Connect with us

ACTUALITATE

Germania va înăspri restricţiile. Cei care nu vor purta mască vor fi amendați

Publicat



Cancelarul german Angela Merkel este în favoarea aplicării la nivel naţional a unei amenzi minime de 50 de euro pentru persoanele care sunt prinse fără mască în magazine sau în transportul public, au declarat surse pentru DPA.

De asemenea, Merkel susţine introducerea unei interdicţii asupra unor evenimente de proporţii precum concerte, festivaluri sau întreceri sportive până la 31 decembrie, au afirmat aceleaşi surse.

Ar putea exista excepţii pentru regiunile cu rate foarte mici de infectări, dacă este clar că participanţii sunt exclusiv din acea regiune sau din regiuni cu evoluţii pozitive similare.

Ea se declară totodată în favoarea unei limitări a numărului de persoane în adunări private la 25, sau la 50 dacă acestea sunt organizate în locuri publice precum restaurantele.

Aceste poziţii ar fi incluse într-un document al guvernului său pregătit pentru discuţiile dintre cancelar şi liderii celor 16 landuri ale Germaniei, în contextul eforturilor de a coordona regulile privind coronavirusul în faţa creşterii ratei de infecţii.

Conform aceluiaşi proiect de acord între guvern şi landuri, obţinut şi de AFP, autorităţile îşi vor înăspri controalele pentru a se asigura că perioadele de carantină sunt bine respectate şi vor impune amenzi dacă nu se va întâmpla aşa.

Chiar dacă răspândirea virusului este “în prezent încă net mai redusă decât vârful atins în martie şi aprilie”, autorităţile evidenţiază faptul că, “în ultimele săptămâni, numărul de infecţii a crescut din nou”.

Germania înregistrează circa 1.500 de noi cazuri zilnic, cel mai mare nivel de la sfârşitul lunii aprilie. Recordul a fost de circa 6.000 de cazuri şi a fost înregistrat la început de aprilie.

“Locuinţele colective, evenimentele, celebrările şi mobilitatea legate de vacanţe sunt în mod special propice pentru răspândirea virusului”, se arată în proiectul de acord, care reaminteşte că “această înmulţire din lunile de vară trebuie luată foarte în serios”.

Germania se aşteaptă de asemenea la o înmulţire suplimentară a cazurilor în timpul lunilor de toamnă şi de iarnă.

Germania număra joi 237.936 de cazuri de COVID-19 (dintre care 1.507 în ultimele 24 de ore) şi 9.285 de decese (dintre care cinci noi), conform Institutului Robert Koch.

În contextul continuării pandemiei, guvernul a anunţat de asemenea miercuri o prelungire a ajutoarelor pentru companii şi salariaţi în faţa impactului economic, în special prin prelungirea dispozitivului de şomaj parţial la doi ani. AGERPRES/(AS – autor: Ionuţ Mareş, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

ACTUALITATE

România, printre ţările UE cu cele mai mari creşteri ale preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Publicat

Preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE au scăzut uşor în primul semestru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, însă au existat şi majorări, cele mai mari creşteri, în moneda naţională, fiind înregistrate în Lituania (13,6%), Polonia (12,9%), Luxemburg (10,5%) şi România (9,1%), în urma majorării costului energiei, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În schimb, în perioada cuprinsă între prima jumătate a anului 2019 şi prima jumătate din 2020, au fost înregistrate scăderi de preţuri, în moneda naţională, în 16 state membre, cele mai semnificative fiind în Olanda (minus 31%), Letonia (minus 12,8%), Slovenia (minus 11,4%), Suedia (minus 10%) şi Estonia (minus 8,9%). Reducerile de taxe au dus la scăderea preţurilor în Olanda, în timp ce costul energiei a fost principalul factor pentru reducerea preţului în Letonia, Slovenia, Suedia şi Estonia.

Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2020 au fost în Bulgaria (10 euro/100 kWh), Ungaria (10,3 euro/100 kWh) şi Estonia (12,4 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Germania (30,4 euro/100 kWh), Danemarca (28,3 euro/100 kWh) şi Belgia (27,9 euro/100 kWh).

Preţurile medii la electricitate pentru consumatorii casnici din UE s-au situat la 21,3 euro/100 kWh în primul semestru din 2020, în timp ce în România preţul era de 14,59 euro/100 kWh.

În primul semestru din 2020 preţurile medii la gaze naturale pentru consumatorii casnici din UE au fost aproape stabile şi s-au situat la 6,6 euro/100 kWh, în timp ce în România preţul era de 3,2 euro/100 kWh. Eurostat precizează că datele pentru România sunt estimate. În rândul celor 24 de state din UE care raportează preţurile la gaze naturale pentru consumatorii casnici, în primul semestru din 2020 preţurile la gazele naturale au scăzut în 18 ţări.

În perioada cuprinsă între prima jumătate a lui 2019 şi prima jumătate a lui 2020, cele mai semnificative scăderi de preţuri ale gazelor naturale, în moneda naţională, au fost în Letonia (minus 29,4%), Lituania (minus 19,8%), Suedia (minus 16%) şi Portugalia (minus 15,4%). Reducerile de taxe au dus la scăderea preţurilor în Suedia, în timp ce costul energiei a fost principalul factor pentru reducerea preţului în Letonia.

Cea mai mare creştere a preţurilor la gazele naturale s-a înregistrat în Olanda (8%), Franţa (7,3%) şi Croaţia (5,2%). Reducerile de taxe au dus la scăderea preţurilor în Olanda, în timp ce costul energiei a fost principalul factor pentru reducerea preţului în Franţa şi Croaţia.

Exprimate în euro, cele mai scăzute preţuri medii ale gazelor naturale pentru consumatorii casnici din UE în primul semestru din 2020 au fost în Letonia, Ungaria şi România (fiecare cu 3,2 euro/100 kWh) şi Lituania (3,6 euro/100 kWh), iar cele mai ridicate în Olanda (10 euro/100 kWh), Suedia (9,8 euro/100 kWh), Franţa (7,9 euro/100 kWh) şi Danemarca (7,5 euro/100 kWh).

Datele Eurostat mai arată că taxele şi accizele reprezentau în UE 40% din preţul energiei electrice plătit de consumatori şi 33% din preţul gazelor naturale. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Serviciile medicale paraclinice pot fi acordate oriunde în ţară, în baza biletului de trimitere

Publicat

Asiguraţii pot beneficia, începând cu data de 1 decembrie, de analize de laborator şi investigaţii medicale paraclinice pe întreg teritoriul ţării, în baza unui bilet de trimitere eliberat de medici aflaţi în relaţie contractuală cu oricare dintre casele de asigurări de sănătate, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern, a anunţat marţi, 24 noiembrie, CNAS.

Până în prezent, aceste servicii puteau fi acordate doar de către furnizorii de servicii medicale paraclinice care se aflau în relaţie contractuală cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate ca şi medicul care a emis biletul de trimitere.

Potrivit unui comunicat de presă al CNAS, ca urmare, furnizorii de servicii paraclinice care au încheiate două contracte, respectiv cu casa de asigurări de sănătate în a cărei rază administrativ-teritorială îşi au sediul lucrativ, filiale sau puncte de lucru înregistrate şi autorizate şi cu Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti vor rămâne în relaţie contractuală cu o singură casă de asigurări de sănătate pentru care vor opta.

CNAS susţine că va fi redusă astfel “birocraţia” din sistem, prin eliminarea evidenţelor distincte şi a raportărilor lunare ale serviciilor prestate către cele două case de asigurări cu care aveau încheiate contracte.

“Această reglementare este necesară pentru a facilita accesul asiguraţilor la investigaţiile paraclinice recomandate de medicii specialişti.

Sperăm ca în scurt timp să asigurăm acelaşi regim de utilizare şi pentru prescripţiile medicale, astfel încât medicamentele prescrise să poată fi eliberate de orice farmacie de pe teritoriul ţării.

Acest proiect este în curs de finalizare, însă va fi necesară o perioadă de testare pentru a ne asigura că, odată implementat, va funcţiona fără sincope”, a declarat preşedintele CNAS, Adela Cojan, citată în comunicat.

CNAS aminteşte că printre documentele a căror valabilitate a fost prelungită până la data de 31 decembrie se numără şi biletele de trimitere pentru specialităţile paraclinice, iar pentru trimestrul al IV-lea al acestui an fondurile alocate pentru investigaţii au fost suplimentate cu 63,7 milioane lei.

De asemenea, pentru a facilita accesul la servicii medicale paraclinice acordate în ambulatoriul de specialitate necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet zaharat, cu boli cardiovasculare, boli rare, boli neurologice şi boli cerebrovasculare, conform HG 820/2020, a fost reglementată decontarea acestor investigaţii la nivelul valorii realizate.

“Investigaţiile paraclinice sunt recomandate de către medicul specialist pentru diagnosticarea şi monitorizarea unor afecţiuni.

Medicul poate decide, după caz, realizarea investigaţiilor în regim de urgenţă sau emiterea unui bilet de trimitere în baza căruia pacientul se va adresa unui furnizor de servicii medicale paraclinice”, afirmă CNAS.

Hotărârea de Guvern aprobată luni modifică şi completează anexa 2 la HG. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 – 2019. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Italia, prima ţară din Europa afectată de pandemia de coronavirus, a depăşit pragul de 50.000 de decese

Publicat

Italia, prima ţară din Europa care a fost afectată de pandemia de coronavirus în primăvara acestui an, a depăşit luni pragul de 50.000 de decese asociate maladiei COVID-19, potrivit unui bilanţ al autorităţilor sanitare italiene, informează AFP şi Reuters.

Italia a raportat luni 630 de decese suplimentare înregistrate în ultimele 24 de ore, ridicând la 50.453 numărul total al persoanelor decedate din cauza acestei boli. Din totalul victimelor, 15.000 au fost raportate după data de 1 septembrie. Autorităţile italiene au raportat peste 1,4 milioane de cazuri pozitive.

Potrivit Reuters, 22.930 de cazuri noi de coronavirus au fost confirmate în ultimele 24 de ore, în scădere faţă de numărul de 28.337 anunţat în ziua precedentă. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 148.945 de teste, în timp ce numărul testelor din ziua precedentă a fost de 188.747.

Vârful deceselor într-o singură zi datează din 27 martie (969 de decese), când întreaga ţară se afla în carantină.

Cu o populaţie de aproximativ 60 de milioane de locuitori, Italia a devenit cel de-al şaselea stat din lume care anunţă cel puţin 50.000 de decese, după Statele Unite, Brazilia, India, Mexic şi Marea Britanie, potrivit unei numărători realizate de jurnaliştii de la AFP.

Italia este în prezent împărţită în mai multe zone în funcţie de situaţia epidemiologică locală, iar în funcţie de gravitatea situaţiei acele zone au primit culorile roşu, portocaliu şi galben.

Deşi restricţiile adoptate după sezonul estival – interdicţii de deplasare pe timpul nopţii, închiderea anticipată a barurilor şi a restaurantelor, închiderea sălilor de sport şi a muzeelor – par să fi început să dea rezultate, ministrul italian al Sănătăţii, Roberto Speranza, a lansat un avertisment weekendul trecut: “Ar fi o eroare gravă să lăsăm garda jos”.

Italia plăteşte totodată preţul demografiei sale, având una dintre cele mai îmbătrânite populaţii din lume, şi al carenţelor din sistemul său de sănătate, în special în sudul ţării.

Potrivit Eurostat, Italia are cea mai ridicată vârstă medie a populaţiei naţionale din întreaga Uniune Europeană – 46,3 ani (conform statisticilor din 2018) -, în timp ce vârsta medie din cele 28 de state membre este de 43,1 ani.

Presiunea pusă pe secţiile de terapie intensivă rămâne una puternică după trecerea primului val al pandemiei, în pofida creşterii numărului de paturi, întrucât spitalele italiene se confruntă cu o lipsă de personal calificat.

Potrivit celor mai recente cifre anunţate duminică de Ministerul Sănătăţii, în Italia se află 34.279 de persoane bolnave de COVID-19 care sunt spitalizate (+234 în ultimele 24 de ore), dintre care 3.801 de pacienţi sunt internaţi la terapie intensivă (+43 în ultimele 24 de ore).

Conform Reuters, regiunea Lombardia, în care se află şi oraşul Milano, a rămas regiunea cel mai grav afectată din Italia, cu 5.289 de cazuri confirmate luni. Regiunea învecinată Veneto, care are o populaţie mult mai mică, a raportat luni alte 2.540 de cazuri. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Primele vaccinuri ar putea fi autorizate în UE la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor

Publicat

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) ar putea aproba primele vaccinuri împotriva COVID-19 până la sfârşitul acestui an sau începutul anului viitor, a anunţat luni această instituţie însărcinată cu autorizarea şi controlul medicamentelor în Uniunea Europeană, transmite AFP.

EMA a instituit o procedură accelerată de autorizare, care permite examinarea datelor privind siguranţa şi eficacitatea vaccinurilor pe măsura sosirii acestora, chiar înainte ca producătorul să depună o cerere formală de autorizare.

Vaccinurile dezvoltate de Oxford/AstraZeneca, Pfizer/BioNTech şi Moderna sunt la ora actuală supuse acestei evaluări a agenţiei europene.

Comisia Europeană a semnat până în prezent, în numele statelor membre ale UE, contracte pentru achiziţia vaccinurilor împotriva COVID-19 dezvoltate de companiile AstraZeneca, Johnson&Johnson, Sanofi, Pfizer/BioNTech şi CureVac.AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate