Tânărul în vârstă de 21 de ani din Singureni, județul Giurgiu, decedat în urma atacului armat la Hanau, în Germania, îşi cumpărase o casă în comună cu banii strânşi în străinătate şi intenţiona să se întoarcă acasă şi să îşi întemeieze o familie.

Citește și Un tânăr român a murit în urma atacului terorist de la Hanau. Avea 21 de ani și trăia de patru ani în Germania

“Am aflat ieri (joi – n.r.) că părinţii lui cu care era plecat la muncă în Germania nu îl mai găsesc şi îl caută. Ei stăteau foarte aproape de locul unde a fost împuşcat şi au auzit nişte împuşcături din casă. Băiatul se întorcea de la muncă, voia să îşi ia ceva de băut şi de mâncare şi a parcat maşina chiar la chioşcul din cartier. Părinţii lui au auzit împuşcăturile din casă şi nu au ştiut că baiatul lor e înconjurat de lume şi se află printre victime”, a declarat, pentru AGERPRES, Ana Maria Danciu, verişoara tânărului decedat.

Şi primarul localităţii Singureni, Marian Pătuleanu, a declarat că părinţii lui au auzit împuşcăturile şi au văzut maşina băiatului şi pe el în poze puse de cetăţeni pe Facebook.

“Părinţii lui, în momentul în care s-a întâmplat atentatul, au fost acolo pentru că au auzit împuşcăturile şi au văzut maşina şi pe el în poze după ce diferiţi cetăţeni au început să filmeze după atentat. Maşina fusese înscrisă la Bucureşti şi abia o înscrisese în Germania, era cu numere de Germania, acel atentator era înăuntru când el a parcat acolo şi i-a împuşcat pe cei din interior după care l-a văzut şi pe el în maşină şi l-a împuşcat şi pe el. Părinţii i-au recunoscut maşina cu care se întorcea zi de zi de la lucru. El de abia ieşise de la muncă şi se oprise la chioşc să-şi ia un suc. Acum, am înţeles de la unchiul băiatului care se află, de asemenea, la muncă în Germania şi cu care ţin legătura pentru că părinţii sunt distruşi, că şi autorităţile au confirmat că Vili Păun Viorel se află printre victimele atacului armat de la Hanau”, a spus Marian Pătuleanu.

În faţa porţii casei unde a locuit tânărul decedat au fost puse poze cu acesta şi oamenii din comună au aprins lumânări.

“Aici a crescut băiatul, aici am copilărit toţi, în casa asta. Acum câteva luni, în vacanţa de vară l-am văzut ultima dată, a fost în ţară cu părinţii în vacanţă, în vizită. Îl vrem acasă, noi îl vrem acasă, la casa lui unde a copilărit. Nu se poate, nu am cuvinte să îl descriu, nu am cuvinte să spun ce pierdere e asta. Era cuminte, respectuos, când a plecat a spus că voia să-şi facă un viitor, o casă. Avea o iubită din Buzău cu care voia să se căsătorească. Ea era în ţară în momentul atentatului pentru că făcea un curs de frizerie după care voia să se întoarcă la el, în Germania, acum va veni la înmormântare”, a mai spus verişoara tânărului decedat.

Băiatul făcuse şcoala generală în comună, a mers la liceu la Călugăreni până în clasa a zecea, după care a fost luat de părinţi la Hanau, ei stabilindu-se deja acolo. De aproximativ cinci ani locuia împreună cu părinţii în Germania, îşi continua studiile, îşi luase permis de conducere şi lucra la o firmă de curierat.

Consilierii locali din Singureni vor să aprobe acordarea unui sprijin financiar familiei pentru ca trupul băiatului decedat în Germania să fie adus acasă, iar un localnic a anunţat că vrea să îi ridice un cavou. AGERPRES

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat, vineri, pentru data de 27 martie, dosarul Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.

Aproximativ 100 de persoane venite din toată ţara s-au prezentat în instanţă, pentru a fi luate în evidenţă ca părţi civile sau părţi vătămate în dosar.

Pentru ca oamenii să nu aştepte în picioare, conducerea ICCJ a luat măsuri de organizare speciale, fiind amplasate mai multe bănci pe holurile instanţei.

Au existat şi câteva momente tensionate, câteva persoane certându-se cu magistratul care se ocupă de acest caz, deoarece nu se regăseau pe listele de părţi civile.

După câteva ore, timp în care oamenii s-au prezentat pe rând în sala de judecată, magistratul a luat decizia de a amâna dosarul, deoarece trebuie citaţi aproximativ 30 de urmaşi ai unor persoane decedate.

Printre cei prezenţi la proces s-a aflat şi preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, care a făcut un apel la judecători să dea termene mai scurte în proces.

“Şi în acest dosar se va întâmpla ca în dosarul Mineriada. Va fi trimis înapoi la Parchetul Militar, pentru că echipa de procurori care l-a lucrat în ultimii trei ani a lucrat neprocedural. Trei ani pierduţi şi Dumnezeu ştie cât vom sta aici, pentru că deja avem 10 luni de cameră preliminară. Astăzi, sigur se va da alt termen pentru că nu este procedură, iar doamna preşedinte lungeşte aceste termene. Avem toate şansele să prindem trei ani şi cu acest dosar aici, la Curtea supremă. O rog să dea termene în fiecare zi, să nu-şi mai bată joc de oamenii de la Botoşani, Craiova, Brăila, care vin zeci de ore pe tren ca să participe la nimic”, a spus Mărieş.

Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi general (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi în acest dosar de săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul “Praga 1968”, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.

Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.

Astfel, întreaga forţă militară a României – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989 s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.

“Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al Apărării) şi Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, precizau procurorii.

Potrivit anchetei, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai acestui for.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei “psihoze generalizate a terorismului” ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.

“Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 – 22 decembrie 1989 (orele 12,00)”, menţionau procurorii militari.

Ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

“Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor”, susţineau procurorii.

Potrivit Parchetului General, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.

“La  23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României”, precizau anchetatorii. AGERPRES

Un elev de 12 ani, de la o școală din Brașov, a suferit mai multe traumatisme, după ce a căzut, de la aproximativ 1-1,5 metri, peste balustradă.

Incidentul s-a produs vineri, la Liceul de Arte din Brașov.

Echipajul SMURD sosit la fața locului au acordat îngrijiri medicale unui băiat de 12 ani, care a fost găsit în stare de conștiență. Elevul a fost transportat la spital cu suspiciune de fractură de femur și dureri lombare.

Potrivit IPJ Brașov, ”la data de 20 februarie 2020, în jurul orei 12.40, Secția 4 Poliție Brașov a fost sesizată cu privire la producerea unui incident în interiorul unei unități de învățământ din mununicipiul Brașov.

Cu ocazia cercetărilor efectuate, polițiștii au constatat faptul că, o persoană, în vârstă de 12 ani, care se afla în incinta unității școlare s-ar fi precipitat de la înălțime, peste o balustradă.

Polițiștii efectuează cercetări pentru a stabili cu exactitate înălțimea de la care minorul s-a precipitat și cauzele producerii incidentului”.

22 de polițiști și jandarmi din municipiul Blaj – județul Alba,  au fost alertați, după ce, printr-un apel la 112, o persoană a reclamat că a fost violată și închisă într-o celulă.

Potrivit ziarului Alba24.ro, totul s-a întâmplat joi seară, iar imediat după apel telefonul de pe care s-a sunat a fost închis. În urma investigațiilor polițiștilor, a fost identificată rapid persoana care a făcut apelul, acesta dovedindu-se a fi unul fals. Au fost aplicate amenzi în valoare de 5.000 de lei.

La data de 20 februarie 2020, în jurul orei 22,43, Poliția Municipiului Blaj a fost sesizată, prin 112, de către o persoană de sex masculin, care nu și-a declinat identitatea, cu privire la faptul că a fost violată și închisă într-o celulă. Apelantul a întrerupt convorbirea fără a oferi detalii legate de locul în care se află sau identitatea eventualilor agresori.

Ulterior, un polițist a apelat numărul de telefon de pe care s-a făcut sesizarea, iar persoana care a răspuns și-a dat o identitate falsă, a unui bărbat care locuiește pe strada Plopilor din Blaj, după care a închis telefonul și nu a mai putut fi contactat.

Un număr de 18 polițiști și 4 jandarmi au fost mobilizați și au început investigațiile, fiind patrulate străzile municipiului și în special cartierul unde se află strada Plopilor.

Elementul care a i-a ajutat pe polițiști a fost faptul că, cu ocazia convorbirii în care presupusa victimă și-a dat un nume fals, pe fundal, s-a auzit gălăgie și muzică.

Indiciul i-a condus spre o locuință unde avea loc o petrecere. Acolo, în jurul orei 00,45, a fost identificat un minor, în vârstă de 13 ani, din Blaj, care ar fi folosit telefonul unui prieten.

În locuința respectivă mai erau doi minori de 16 și 17 ani și un tânăr de 18 ani, cărora polițiștii le-au aplicat amenzi în valoare totală de 4.500 de lei, pentru apelare falsă a agențiilor specializate de intervenție, în conformitate cu prevederile OUG 34 din 2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Unic de Urgență.

O amendă în valoare de 500 de lei a fost aplicată mamei minorului de 13 ani, pentru că l-a lăsat fără supraveghere.