cea pentru un apartament cu două camere, spun unii consultanţi. Piaţa rezidenţială pare însă pregătită să se transforme.

Tendinţa actuală în mediul urban, cel puţin în oraşele principale, este de a aloca un buget mai mare şi a investi mai mult în calitatea locuirii

„Tendinţa actuală în mediul urban, cel puţin în oraşele principale, este de a aloca un buget mai mare şi a investi mai mult în calitatea locuirii. Ne aşteptăm să vedem mixuri de apartamente mai variate în oferta dezvoltatorilor, unde apartamentele mai mari, de trei şi patru camere, să aibă o cotă şi o diversitate mai mari“, mai spune Andreea Comşa.

De asemenea, se remarcă o creştere a interesului în ceea ce priveşte casele – fie ele individuale, duplexuri, triplexuri sau proprietăţi cu acces la o curte.

„Astăzi, aproape 20% din căutările celor care vor să devină proprietari se îndreaptă spre acest tip de locuinţe. Nu cred că va trece mult timp până vom vedea proiecte ample şi în această categorie.“

Segmentul apartamentelor cu două camere este cel care a crescut cel mai mult în ultimul deceniu. În 2007, spre exemplu, cele mai multe locuinţe finalizate aveau cinci camere sau mai mult, mai arată datele de la INS. Acum, acestea se află abia pe locul al patrulea în topul livrărilor pe categorii.

Aproape 68.000 de locuinţe noi au fost date în folosinţă în 2020 la nivelul întregii ţări

În total, aproape 68.000 de locuinţe noi au fost date în folosinţă în 2020 la nivelul întregii ţări, arată datele disponibile pe platforma Tempo a INS. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private. Faţă de anul 2019, nivelul întregistrat anul trecut - 67.816 locuinţe - este cu mai puţin de 1% mai mare, însă este un număr record pentru România.

Recordul anterior fusese înregistrat în 2019, când fuseseră livrate 67.488 de case şi apartamente în toată ţara. Doar în 2008 şi 2009 numărul de locuinţe livrate anual a mai depăşit 60.000, cu circa 67.300 de locuinţe în 2008 şi 62.500 în 2009. A fost însă perioada care a precedat criza economică anterioară. Din 2010, a urmat o scădere ce s-a întins de-a lungul a patru ani, cu o revenire abia în 2014.

De multe ori, în special familiile tinere sunt predispuse la sacrificii mari, aşa că optează pentru o locuinţă de dimensiuni mai reduse, care să se încadreze în bugetul disponibil. Totuşi, piaţa pare să se mai schimbe, este de părere Andreea Comşa.

(sursa: Mediafax)