Connect with us

ECONOMIE

Gospodăriile din România cheltuie pe alimente de două ori mai mult decât media din UE

Publicat



cumparaturi

În anul 2019, gospodăriile din Uniunea Europeană au alocat, în medie, 13% din totalul cheltuielilor de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, pe primul loc în UE fiind gospodăriile din România care au alocat 26% din cheltuielile totale de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, arată datele publicate luni de Eurostat.

Alte state membre unde alimentele au o pondere mare în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor sunt Lituania (20,2%) şi Estonia (19,3%).

În schimb, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% în trei state membre: Irlanda (8,6%), Luxemburg (8,9%) şi Austria (9,7%).

În perioada cuprinsă între 2009 şi 2019, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum a scăzut sau a rămas stabilă în majoritatea statelor membre UE, inclusiv în România. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Lituania (de la 25,4% din totalul cheltuielilor de consum în 2009 până la 20,2% în 2019, adică o scădere de 5,2 puncte procentuale), urmată de Malta (scădere de 3,5 puncte procentuale) şi Polonia (scădere de trei puncte procentuale).

În cazul României, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum a scăzut de la 27,3% în 2009 până la 26% în 2019, ceea ce înseamnă o scădere de 1,3 puncte procentuale.

Pe de altă parte, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum a crescut în şapte state membre UE. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Cehia (de la 14,2% din totalul cheltuielilor de consum în 2009 până la 15,5% în 2019, adică o creştere de 1,3 puncte procentuale), urmată de Slovacia (creştere de 1,1 puncte procentuale) şi Ungaria (creştere de 0,5 puncte procentuale).

Pe ansamblu, în 2019 gospodăriile din UE au cheltuit peste 956 miliarde de euro (echivalentul a 6,8% din Produsul Intern Brut al UE) pentru alimente şi băuturi non-alcoolice. Este vorba de 13% din totalul cheltuielilor de consum şi reprezintă a treia mare categorie de cheltuieli ale gospodăriilor după cheltuielile pentru “locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili”, care au reprezentat 23,5% din totalul cheltuielilor de consum, şi “transport” cu 13,1%. AGERPRES

ACTUALITATE

Cartofii, combustibilii şi serviciile de transport aerian s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie

Publicat

Cartofii, combustibilii şi serviciile de transport aerian s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie, faţă de luna noiembrie, în timp ce scăderi de preţuri mai consistente s-au consemnat la energia termică, citrice şi alte fructe meridionale precum şi la serviciile de apă, canal şi salubritate.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), date joi publicităţii, preţul cartofilor a urcat în decembrie cu 2,46% comparativ cu luna anterioară, dar s-au ieftinit cu 28,49% raportat la decembrie 2019.

Pe de altă parte, în luna decembrie citricele şi alte fructe meridionale s-au ieftinit cu 4,88% comparativ cu luna anterioară, şi cu 4,18% faţă de decembrie 2019.

Conform INS, combustibilii s-au scumpit cu 1,73% în decembrie faţă de noiembrie, iar faţă de luna decembrie 2019 s-au ieftinit cu 6,81%. Energia termică s-a ieftinit cu 1,04% în decembrie faţă de luna anterioară, dar s-a scumpit cu 2,76% faţă de ultima lună a anului 2019.

Datele INS mai arată că preţurile serviciilor de transport aerian au urcat 26,76% în decembrie 2020 comparativ cu luna anterioară, şi cu 10,02% faţă de decembrie 2019.

Serviciile de apă, canal şi salubritate s-au ieftinit 0,2% în decembrie 2020 faţă de noiembrie, dar sunt mai scumpe cu 3,84% raportat la decembrie 2019.

Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 2,1% în luna decembrie a anului trecut în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,24%, serviciile cu 2,69%, iar mărfurile nealimentare cu 1,01%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Preţurile de consum în luna decembrie 2020, comparativ cu luna decembrie 2019, au crescut cu 2,1%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2020 – decembrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2019 – decembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,3%”, se arată în comunicatul INS.

Banca Naţională a României (BNR) a estimat o inflaţie de 2,1% la sfârşitul lui 2020 şi de 2% în trimestrul III din 2022, potrivit Raportului asupra inflaţiei.

“Ulterior publicării Raportului din luna august 2020 s-au concretizat unele presiuni dezinflaţioniste mai semnificative induse preponderent de componente exogene ale coşului de consum, pe segmentul preţurilor volatile ale alimentelor şi, respectiv, al celor ale combustibililor. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC este de aşteptat să coboare la sfârşitul acestui an până la 2,1%, o revizuire semnificativă de 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară. În paralel, sub impulsul deficitului de cerere agregată din economie şi al slăbirii treptate a rezilienţei pieţei muncii, corecţii mai pronunţate se vor reflecta şi în dinamica ratei anuale a inflaţiei de bază, aceasta urmând să atingă nivelul de 2% la orizontul proiecţiei (trimestrul III 2022). Pentru finele anului viitor, scenariul de bază actual reconfirmă valoarea din proiecţia precedentă în cazul ratei anuale a inflaţiei IPC (2,5%), în timp ce prognoza ratei anuale a inflaţiei de bază a fost revizuită uşor descendent (cu 0,1 puncte procentuale, până la 2,1%)”, se spune în raport. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Câştigul salarial mediu net a crescut cu 2% în noiembrie, la 3.411 lei. În ce domenii s-au înregistrat cele mai mari creșteri salariale

Publicat

bani

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost, în noiembrie, de 5.565 lei, cu 113 lei (+2,1%) mai mare decât în luna octombrie 2020, în timp ce valoarea medie nominală netă s-a ridicat la 3.411 lei, în creştere faţă de luna precedentă, cu 68 lei (+2%), arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), respectiv 8.273 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.668 lei).

“În luna noiembrie 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte)”, menţionează INS.

Raportat la valoarea procentuală, în noiembrie faţă de octombrie, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 11,9% în fabricarea produselor din tutun, cu 10,6% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, respectiv cu 10,3% în transporturi pe apă; între 7% şi 9% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie.

De asemenea, au mai fost creşteri între 4,5% şi 7% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrari audio şi activităţi de editare muzicala (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, activităţi de poştă şi de curier, fabricarea produselor textile.

Pe de altă parte, creşteri ale câştigului salarial mediu net între 2,5% şi 4% s-au mai raportat în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea de mobilă, telecomunicaţii, alte activităţi industriale n.c.a., cercetare-dezvoltare, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare).

Datele INS relevă, totodată, că, în sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (+1,9%), respectiv în învăţământ (+1,3% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice). Câştigul salarial mediu net din administraţia publică a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-0,9%). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Persoanele fizice și companiile pot solicita suspendarea plății unor rate. Condiții

Publicat

bani

Ministerul Finanțelor a decis că persoanele fizice sau juridice care au contractat împrumuturi pentru rate de capital, dobânzi şi comisioane, pot solicita suspendarea plății ratelor scadente aferente acestor împrumuturi, conform unui proiect de act normativ pus în dezbatere publică.

De această facilitate beneficiază debitorii care au un contract de creditare în derulare, pentru care creditorul nu a declarat scadenţa anticipată, anterior intrării în vigoare a actului normativ. Sunt incluse doar creditele fără restanţe la data solicitării suspendării obligaţiei de plată.

Proiectul de act normativ elaborat de Ministerul Finanțelor modifică, completează și actualizează HG nr. 270/2020 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor OUG nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a aprobării OUG nr. 227/2020.

Măsuri propuse:

Debitorii au posibilitatea solicitării suspendării plății ratelor de capital, dobânzilor și comisioanelor pentru o perioadă cuprinsă între minimum 1 lună și maximum 9 luni; suspendarea poate fi solicitată atât pentru creditele pentru care a fost deja obținută suspendarea obligațiilor de plată, cât și pentru creditele pentru care nu s-a solicitat anterior accesarea facilității de suspendare;

Perioada maximă de 9 luni include și perioada suspendării efective a obligațiilor de plată în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2020 și/sau perioadele de suspendare acordate în cadrul amânărilor la plată non-legislative, iar debitorul are posibilitatea de a obține o singură dată suspendarea obligațiilor de plată;

Solicitările pentru suspendarea plății obligațiilor pot fi transmise creditorului până la data de 15 martie 2021 inclusiv, acesta urmând a efectua analiza și emite decizia până cel târziu la data de 30 martie 2021 inclusiv;

Beneficiază de aceste facilități debitorii care au încheiat un contract pentru obţinerea unui credit acordat până la data de 30 martie 2020 inclusiv, care nu a ajuns încă la scadență şi pentru care creditorul nu a declarat scadenţa anticipată, la data de 31 decembrie 2020, inclusiv;

De asemenea, debitorii trebuie să declare pe propria răspundere scăderea veniturilor sau încasărilor cu minim 25% din ultimele 3 luni anterioare solicitării suspendării obligațiilor de plată prin raportare la perioada similară din anii 2019/2020, să se afle în imposibilitatea onorării obligațiilor de plată aferente creditului și să nu se afle în insolvență la data solicitării rambursării creditului.

În cazul contractelor ipotecare, persoanele fizice trebuie să declare pe propria răspundere că le-au fost afectate veniturile proprii și/sau veniturile familiei de situația gravă generată de pandemia SARS-COV-2 și se află în imposibilitatea de a onora obligațiile de plată aferente creditului urmare a intrării în șomaj tehnic, a concedierii, a reducerii salariului, a plasării acestuia în carantină instituționalizată etc.

Implementarea acestei facilități va avea ca efect protejarea persoanelor fizice ale căror venituri au fost afectate în această perioadă și menținerea în activitate a companiilor, implicit și a locurilor de muncă asigurate de acestea pe perioada în care se manifestă efectele răspândirii SARS-CoV-2.

De asemenea, vor fi menținute lichiditățile necesare desfășurării activității economice de către întreprinderi pe perioada afectată de restricțiile determinate de pandemia SARS-CoV-2.

Proiectul de act normativ este publicat pe site-ul MF la rubrica Transparență decizională.

 

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Declaraţiile de avere şi interese pot fi completate şi transmise digital

Publicat

ANI, agentia nationala de integritate

Agenţia Naţională de Integritate a elaborat o procedură, publicată în Monitorul Oficial, care dă posibilitatea persoanelor care au obligaţia declarării averii şi intereselor să le completeze şi să le transmită digital, prin intermediul unui modul care va fi pus la dispoziţia deponenţilor (“e-DAI”), disponibil pe pagina de internet a ANI.

Procedura elaborată de Agenţia Naţională de Integritate prin care se va realiza transmiterea la distanţă a declaraţiilor de avere şi de interese a fost publicată, vineri, în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Conform unui comunicat al ANI, procedura formalizează procesul de digitalizare a declaraţiilor de avere şi de interese şi se aplică categoriilor de persoane care au obligaţia declarării averii şi intereselor, cu excepţia candidaţilor înscrişi în procesele electorale.

Tranziţia către digitalizarea completă a procesului se va realiza în două etape.

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2021, declaraţiile de avere şi de interese vor putea fi transmise alegând una dintre următoarele modalităţi:

* varianta clasică – declaraţiile vor fi transmise Agenţiei Naţionale de Integritate de către persoana responsabilă cu atribuţii specifice în ceea ce priveşte declaraţiile de avere şi de interese de la nivelul fiecărei entităţi prevăzute de Legea nr. 176/2010, în copie certificată “conform cu originalul”;

* varianta digitală – declaraţiile vor fi completate electronic, certificate cu semnătură electronică calificată şi vor fi remise ANI utilizând procedura de transmitere la distanţă, prin intermediul unui modul care va fi pus la dispoziţia deponenţilor (“e-DAI”), disponibil pe pagina de Internet a agenţiei. În cazul în care deponentul nu deţine încă o semnătură electronică calificată, acesta poate, doar pe parcursul anului 2021, completa şi transmite declaraţiile prin modulul e-DAI, semnate olograf;

* începând cu data de 1 ianuarie 2022, declaraţiile de avere şi de interese vor putea fi transmise exclusiv prin modulul e-DAI, certificate cu semnătură electronică calificată.

Potrivit procedurii, mecanismul de transmitere la distanţă a declaraţiilor de avere şi de interese prin modulul e-DAI presupune parcurgerea a cinci paşi generali: înrolarea persoanei responsabile; înrolarea deponenţilor de către persoana responsabilă; completarea declaraţiilor de avere şi de interese de către deponenţi; validarea declaraţiilor de către persoana responsabilă şi transmiterea către ANI a declaraţiilor. AGERPRES

Citește mai departe