Un medic din cadrul unui spital din municipiul Giurgiu a fost reţinut pentru 24 de ore şi este cercetat penal după ce a fost prins în flagrant în timp ce lua mită pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale.

“Ca urmare a unui apel telefonic la linia Call Center anticorupţie gratuită a Direcţiei Generale Anticorupţie 0800.806.806, poliţiştii anticorupţie ai Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Giurgiu, sub coordonarea procurorului competent din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, cu sprijinul Serviciului Operaţii şi Serviciului Tehnic din cadrul DGA – structura centrală, au surprins luni, 26 octombrie, în flagrant, luând mită un medic ginecolog din cadrul unui spital din municipiul Giurgiu. Acesta a primit suma de cinci sute de lei, cu titlu de mită, de la un martor denunţător, aparţinător al unui pacient, în scopul exercitării unor acte medicale”, se arată într-un comunicat de presă emis marţi de Serviciul Judeţean Anticorupţie Giurgiu.

Potrivit sursei citate, din cercetări a reieşit faptul că, anterior, medicul a mai pretins şi primit de la aceeaşi persoană, precum şi de la pacientul respectiv, suma de şase sute de lei, tot în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, respectiv efectuarea unei intervenţii medicale chirurgicale de cezariană.

Persoana prinsă în flagrant a fost condusă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, unde i s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală de suspect pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, procurorul de caz dispunând măsura preventivă a reţinerii pe o durată de 24 de ore.

Cercetările continuă în vederea clarificării cauzei sub toate aspectele. AGERPRES

După mai mult de un deceniu fără să fi apărut pe marile ecrane, Sophia Loren revine la cinematografie cu filmul “The Life Ahead” (La vita davanti a se”, un film produs de Netflix în care legendara actriţă joacă rolul lui Madame Rosa sub îndrumarea fiului său, regizorul Edoardo Ponti, relatează EFE.

“Mă bucură foarte mult să lucrez cu fiul meu, ador să colaborez cu el. Avem un suflet comun”, a spus actriţa într-un colocviu care a urmat prezentării online a filmului “The Life Ahead”, ce va fi lansat oficial pe Netflix în data de 13 noiembrie.

Sophia Loren, în vârstă de 86 de ani şi a cărei ultimă incursiune în cinematografie a fost în filmul “Nine” (2009) de Rob Marshall, a răspuns alături de Ponti la întrebările unei alte legende a filmului italian, Isabella Rossellini, care a mărturisit că simte o oarecare invidie având în vedere că ea nu a colaborat niciodată la un film alături de părinţii săi, Ingrid Bergman şi Roberto Rossellini.

“Mama ta, Edoardo, a fost pentru mine un exemplu, o manieră unică de a fi femeie (…) Sophia ne-a demonstrat că femeile italiene nu sunt mame supuse, ci femei pline de mândrie care îşi ţin familiile unite”, a spus Isabella Rossellini.

La rândul ei, Sophia Loren a explicat că mama sa a fost o mare sursă de inspiraţie pentru interpretarea sa din filmul “The Life Ahead”, o dramă despre o prietenie neobişnuită înfiripată între un adolescent imigrant senegalez (Ibrahima Gueye) şi o bătrână supravieţuitoare a Holocaustului (Sophia Loren).

“Am vrut mereu să fiu ca mama mea. Era o femeie minunată, puternică, o femeie incredibilă”, a spus ea. “Madame Rosa avea aceaşi fragilitate şi acelaşi tip de emoţii ca şi mama mea. În cel de-al Doilea Război Mondial, când eram mică (…), mama a suferit foarte mult, dar nu a vorbit niciodată despre asta: chiar şi atunci când era moartă de frică, era mereu alături de noi suportând lucruri cumplite, bombardamentele şi războiul la Napoli”, a rememorat actriţa.

Edoardo Ponti, care în timpul colocviului a schimbat multe gesturi de tandreţe cu mama sa, a încercat să explice de ce trebuie să o înţelegem pe Sophia Loren dincolo de mitul pe care îl reprezintă pe marele ecran.

“Cred că motivul pentru care lumea empatizează cu ea, atunci când joacă, este pentru că ea nu s-a simţit niciodată confortabil cu statutul de divă: alţii i l-au aplicat, un lucru cu care ea nu s-a împăcat niciodată”, a spus regizorul filmului şi fiul Sophiei Loren.

Este şi motivul pentru care el a dorit în primul rând ca Ibrahima Gueye, actorul debutant care îi dă replica lui Loren în rolul adolescentului Momó, să nu se simtă copleşit de strălucirea pe care o răspândeşte în jur starul italian.

“Era foarte important pentru noi să o umanizăm pe mama pentru ca el să nu vadă mitul, ci persoana. Aşa că ne-a venit ideea să locuim toţi împreună. Timp de peste opt săptămâni de filmare, am locuit toţi sub acelaşi acoperiş, iar el a văzut-o pe mama în fiecare zi şi au stat de multe ori împreună pe canapea în faţa televizorului… În acest fel s-a creat între ei o legătură profund emoţională”, a spus regizorul.

Sophia Loren a povestit că secretul pentru a juca alături de actori debutanţi l-a învăţat de la Vittorio De Sica.

“Ar fi fost foarte uşor pentru Ibrahima să se piardă, deşi este un băiat puternic. Era pentru prima oară când se afla într-un film, în faţa unei camere de filmare, iar toată lumea din jur îl scruta cu privirile. Cred că i-a fost foarte greu, dar că i-a şi plăcut foarte mult (…) A fost capabil să-şi învingă timiditatea şi să devină unul dintre ai noştrii”, a încheiat ea. AGERPRES

O parte dintre persoanele care dezvoltă forme grave de COVID-19 se confruntă cu apariţia unei inflamaţii periculoase şi sistemice, declanşate de un răspuns imunitar hiperactiv, care poartă denumirea ”furtună de citokine”. Identificarea pacienţilor care s-ar putea afla în această situaţie şi modalitatea ei de prevenire rămân încă necunoscute, notează DPA.

Un nou studiu realizat de Temple University din Philadelphia a identificat câţiva markeri chimici, uşor de măsurat cu ajutorul testelor sangvine standard disponibile în spitale, care ar putea fi de ajutor.

Autorii studiului au început prin a măsura nivelurile unui grup de 62 de astfel de markeri în cazul a sute de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19, inclusiv proteine şi alte substanţe legate de metabolism, sistemul imunitar şi alte funcţii ale organismului. Doar câteva dintre acestea erau neobişnuit de ridicate la pacienţii care au fost afectaţi de o puternică ”furtună” inflamatorie.

Cercetătorii au monitorizat apoi aceste câteva criterii la un al doilea set de pacienţi, pentru a vedea dacă pot prezice o afecţiune inflamatorie severă în cazul lor. Experimentul a dat rezultate în cazul a peste două treimi dintre pacienţi.

În ambele grupe, pacienţii ale căror teste sangvine au îndeplinit aceste criterii speciale au rămas în spital pentru un timp mai îndelungat şi au prezentat un risc mai mare de deces, a precizat autorul principal Roberto Caricchio, şeful secţiei de reumatologie de la Facultatea de Medicină Lewis Katz din cadrul Temple University.

”Cu toţii sunt persoane bolnave, dar cei care îndeplinesc criteriile sunt, de departe, mai bolnavi”, a spus acesta.

Deşi se crede că inflamaţia severă în cazul pacienţilor cu COVID-19 este declanşată de nişte substanţe chimice ale sistemului imunitar denumite citokine, măsurarea acestora necesită teste complexe, care nu sunt disponibile în mod curent în spitalele comunitare. Criteriile predictive identificate de echipa condusă de Caricchio, pe de altă parte, pot fi uşor măsurate printr-un test standard de sânge, a mai precizat coordonatorul studiului.

Aceste criterii includ, printre alte semnale de alarmă, markeri asociaţi cu dezechilibrul electrolitic şi leziuni ale ţesuturilor (spre exemplu, niveluri ridicate de feritină, un tip de moleculă care depozitează fier).

”Aceste teste nu au nimic special”, a spus Caricchio. ”Le poate efectua orice spital cu un laborator”, a adăugat coordonatorul studiului.

Deşi nu sunt un semn prevestitor al unor forme severe de COVID-19, criteriile descoperite de Temple University s-ar putea dovedi utile, a precizat Amesh Adalja, cercetător principal în cadrul Johns Hopkins Center for Health Security, care nu a luat parte la realizare acestui studiu.

”Dacă vom avea un sistem de punctaj care să ghideze tratamentul, va fi un aspect important pe măsură ce vom rafina îngrijirile oferite pacienţilor cu COVID-19”, a spus Adalja, medic şi membru al Societăţii pentru Boli Infecţioase din Statele Unite. ”Cred că este un instrument util”, a adăugat el.

Studiul a fost publicat la sfârşitul lunii trecute în Annals of the Rheumatic Diseases. Următorul pas este identificarea medicamentelor care pot ajuta la preîntâmpinarea acestor reacţii exagerate şi nocive ale sistemului imunitar. Dar, aşa cum medicii au ştiut cu mulţi ani înainte de pandemia de COVID-19, activarea sistemului imunitar este un exerciţiu de echilibristică.

Citokinele, cauza suspectată ale acestor furtuni inflamatorii, joacă totuşi un rol esenţial în lupta contra bolilor infecţioase. Ele reprezintă nişte semnale de alarmă chimice, care declanşează alte componente ale sistemului imunitar.

În cazul unor pacienţi cu COVID-19 ale căror sisteme imunitare răspund în mod exagerat, s-ar putea dovedi de folos blocarea activităţii anumitor citokine, a spus Caricchio. Dar în alte cazuri, inhibarea acestor semnale de alarmă ar putea împiedica sistemul imunitar al pacientului să acţioneze. Sunt necesare studii formale pentru a determina căreia dintre cele două categorii aparţine un anumit pacient.

Un medicament care blochează citokinele şi care se află în studiu pe pacienţi cu COVID-19 la Temple University, printre alte centre, se numeşte Anakinra şi a fost dezvoltat iniţial pentru a trata artrita reumatoidă.

Dacă echipa profesorului Caricchio are dreptate, pacienţii ale căror analize de sânge îndeplinesc noul set de criterii ar putea fi cei care vor avea cel mai mult de beneficiat de pe urma acestei descoperiri. AGERPRES

Belgia, Danemarca, Italia şi Slovenia figurează printre ţările europene care au impus luni noi restricţii cu scopul de a menţine sub control cel de-al doilea val al pandemiei pentru a nu copleşi serviciile de sănătate publică, relatează DPA.

Guvernul belgian a ordonat închiderea tuturor barurilor, cafenelelor şi restaurantelor, instituind restricţii de circulaţie pe timpul nopţii începând de luni. Telemunca devine obligatorie acolo unde este posibil.

În Italia, unde cifrele de contaminări zilnice au depăşit pentru prima dată 20.000 duminică, premierul Giuseppe Conte a ordonat închiderea barurilor şi a restaurantelor începând de luni, ora locală 18:00 (17:00 GMT).

Restricţiile prevăd de asemenea închiderea sălilor de sport, a piscinelor, cinematografelor, teatrelor şi sălilor de concert, interdicţie totală a prezenţei suporterilor pe stadioane şi cursuri online pentru cel puţin 75% dintre elevii de liceu.

Potrivit ultimei evaluări a riscurilor a Centrului european pentru controlul şi prevenirea bolilor (ECDC), cea mai mare parte a ţărilor sunt în prezent considerate ca trecând printr-o situaţie epidemiologică foarte îngrijorătoare.

Presiunea numărului de contaminări asupra sectorului de sănătate şi impactul său asupra mortalităţii devin “din ce în ce mai evidente”, potrivit ECDC.

Slovenia şi-a sporit eforturile pentru a limita propagarea virusului, interzicând deplasările între localităţi, a comunicat luni agenţia de presă locală STA.

Această măsură va fi în vigoare cel puţin o săptămână în întreaga ţară, a indicat guvernul sloven.

Danemarca a instituit interdicţia la vânzarea de alcool pe timpul nopţii, care intră în vigoare luni, reducând plafonul pentru adunările publice pentru a limita o propagare crescută a cazurilor de SARS-CoV-2. AGERPRES