În Uniunea Europeană, 17,1% din populaţie trăia în anul 2018 în gospodării supraaglomerate, adică numărul camerelor era insuficient comparativ cu numărul membrilor din gospodărie, pe primul loc în rândul statelor membre fiind România, unde aproape jumătate din populaţie (46,3%) trăia în urmă cu doi ani în gospodării supraaglomerate, arată datele publicate miercuri de Eurostat.

Alte state membre UE care sunt într-o situaţie similară, în condiţiile în care două din cinci persoane trăia în anul 2018 în gospodării supraaglomerate, sunt Letonia (43,4%), Bulgaria (41,6%), Croaţia (39,3%) şi Polonia (39,2%). La polul opus, statele membre cu cele mai scăzute rate de supraaglomerare sunt Cipru (2,5%), Irlanda (2,7%), Malta (3,4%) şi Olanda (4,1%).

Eurostat subliniază că rata de supraaglomerare a scăzut uşor în ţările unde această problemă este cea mai gravă, cele mai mari progrese fiind înregistrate în Polonia unde rata de supraaglomerare a scăzut cu 1,3 puncte procentuale. În cazul României, rata de supraaglomerare a scăzut de la 47% în 2017 până la 46,3% în 2018.

Repartiţia pe grupe de vârstă arată că ponderea tinerilor şi a copiilor care trăiesc în locuinţe supraaglomerate este mult mai mare decât cea a persoanelor vârstnice. În 2018 aproape un sfert (24,1%) dintre persoanele cu vârsta de sub 18 ani din UE trăiau în locuinţe supraaglomerate şi doar 6,9% din persoanele cu vârsta de 65 de ani erau într-o situaţie similară.

De asemenea, în anul 2018 aproape trei sferturi din populaţie trăia în locuinţe subocupate în Malta (73,4%), Irlanda şi Cipru (ambele cu 71,4%). Alte state membre unde mai mult de jumătate din populaţie trăieşte în locuinţe subocupate sunt Belgia (58,6%), Spania (56,3%), Olanda (53,9%) şi Luxemburg (53,7%). În schimb, doar 7,3% din populaţia României trăia în anul 2018 în locuinţe subocupate, adică locuinţele sunt considerate prea mari pentru necesităţile celor care locuiesc în gospodăriile respective.

Aproape jumătate (46,9%) din persoanele cu vârsta de cel puţin 65 de ani din UE trăiau în 2018 în locuinţe subocupate. Această situaţie este valabilă pentru marea majoritate a persoanelor vârstnice din Irlanda (92,8%), Cipru (87,4%) şi Malta (86,7%), în timp ce un număr relativ mic de persoane vârstnice trăiau în 2018 în locuinţe subocupate în România (12%), Letonia (13,3%) şi Croaţia (16,9%). AGERPRES