Parlamentarii germani l-au ales miercuri pe social-democratul Olaf Scholz ca nou cancelar, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai Angelei Merkel. A fost deschisă, astfel, calea unui guvern de coaliţie pro-european care a promis să stimuleze investiţiile în zona verde.

Olaf Scholz, în vârstă de 63 de ani, a ocupat funcţia de vicecancelar şi ministru de finanţe în guvernul Angelei Merkel, a obţinut o majoritate clară de 395 de voturi de la parlamentarii din camera inferioară a Bundestagului.

După ce va fi nominalizat de preşedintele Frank-Walter Steinmeier la Castelul Bellevue, Scholz se va întoarce în Parlament pentru a depune jurământul în faţa parlamentarilor.

În perioada în care Merkel s-a aflat la putere au existat 11 premieri români, opt premieri italieni, cinci premieri britanici.

Miercuri după-amiaza, Merkel va preda Cancelaria noului cancelar.

Scholz va conduce un guvern format din partidul său Social-Democrat(SPD), Partidului Liber-Democrat (FDP), Alianţa ’90/Verzi.

Noul Guvern va avea portofoliile împărţite aproape egal între bărbaţi şi femei.

„Acest lucru corespunde cu realitatea socială în care trăim, cu o populaţie alcătuită în jumătăţi egale din femei şi bărbaţi”, afirmă viitorul cancelar, Olaf Scholz, citat de publicaţia Die Welt.

În contextul pandemiei, numele cel mai discutat a fost cel al viitorului ministru al Sănătăţii

În contextul pandemiei, numele cel mai discutat a fost cel al viitorului ministru al Sănătăţii. Titularul portofoliului Sănătăţii va fi expertul social-democrat Karl Lauterbach.

„Cei mai mulţi cetăţeni vor la Ministerul Sănătăţii un specialist care într-adevăr să facă treabă bună; va fi Karl Lauterbach”, a precizat Olaf Scholz.

Christine Lambrecht, care până acum a fost ministru al Justiţiei în Guvernul Angela Merkel, va deveni ministru al Apărării, iar Nancy Faeser, liderul filialei SPD din landul Hessen, va prelua portofoliul Afacerilor Interne.

Svenja Schulze (SPD) va fi ministrul Dezvoltării, Hubertus Hell (SPD) rămâne ministrul Muncii şi Afacerilor Sociale, iar Klara Geywitz (SPD) va prelua conducerea Ministerului Construcţiilor. Wolfgang Schmidt (SPD) va deveni ministru al Oficiului cancelarului, conform publicaţiei Bild.

Robert Habeck, copreşedinte al Alianţei ’90/Verzi, va deveni vicecancelar şi ministru al Economiei şi Climei, în timp ce Annalena Baerbock, celălalt copreşedinte al formaţiunii ecologiste, va fi ministru de Externe. Steffl Lemke (Alianţa ’90/Verzi) va deveni ministrul Protecţiei Mediului, iar Anne Splegel şi Cem Özdemir, din aceeaşi formaţiune politică, vor fi ministru al Familiei, respectiv ministru al Agriculturii.

Portofoliul Finanţelor va fi deţinut de Christian Lindner, liderul Partidului Liber-Democrat (FDP). Marco Buschmann (FDP) va fi ministrul Justiţiei, Bettina Stark-Watzinger (FDP) devine ministru al Educaţiei şi Cercetării, iar Volker Wissing (FDP) va fi ministru al Transporturilor şi Afacerilor Digitale.

Programul de guvernare prevede o serie de măsuri sociale şi ecologice, acestea fiind principalele măsuri:

– salariul minim va fi majorat la 12 euro pe oră, iar cetăţenii germani vor avea drept de vot începând de la vârsta de 16 ani;
– pensiile nu vor fi diminuate şi nu va fi crescută vârsta de pensionare;
– vor fi construite 400.000 de locuinţe anual, iar preţurile chiriilor vor rămâne plafonate;
– Germania va face investiţii masive în dezvoltarea sistemelor de energii regenerabile, inclusiv în hidrogen; până în anul 2030, Germania trebuie să reuşească asigurarea a 80% din necesarul de electricitate din energii ecologice;
– Germania va face investiţii în tranziţia digitală, inclusiv pentru sistemul de învăţământ;
– salariile personalului din centrele de asistenţă medicală vor fi majorate;
– va fi creat un nou sistem decizional pentru gestionarea crizei pandemiei.

(sursa: Mediafax)

Citește Romania24.ro pe Google News

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) recomandă consumatorilor să cumpere produse alimentare numai din unităţi sau spaţii autorizate, pentru a avea certitudinea că atât carnea, cât şi alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar-veterinar şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.

„După cumpărare, în cel mai scurt timp posibil, alimentele de origine animală se introduc în frigider unde se păstrează astfel: carnea refrigerată, laptele, produsele din lapte şi ouăle la o temperatură de refrigerare de preferinţă între 0 şi 4 grade Celsius şi separat în funcţie de categoria de produs, iar carnea congelată la o temperatură cât mai scăzută, respectiv sub -12 grade Celsius”, se menţionează într-un comunicat al ANSVSA.

Reprezentanţii autorităţii avertizează că sacrificarea porcului din gospodărie şi consumarea acestuia în familie, fără controlul sanitar veterinar al stării de sănătate a animalului şi a salubrităţii cărnii obţinute, poate avea consecinţe grave.

Porcul crescut în gospodărie, carnea şi produsele din carne provenite de la acesta sunt interzise a fi comercializate

De asemenea, ei atrag atenţia că porcul crescut în gospodărie, carnea şi produsele din carne provenite de la acesta sunt interzise a fi comercializate. De asemenea, este interzisă şi comercializarea porcilor, cărnii şi produselor din carne provenite din zonele de restricţie, ca urmare a evoluţiei virusului Pestei Porcine Africane (PPA).

„Solicitaţi vizita medicului veterinar înainte de sacrificarea porcului, pentru a verifica starea de sănătate a animalului înainte de sacrificare; pentru a da sfaturi utile privind probele ce trebuie luate la sacrificare şi analizele ce trebuie făcute pentru a nu vă pune sănătatea în pericol; pentru a asoma porcul înaintea sacrificării şi scuti animalul de suferinţă, dar şi pentru a respecta cerinţele de bunăstare a animalelor”, recomandă specialiştii ANSVSA.

Deţinătorul animalelor are obligaţia de a preda medicului veterinar de liberă practică împuternicit crotaliile auriculare

Potrivit sursei citate, deţinătorul animalelor are obligaţia de a preda medicului veterinar de liberă practică împuternicit crotaliile auriculare ale animalelor sacrificate, în termen de maxim 7 zile de la sacrificare, pentru actualizarea Bazei Naţionale de Date (BND).

De asemenea, inspectorii sanitari-veterinari recomandă să nu se consume li să nu se prepare carnea până nu se obţine de la medicul veterinar rezultatul examinării pentru Trichinella spp., cu rezultat negativ. Recomandarea este valabilă şi pentru carnea obţinută de la porcii mistreţi.

„În situaţia în care medicul veterinar constată că porcul dumneavoastră este bolnav, nu riscaţi sacrificarea şi consumul cărnii. Veţi fi despăgubit de stat la valoarea de piaţă a animalului, numai dacă acesta este identificat şi înregistrat”, spun reprezentanţii ANSVSA.

Examinarea cărnii provenite de la porcii sacrificaţi în vederea examinării pentru Trichinella spp. este obligatorie şi se efectuează pe probe provenite atât de la porcii identificaţi şi introduşi în BND, cât şi de la porci neidentificaţi, care nu figurează în BND. Probele se recoltează din limbă, musculatura intercostală, pilierii diafragmatici, muşchii maseteri, muşchii abdominali, partea musculară a diafragmei situate în apropierea coastelor sau a sternului (de dimensiunea unei nuci), se mai arată în comunicat.

Potrivit Autorităţii, costul unui examen trichineloscopic este între 24,99 de lei

Potrivit Autorităţii, costul unui examen trichineloscopic este între 24,99 de lei, TVA inclus (trichineloscopie directă), 92,82 de lei, TVA inclus (digestie artificială) şi 49,98 de lei, TVA inclus (trichineloscopie directă) pentru probele provenite de la porcii mistreţi.

La nivelul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene şi al Circumscripţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Oficiale Teritoriale (CSVSAO) vor fi afişate informaţii utile consumatorilor, dar şi locaţiile în care poate fi efectuat examenul pentru identificarea Trichinella spp. în carnea de porc.

„Comercializarea cărnii de porc neexpertizată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor se sancţionează cu amenzi cuprinse între 20.000 şi 40.000 de lei”, atrag atenţia specialiştii ANSVSA.

De asemenea, este interzisă introducerea cărnii şi a produselor din carne

De asemenea, este interzisă introducerea cărnii şi a produselor din carne (toate speciile: porc, oaie, vită, pasăre, etc.) dintr-o ţară terţă în Uniunea Europeană, respectiv în România, prin bagajele personale ale călătorilor.

În cazul în care cetăţenii doresc să achiziţioneze produse alimentare care se comercializează în cadrul unor târguri organizate în această perioadă, sau din pieţe, trebuie să fie atenţi la câteva aspecte, respectiv existenţa şi funcţionarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele de origine animală; integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecţie pe timpul transportului, depozitării şi comercializării; etichetarea produselor alimentare, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, condiţiile de păstrare, data obţinerii după caz, termenul de valabilitate etc.

În ceea ce priveşte comercializarea brânzeturilor aceasta trebuie să se facă în ambalaje de unică folosinţă (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar) şi să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaje, cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.

Este recomandat ca ouăle şi alte produse alimentare care se consumă în mod tradiţional în această perioadă

„Este recomandat ca ouăle şi alte produse alimentare care se consumă în mod tradiţional în această perioadă, cum sunt: cozonacii, prăjiturile, legumele de sezon etc., să fie achiziţionate din spaţii amenajate şi autorizate aflate sub controlul personalului de specialitate”, mai spun reprezentanţii ANSVSA.

Nu în ultimul rând, înainte de achiziţionarea alimentelor de origine animală, din locuri specializate în acest sens, consumatorii trebuie să se asigure că vânzătorul este echipat corespunzător, poartă halat de protecţie şi bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate o realizează cu mâinile acoperite de mănuşi curate sau de unică folosinţă.

Medicii veterinari din cadrul DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti

Medicii veterinari din cadrul DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi cei de la nivelul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO) de la nivelul pieţelor agroalimentare vin în sprijinul consumatorilor prin asigurarea unui program prelungit de lucru în perioadele 29 noiembrie – 24 decembrie 2021 şi 27 – 30 decembrie 2021, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică.

Orarul medicilor veterinari va fi afişat pe site-ul DSVSA-ului judeţean şi în punctele de lucru, în acesta fiind incluse numele medicului veterinar responsabil şi numerele de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor.

Numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. este 0800 826 787 şi poate fi apelat gratuit de către cetăţeni, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Peste 130 milioane de euro au fost alocați marilor consumatori de energie. „Vom trece iarna cu bine”, spune Virgil Popescu, ministrul Energiei.

„Vom trece iarna cu bine. Schema de ajutor de stat pentru energointensivi a fost finalizată, iar marii angajatori au primit bani pentru a-și putea susține activitatea. Așa cum am mai spus prin acest ajutor financiar susținem 15 ramuri din industria României. Vorbim despre producători care au angajați direct și pe orizontala economiei de peste 100.000 de angajați. Totodată, prin această schemă evităm riscul de relocare al unor companii care contribuie la economia României.

Aș vrea să reamintesc că nu oferim sprijin doar marilor consumatori de energie. De compensare beneficiază și IMM-urile, dar și consumatorii casnici, măsurile fiind prevăzute în legea nr.259/2021. Suntem în discuții cu Comisia Europeană pentru a prelungi schema de ajutor de stat prevăzută prin OUG nr. 81 pentru a-i susține în continuare pe energointensivi”, a declarat Virgil Popescu, ministrul Energiei.

Conform unui comunicat transmis de Ministerul Energiei, suma plătită în anul 2021 sub forma ajutorului de stat aferent anului 2020 este de 637.623.005,82 lei echivalentul a 131.819.273,08 Euro, la cursul mediu de referință pentru anul 2020 de 4,8371 lei/Euro.

Numărul total al societăților care au beneficiat de ajutorul de stat conform OUG nr. 81/2019 este de 33, toate cu capital 100% privat, dintre care 12 societăți cu răspundere limitată și 21 societăți pe acțiuni;

Numărul societăților cărora li s-a respins cererea de acordare a finanțării este de 3, deoarece nu s-au încadrat în condițiile cumulative impuse de OUG 81/2019 pe perioda de implementare.

(sursa: Mediafax)

77% dintre companii își recompensează angajații la final de an. 20% dintre angajatori estimează că în 2022 vor oferi beneficii extrasalariale de peste 1.000 de lei per angajat.

Pandemia a schimbat trendurile în ceea ce privește beneficiile extrasalariale. O parte dintre ele au dispărut complet în ultimul an și jumătate, în timp ce altele noi au fost introduse în pachetul oferit de companii.

Totuși, 87% dintre angajatori oferă în continuare beneficii salariaților și doar 3% au renunțat la ele odată cu declanșarea pandemiei. 10% dintre respondenți recunosc că nu oferă beneficii angajaților în prezent și că nu o făceau nici înainte de pandemie.

Finalul acestui an se arată însă optimist pentru 77% dintre companii, care vor recompensa angajații de sărbători, arată datele celui mai recent sondaj eJobs.

28% dintre acestea vor acorda prime de Crăciun

28% dintre acestea vor acorda prime de Crăciun, 18% vor oferi zile libere suplimentare, 16% spun că vor recompensa angajații cu pachete de sărbători, în timp ce 15% vor acorda unul dintre următoarele beneficii: al 13-lea salariu, bonus de performanță, teambuilding sau tombole cu premii.

Pe de altă parte, 12% vor organiza totuși petreceri de Crăciun în acest an, în timp ce 11% dintre angajatori nu vor oferi niciun beneficiu suplimentar la final de 2021.

La capitolul planuri pentru 2022, aproape o treime dintre companii își propun să ofere beneficii extrasalariale

La capitolul planuri pentru 2022, aproape o treime dintre companii își propun să ofere beneficii extrasalariale cu valori cuprinse între 200 și 400 de lei per angajat, 24% vor să investească între 400 și 600 de lei pentru fiecare persoană și aproape 20% își propun să ofere beneficii extrasalariale de peste 1.000 de lei per membru în 2022.

Tichetele de masă rămân, în continuare, în topul celor mai populare beneficii extrasalariale și în 2022, având în vedere că 20% dintre angajatori le vor oferi și anul viitor. Interesul pentru zona de sănătate, de asemenea, este unul ridicat: 19% dintre managerii de resurse umane participanți la sondaj au menționat că vor acorda și în 2022 abonamente la clinici private, în timp ce 3% pun pe listă consilierea psihologică.

Angajatorii investesc din ce în ce mai mult în dezvoltarea și perfecționarea angajaților

„Pe lângă beneficiile acestea, angajatorii investesc din ce în ce mai mult în dezvoltarea și perfecționarea angajaților. Aproape un sfert organizează training-uri profesionale, cursuri de dezvoltare personală și cursuri de limbi străine pentru angajați. De asemenea, tot mai multe companii vor fi preocupate de zona de sănătate emoțională a angajaților în 2022, sector ce a cunoscut un avânt excepțional în ultimul an și jumătate”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs România

Dacă ar fi puși în postura de a-și configura pachetul ideal de beneficii, fără o limită de buget, 43% dintre angajatori spun că ar extinde beneficiile către membrii familiei angajaților, incluzând aici decontarea cheltuielilor pentru grădinițele sau creșele copiilor. Aproape o treime ar scurta la patru zile săptămâna de lucru, iar 11% ar asigura angajaților o menajeră, un bucătar sau un șofer personal dacă ar avea buget nelimitat de beneficii extrasalariale.

45% dintre companiile participante la sondaj spun că lucrează hibrid, și de la birou, și de acasă

În acest moment, 45% dintre companiile participante la sondaj spun că lucrează hibrid, și de la birou, și de acasă. 44% spun că angajații lor vin în fiecare zi la birou și doar 11% lucrează exclusiv remote. Nevoia de interacțiune față-n față se resimte însă pregnant: aproape 65% dintre oamenii de HR spun că pentru anul viitor doresc să organizeze mai multe evenimente cu toată echipa în format fizic, fie că e vorba de teambuilding-uri, ieșiri, training-uri la birou sau evenimente la nivel de departament.

„Se simte o nevoie tot mai mare atât din partea companiilor, cât și a echipelor, de a se reuni în format fizic”

„Se simte o nevoie tot mai mare atât din partea companiilor, cât și a echipelor, de a se reuni în format fizic. Munca remote înainte de pandemie era un beneficiu râvnit de majoritatea angajaților, astăzi însă tot mai mulți doresc să revină măcar câteva zile pe lună la birou, unde să poată discuta în persoană proiectele și task-urile pe care le au de realizat. În măsura în care pandemia va permite, în 2022 companiile vor încerca să aducă din nou împreună oamenii, însă munca remote va rămâne în continuare o opțiune pentru angajații care preferă acest mod de lucru”, mai spune Roxana Drăghici.

Studiul a fost derulat în perioada 11 noiembrie – 2 decembrie a acestui an, pe un eșantion de circa 350 de companii, respondenții fiind oameni de HR, manageri și antreprenori.

(sursa: Mediafax)