Cel mai important obiectiv turistic natural din Alba şi unde se află cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume, Gheţarul de la Scărişoara, nu poate fi vizitat în prezent, deoarece se execută lucrări de înlocuire a scărilor de acces în peşteră.

„Peştera Gheţarul de la Scărişoara este momentan închisă, întrucât au apărut ceva probleme la scările de acces şi nu mai prezentau siguranţă. Am întocmit un proiect tehnic, iar în prezent se află în execuţie înlocuirea scărilor metalice din peşteră”, a declarat, joi, primarul comunei Gîrda de Sus, Marin Vîrciu.

Edilul a adăugat că nu se ştie deocamdată când va fi redeschisă pentru public. „Ca în orice investiţie, apar şi anumite probleme neprevăzute. Noi încercăm cât putem de repede să o repunem în circuitul turistic”, a menţionat Marin Vîrciu.

Primarul a adăugat că turiştii care ajung în zonă pot să viziteze însă Peştera „Poarta lui Ionele”, situată tot pe raza comunei Gîrda de Sus şi care dispune de ghid.

Gheţarul de la Scărişoara este vizitat anual, cu deosebire din mai până în septembrie, de peste zece mii de turişti.

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857, unde se menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar. Acest lucru dovedeşte că gheţarul era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Peştera are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri. Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 de metri şi un diametru de 50 de metri, echipat cu scări metalice. Parcursul turistic de pe blocul de gheaţă se face pe podeţe de lemn.

Gheţarul de la Scărişoara adăposteşte un depozit de gheaţă fosil format în urmă cu peste trei milenii şi jumătate. Blocul de gheaţă are, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime, grosimi între 11 şi 36 de metri.

În gheţar trăiesc lilieci, gândăcei de doi-trei milimetri, numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale, iar din sedimentul ”Rezervaţiei Mari” a fost dezgropat un schelet de Rupicapra (strămoşul caprei). AGERPRES