Varianta britanică a coronavirusului SARS-CoV-2 este cu 45% mai contagioasă decât varianta iniţială, potrivit unui studiu al Universităţii din Tel Aviv, relatează agenţia EFE.

Studiul, publicat marţi în revista Cell Reports Medicine, a comparat rata de reproducere a virusului şi a ajuns la concluzia că un purtător al virusului cu varianta iniţială infectează în medie o persoană, în timp ce o persoană infectată cu varianta britanică infectează aproape 1,5 persoane.

În cadrul cercetării au fost evaluate 300.000 de probe de coronavirus prelevate în Israel şi a fost analizată evoluţia celor două variante în lunile decembrie şi ianuarie. Analiza probelor a relevat că în decurs de şase săptămâni varianta britanică a crescut de la 5% la 90% din cazurile pozitive confirmate.

”Pentru a explica această creştere dramatică am comparat rata de reproducere a virusului (iniţial) SARS-CoV-2 cu cea a variantei britanice. Am descoperit astfel că varianta britanică este cu 45%, de aproape 1,5 ori, mai contagioasă”, precizează profesorul Ariel Munitz, de la Departamentul de Imunologie şi Microbiologie Clinică al Universităţii din Tel Aviv.

”Importanţa acestui studiu stă în faptul că este printre primele care se bazează pe informaţii reale privind contagierile şi arată că, aşa cum se suspecta, varianta britanică este mai contagioasă”, afirmă coordonatorul cercetării, profesorul Moti Gerlitz, care anticipează că varianta britanică a coronavirusului SARS-CoV-2 va deveni predominantă la nivel mondial.AGERPRES

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim sâmbătă, 1 mai, şi va fi oferită delegaţiilor eparhiilor la Aeroportul Internaţional Otopeni, potrivit tradiţiei începută în anul 2009.

Potrivit Cancelariei Sfântului Sinod, delegaţii vor purta mască de protecţie şi vor respecta distanţa fizică prevăzută de lege.

Ulterior, Centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui, în timp util, Sfânta Lumină fiecărei parohii.

Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşte, la Ierusalim când, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12,30 şi 14,30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an şi care, în primele minute, nu frige.

Lumina este adusă credincioşilor de Patriarhul Ierusalimului.

Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare – sunt poliţişti civili, care nu sunt creştini. De obicei, aceştia sunt trei: un arab, un turc şi un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, uşa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.

După desfăşurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil şi brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. La intrare, el este controlat de poliţişti în prezenţa martorilor care aparţin tuturor confesiunilor. Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt şi pătrunde în prima încăpere, în “Capela Îngerului”, însoţit – conform tradiţiei – numai de un arab de religie islamică. Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului şi îngenunchează în faţa lespedei.

Ulterior, după rugăciune, cei prezenţi în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăştie în mici bucăţi. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.

Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o aşeza în două cupe de aur şi a se întoarce în Capela Îngerului.

Ulterior, patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, apoi iese şi împarte lumina credincioşilor. AGERPRES

56,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuiau cu părinţii în anul 2019, conform datelor de la Eurostat, Oficiul European de Statistică.

Procentul acestor tineri a scăzut cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul 2018 şi cu 1,2 puncte procentuale faţă de 2011, primul an pentru care Eurostat are aceste date.

România ocupă locul 12 în clasamentul ţărilor membre UE cu cei mai mulţi tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani care locuiesc cu părinţii. Pe primul loc în clasament este Croaţia, cu un procent de 74,5%, urmată de Grecia şi Italia, ambele cu 69,4%, şi de Slovacia, cu un procent de 68,2%.

La celălalt capăt al clasamentului au fost ţări precum Suedia, cu un 22,4%, Finlanda – cu 19,5% şi Danemarca, cu 17,2%.

Pentru categoria de vârstă 18-24 de ani, procentul românilor celor care nu s-au mutat din casa părinţilor era de 81,7% în 2019, în scădere cu un punct procentual faţă de anul 2018 şi cu 4,3 puncte procentuale faţă de anul 2011.

În medie, tinerii români părăsesc casa părinţilor la vârsta de 28,1 ani, conform statisticilor Eurostat pentru anul 2019, în scădere de la 28,4 ani în anul 2011.

În 2019, la nivelul ţărilor membre UE, tinerii au părăsit casa părintească la vârsta de 26,2 ani. Cu toate acestea, această medie variază între statele membre.

De exemplu, Croaţia, Slovacia, Italia şi Bulgaria au înregistrat cele mai mari vârste medii la ale tinerilor care părăsesc casa părintească, de 30 de ani şi peste. În schimb, Suedia, Luxemburg, Danemarca şi Finlanda au prezentat cele mai mici vârste medii, de mai puţin de 22 de ani.

Cea mai mică vârstă medie a tinerilor care părăsesc gospodăria părintească a fost observată în Suedia (17,8 ani) şi cea mai mare în Croaţia (31,8 ani), maai relatează ZF.

sursa: mediafax.ro

Aproximativ 1.000 de ucraineni au solicitat azil în Uniunea Europeană în luna februarie, peste două treimi dintre cereri fiind depuse în Franţa, a indicat marţi Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), relatează France Presse.

Potrivit EASO, în luna februarie au fost depuse 971 de cereri de azil de către cetăţeni ucraineni, în creştere cu 72% comparativ cu luna ianuarie.

”Această creştere bruscă a plasat Ucraina printre principalele ţări de origine pentru prima dată în ultimii ani”, a precizat EASO într-un comunicat.

În februarie anul trecut, 680 de cereri de azil în Uniunea Europeană fuseseră depuse de către ucraineni.

Cererile de azil au fost depuse înaintea tensiunilor provocate de desfăşurarea importantă de trupe ruse de-a lungul frontierei de est a Ucrainei.

Aproximativ 8.000 de cereri de azil depuse de către cetăţeni ucraineni erau în curs de procesare la finalul lunii februarie 2020 şi acest număr scăzuse la 6.300 după 12 luni.

În februarie 2021 au primit aviz favorabil 14% dintre solicitări.

Un alt statut acordat de UE este cel de ‘protecţie subsidiairă’. Acesta este acordat unui solicitant de azil care nu răspunde criteriilor necesare pentru a primi statutul de refugiat, dar pentru care există motive serioase pentru a se crede că viaţa solicitantului ar fi în pericol dacă el rămâne în ţara sa.

Ucrainenii pot intra în UE fără viză şi ţara lor este considerată ca ţară sigură de statele membre UE, spre deosebire de Siria, de zece ani scena unui război şi de unde 10.046 de cetăţeni au solicitat azil în UE în februarie 2021.

Peste 50.000 de cereri de azil depuse de către sirieni erau în curs de examinare la finalul lui februarie 2021, ceea ce înseamnă cu 14% mai multe decât la finalul lui ianuarie, conform datelor EASO.

Siria şi Afganistan sunt de departe ţările din care provin cele mai multe cereri de azil depuse în Uniunea Europeană.

AGERPRES