Connect with us

ACTUALITATE

Greșeli făcute de PSD în justiție, în viziunea lui Tudorel Toader. Ce spune despre OUG 13

Publicat



Tudorel Toader a “dezvăluit” o serie de greșeli făcute de PSD în justiție. Pe lista fostului ministru al Justiţiei se află OUG 13, legea recursului compensatoriu și OUG de modificare a codurilor penale. S-a referit şi la motivele privind revocarea de la minister, menţionând refuzul de promovare a OUG pe amnistie și grațiere.

Tudorel Toader a demisionat din funcția de ministru al Justiției la finele lunii aprilie, după ce PSD i-a retras sprijinul politic. Toader i-a predat mandatul Anei Birchall.

“Dintre greșelile PSD referitoare la Justiție!

1. Emiterea OUG nr.13 din ianuarie 2017, cu toate consecințele acesteia;

2. Adoptarea Legii privind recursul compensatoriu. Legea a fost inițiată în 2016, în procedura parlamentară MJ a emis aviz negativ, iar în controlul de constituționalitate a susținut neconstituționalitatea acesteia;

3. Refuzul de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu deciziile de neconstituționalitate pronunțate în controlul a posteriori, precum și pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă, respectiv, a Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție;

4. Înființarea Comisiei speciale comune a Camerei deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției. Comisia specială s-a interpus între Guvern și Parlament denaturând procesul legislativ, sens în care oferim doar trei exemple:

În iulie 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege, inițiat de către MJ, pentru modificare Codului penal, în acord cu deciziile CCR, precum și pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială, pe care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale. Pe cale de consecință, deși au trecut doi ani, Codul penal nu a fost încă modificat în acord cu deciziile CCR, iar Directiva privind confiscarea extinsă nu a fost încă transpusă în legislația națională.

În noiembrie 2017, Guvernul a aprobat proiectul de lege, inițiat de către MJ, pentru modificare Codului de procedură penală, în acord cu deciziile CCR, precum și pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție, inițiativă legislativă care a fost transmisă Parlamentului pentru legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială, pe care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale. Pe cale de consecință, deși au trecut aproape doi ani, Codul de procedură penală nu a fost încă modificat în acord cu deciziile CCR, iar Directiva privind consolidarea prezumției de nevinovăție nu a fost transpusă în legislația națională.

Pe data de 25 octombrie 2018, Comisia specială și-a însușit proiectul de lege pentru modificarea legilor justiției, aflat în lucru la MJ. Respectivul proiect a fost transformat în trei proiecte de lege, apărând ca fiind elaborate la inițiativa unui număr de 11 parlamentari, a schimbat conținutul proiectului inițial, le-a adoptat în procedură „accelerată”, fapt ce a generat multiplele controverse. Cu titlu exemplificativ, inițiativa înființării Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiției, a aparținut Comisiei speciale;

5. Insistențele formulate pentru promovarea OUG referitoare la amnistie și grațiere, în detrimentul proiectului de lege având același obiect de reglementare, proiect înaintat către parlament în ianuarie 2017. Trecând dincolo de competențe și normele de tehnică legislativă, se dorea un act de clemență cu puține excepții și fără limite de pedeapsă !

6. Insistențele formulate pentru promovarea OUG referitoare la modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu unele dintre soluțiile cuprinse în proiectele de lege pentru modificarea respectivelor Coduri, proiecte elaborate în „alte centre de reflecție”.

Motivele „neavizării”/în mod corect neînsușirii/ celor două proiecte de OUG”:

– lipsa urgenței adoptării unei OUG, în sensul prevederilor din Constituție și a jurisprudenței CCR. Necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgență pentru adoptarea unei OUG;

– nu constituite urgență nici voința adoptării unor soluții legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale; reducerea fracțiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiționată; dezincriminarea sau modificarea unor infracțiuni etc.;

– falsitatea motivelor invocate – încercarea de a se crea o percepție eronată. Legiuitorul sau Guvernul, după caz, trebuie ca în termen de 45 de zile să modifice legea, în acord cu deciziile de neconstituționalitate, doar atunci când respectiva decizie se pronunță cu privire la o lege în vigoare, în controlul a posteriori. Atunci când decizia se pronunță cu privire la un proiect de lege, în controlul a priori, nu există obligația pozitivă ca în termen de 45 de zile sa fie modificată lege, în sensul transpunerii soluțiilor legislative declarate ca fiind constituționale. În această ipoteză, legiuitorul poate să renunțe la finalizare respectivului proiect de lege, însă, în ipoteza continuării legiferării, trebuie să țină cont de respectivele decizii și de considerentele acestora;

– lipsa voinței de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, în acord cu obligațiile izvorâte de numeroasele decizii de neconstituționalitate pronunțate în ultimii ani, în sensul celor două proiecte de lege din iulie, respectiv noiembrie 2017, proiecte inițiate de către MJ;

– potrivit jurisprudenței CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG, substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare/ facem referire, cu titlu exemplificativ, la decizia de neconstituționalitate a OUG prin care era preluat, în formă modificată, proiectul Legii educației naționale ! Nu am crezut și nu cred în afirmațiile potrivit cărora, solicitându-se modificare Cp și a Cpp prin OUG, în locul procedurii parlamentare normale, s-a încercat evitarea testării majorității parlamentare, evitarea controlului de constituționalitate, sau a unui eventual transfer de responsabilitate !”, a scris Toader, pe Facebook.

Referitor la motivele revocării de la MJ, Toader a exemplificat cu” refuzul de promovare a OUG privind amnistia și grațierea, refuzul de promovare a OUG pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, în condițiile descrise mai sus, refuzul de avizare favorabilă a proiectului de act normativ privind înființarea Fondului Suveran şi „refuzul ” de avizare a unor proiecte de acte normative, mai înainte ca acestea să fi ajuns la MJ”.

surse: Alba24.ro


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Românii sunt sub media UE când vine vorba de consumul de băuturi răcoritoare care conţin zahăr

Publicat

sursa foto: pixabay.com

Aproximativ 9% din populaţia cu vârstă de peste 15 ani a UE a consumat zilnic băuturi răcoritoare care conţin zahăr în anul 2019, însă statele membre cu cea mai mică pondere a populaţiei care consumă zilnic astfel de băuturi sunt Estonia (2%), urmată de Lituania, Finlanda, Letonia şi România (toate cu aproximativ 3%), arată datele publicate marţi de Eurostat.

La polul opus, ponderea persoanelor de peste 15 ani care zilnic beau băuturi răcoritoare care conţin zahăr este cea mai mare în Belgia (20%), urmată de Malta, Germania, Ungaria, Polonia şi Bulgaria (toate cu aproximativ 12%).

În Uniunea Europeană, 9% din persoanele cu vârsta de cel puţin 15 ani au declarat că beau zilnic băuturi răcoritoare care conţin zahăr, în timp ce 6% declară că beau astfel de băuturi de 4-6 ori pe săptămână şi 19% de 1-3 ori pe săptămână.

Consumul zilnic de băuturi răcoritoare care conţin zahăr este mai răspândit în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor (12% pentru bărbaţi faţă de 7% din femei).

În plus, odată cu creşterea vârstei scade frecvenţa consumului de astfel de băuturi.

Cea mai mare pondere a persoanelor care consumă zilnic băuturi răcoritoare care conţin zahăr se înregistrează în rândul grupei de vârstă 15-24 de ani (14%), în timp ce în rândul grupei de vârstă 65-74 de ani şi peste 75 de ani ponderea persoanelor care consumă zilnic băuturi răcoritoare care conţin zahăr este cea mai mică (aproximativ 5%).

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Românii lucrează 40 de ore pe săptămână, cel mai mult din UE

Publicat

Paradoxul statisticii: românii lucrează 40 de ore pe săptămână, cel mai mult din UE, iar olandezii doar 30 de ore pe săptămână.

Angajaţii din România au fost pe primul loc în UE la numărul orelor lucrate pe săptămână în 2020, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.

Astfel, angajaţii români au lucrat, în medie, 40,4 ore pe săptămână anul trecut, fiind urmaţi în clasament de cei din Bulgaria, cu 40,2 ore şi cei din Croaţia, Cipru şi Polonia, cu 39,5 ore de lucru pe săptâmână. Alte ţări din Europa Centrală şi de Est respectiv Cehia, Ungaria şi Slovacia, au avut şi ele o săptămână medie de lucru relativ lungă, respectiv de 39,3 ore, scrie Ziarul Financiar.

La polul opus, Germania (34,3 ore), Danemarca (32,7 ore) şi Olanda (29,5 ore) au avut cele mai scurte săptămâni medii de lucru pentru angajaţi dintre ţările membre ale UE.

La nivelul Uniunii Europene, în ceea ce priveşte statutul profesional, antreprenorii au avut cea mai lungă săptămână obişnuită de lucru la nivelul UE în 2020, lucrând în medie cu 47,1 ore pe săptămână. Această valoare este cu peste 10 ore mai mult decât media de lucru săptămânală a angajaţilor, respectiv 36,2 ore. Dintre angajaţii români, circa 5,8% au spus că au lucrat mai puţine ore în 2020 faţă de 2019, cea mai mică valoare din UE, conform sursei citate.

În aproape toate statele membre ale UE, cea mai accentuată scădere a orelor de lucru a fost înregistrată în sectorul HoReCa. Singura excepţie a fost Luxemburg, unde scăderile din acest sector au fost pe locul al doilea din rândul celor mai accentuate. Cele mai mari scăderi ale numărului de ore lucrate în sectorul de HoReCa au fost în Cipru (-71,3%), Irlanda (-61,6%), Slovenia (-61,0%), Spania (-59,2%) şi Grecia (-54,9%). La polul opus, cele mai uşoare scăderi au fost în Danemarca (-35,1%), România (-34,9%), Letonia (-34,6%), Luxemburg (-33,5%) şi Ungaria (-25,8%).

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 10.000 de firme au aplicat pentru schema de ajutor HoReCa. Înscrierile s-au încheiat

Publicat

Arhivă foto

Peste 10.000 de firme au aplicat pentru schema de ajutor HoReCa de 20% din diferența cifrelor de afaceri din 2019 și 2020. Sesiunea de înscrieri s-a încheiat luni seara.

Potrivit Ministerului Economiei, procesul de înscriere la schema de ajutor HoReCa s-a încheiat luni la ora 20.00.

Au aplicat 10.185 de firme din domeniu, iar plafonul de finanțare asigurat de Guvernul României prin bugetul de stat, de 2,5 miliarde de lei, a fost depășit, conform ultimelor date disponibile.

După închiderea procesului online de aplicare, urmează perioada de evaluare a dosarelor depuse, etapă care va fi asigurată de personalul ministerului.

În această etapă, vor fi comunicate deciziile de admitere sau respingere.

„După finalizarea procesului se va stabili suma finală pentru care există cereri de finanțare, iar sumele solicitate vor fi pro-ratate, așadar toate firmele care au aplicat cu succes vor primi bani. Imediat după parcurgerea acestor pași începe trimiterea contractelor la semnat de către beneficiari și plata efectivă a ajutorului”, a anunțat Ministerul Economiei.

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Şoferii din România nu mai sunt obligaţi să prezinte Cartea Verde la intrarea în Muntenegru şi Marea Britanie

Publicat

Conducătorii autovehiculelor din România nu vor mai fi obligaţi să prezinte Cartea Verde la intrarea în Muntenegru şi Marea Britanie. Decizia va intra în vigoare începând cu data de 2 august, informează Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România.

„Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1358 2021/11145 a Comisiei din 30 iunie 2021 privind aplicarea Directivei 2009/103/CE a Parlamentului European şi a Consiliului începând cu data de 02 august 2021, autorităţile din statele membre UE şi cele din Andorra, Bosnia şi Herţegovina, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia, Elveţia se vor abţine de la controlul asigurării de răspundere civilă pentru autovehiculele înmatriculate/înregistrate în Marea Britanie şi Muntenegru”, se arată în comunicat.

Totodată, în mod reciproc, autorităţile din Marea Britanie şi Muntenegru trebuie să procedeze la fel pentru autovehiculele înmatriculate/înregistrate în statele membre UE şi cele din Andorra, Bosnia şi Herţegovina, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia, Elveţia începând cu aceeaşi dată.

„Cu toate acestea, sunt permise controale nesistematice ale acestei asigurări efectuate de autorităţile competente, cu condiţia să nu fie discriminatorii şi să aibă loc în cadrul controalelor care nu urmăresc exclusiv verificarea asigurării”, menţionează sursa citată.

Pe lângă eliminarea controlului obligatoriu al asigurării RCA, în cazul conducătorilor auto români asigurările RCA emise de asiguratorii care au dreptul să practice această formă de asigurare pe teritoriul României vor avea acoperire, în mod obligatoriu, în baza unei prime unice inclusiv pe teritoriul celor două state.

Conducătorii auto sunt sfătuiți să aibă asupra lor documentul pe suport hârtie

Biroul Asigurătorilor din România recomandă totuşi conductărilor auto să aibă asupra lor documentul internaţional de asigurare tip Carte Verde emis pe suport hârtie, chiar şi în cazul în care călătoresc în statele pentru care controlul acestui document nu mai este obligatoriu.

BAAR este o asociaţie profesională, de drept privat, independentă şi autonomă a tuturor societăţilor de asigurare, indiferent de forma de organizare şi de statul în care îşi au sediul social, care, în baza legii, au dreptul să practice în România asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule (asigurători RCA) şi care îndeplineşte atribuţiile de birou naţional auto, de organism de plată a despăgubirilor, de organism de compensare, de centru de informare, precum şi alte atribuţii conferite prin lege. Agerpres

Citește mai departe