Connect with us

ECONOMIE

A fost APROBAT bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu. Bani pentru Rabla Clasic, Rabla Plus, Fotovoltaice și Energie Verde

Publicat

afm programe
Arhivă foto

În ședința de Guvern de miercuri a fost aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2022 al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM).

Programele AFM vor avea anul acesta un buget de aproximativ 2,7 miliarde de lei, anunță Ministerul Mediului.

Citește și Când începe prima sesiune din 2022 Rabla pentru Electocasnice. Declarațiile ministrului Mediului

Suma va fi utilizată atât pentru onorarea angajamentelor rezultate din sesiuni anterioare, cât și pentru continuarea programelor deja consacrate și pentru finanțarea unor programe noi.

RABLA CLASIC

Bugetul total al Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național – Rabla Clasic 2020 – 2024 va fi suplimentat în anul 2022 cu 560 milioane lei pentru înscrierile persoanelor fizice și juridice. Prima de casare este de 6.000 lei, respectiv 9.000 lei în cazul predării a 2 autovehicule uzate, la care se pot adăuga următoarele ecobonusuri:

  • 1.500 de lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, al cărui sistem de propulsie generează maximum 120 g CO2/km în sistem WLTP;
  • 1.500 de lei, pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, echipat cu motorizare GPL/GNC;
  •  3.000 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou, exceptând motocicletele, echipat cu sistem de propulsie hibrid;
  • 1.500 de lei, pentru casarea fiecărui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.
  • Pentru achiziționarea de motociclete noi în schimbul predării spre casare a unui autovehicul uzat, se acordă o primă de casare de 6.000 lei, la care se pot adăuga ecobonusuri astfel:
  • 1.500 de lei, pentru autovehicul nou motocicletă al cărui sistem de propulsie generează maximum 90 g CO2/km în sistem WMTC;
  • 1.500 de lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

Vezi și Casa Verde Fotovoltaice 2022: O nouă sesiune de finanțare demarează în iunie. Procedură simplificată, sume și condiții

RABLA PLUS

Bugetul total al Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic 2020 – 2024 – Rabla Plus – va fi suplimentat în anul 2022 cu 680 de milioane de lei pentru înscrierile persoanelor fizice și juridice. Cuantumul finanțării este de:

  • 51.000 de lei pentru un autovehicul nou, pur electric sau un autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen și 26.000 de lei pentru un autovehicul nou electric hibrid plug-in, exceptând motocicleta, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, în schimbul casării unui autovehicul uzat;
  • 54.000 de lei pentru un autovehicul nou, pur electric sau un autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen și 29.000 de lei pentru un autovehicul electric hibrid plug-in, care generează maximum 80 g CO2/km în sistem WLTP, pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate;
  • pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3, se adăugă un ecobonus de 1.500 lei/autovehicul.
  • De asemenea, ecotichetul pentru achiziționarea unei motociclete electrice este 26.000 lei, la care se poate adăuga un ecobonus în valoare de 1.500 lei, pentru casarea unui autovehicul uzat cu o vechime de cel puțin 15 ani de la data fabricației și care are norma de poluare Euro 3 sau inferioară.

RABLA PENTRU ELECTROCASNICE

Rabla pentru electrocasnice 2022 – Programul național de înlocuire a echipamentelor electrice și electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic are un buget de 100 de milioane de lei și se va desfășura etapizat, similar cu modul în care a fost derulat anul trecut, echipamentele eligibile fiind împărțite în trei categorii ce vor fi lansate în date distincte.

APĂ CANAL

Protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare are un buget de 1,825 de miliarde lei pentru lansarea sesiunilor în cadrul a două programe de finanțare și pentru încheierea contractelor aferente, astfel:

  • 1 miliard de lei pentru relansarea Programului Apă-canal, a cărui ultimă sesiune a fost în anul 2010, având ca beneficiari UAT și asociațiile de dezvoltare intercomunitară și ca obiect dezvoltarea sistemelor de alimentare cu apă, a celor pentru colectarea apelor uzate și a stațiilor de tratare/epurare a apei;
  • 825 de milioane de lei pentru lansarea Programului Prima conectare, prevăzut în PNRR, având ca beneficiari utilizatorii finali, iar ca obiect asigurarea conectării utilizatorilor finali la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare. Programul se va desfășura prin intermediul operatorilor de apă și canal.

SISTEME FOTOVOLTAICE

Programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și a livrării surplusului în rețeaua națională are un buget de 986 de milioane de lei, care va fi distribuit astfel:

  • 686 de milioane de lei pentru aprobarea dosarelor și încheierea contractelor cu persoanele fizice care au fost înscrise în Program în sesiunea desfășurată în luna decembrie 2021;
  • 300 de milioane de lei pentru relansarea înscrierilor în Program în cursul anului 2022.

ILUMINAT ECOLOGIC PUBLIC STRADAL

Programul privind iluminatul public stradal (lămpi cu LED) va continua, având alocat pentru anul acesta un buget de 1 miliard de lei, astfel:

  •  500 de milioane de lei pentru aprobarea dosarelor și încheierea contractelor aferente cererilor de finanțare depuse în sesiunea desfășurată în anul 2021;
  • 500 de milioane de lei pentru relansarea Programului în anul 2022.

EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ÎN CLĂDIRI PUBLICE

Programul privind creșterea eficienței energetice în clădiri publice are un buget de 2,8 miliarde de lei, astfel:

  • 1,4 miliarde de lei pentru aprobarea dosarelor și încheierea contractelor de finanțare în urma sesiunii desfășurate în anul 2021;
  • 1,4 miliarde de lei pentru relansarea Programului în anul 2022.

INFRASTRUCTURĂ VERDE

Programul privind dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in în localități are un buget de 1 miliard de lei distribuit astfel:

  •  500 de milioane de lei pentru aprobarea dosarelor și încheierea contractelor de finanțare în urma sesiunii lansate în anul 2021;
  •  500 de milioane de lei pentru relansarea Programului în anul 2022.

GESTIONAREA DEŞEURILOR

Un buget de 1 miliard de lei este prevăzut pentru lansarea unei sesiuni de finanțare și încheierii contractelor destinate acordării de sprijin financiar operatorilor economici, în vederea realizării investițiilor care au ca scop reducerea impactului deșeurilor asupra mediului și sănătății populației și reducerea consumului de resurse.

EDUCAȚIE ȘI CONȘTIENTIZARE

Educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului este o componentă care are dedicat un buget de 65 de milioane de lei, necesar susținerii a două programe diferite:

  • 15 milioane de lei pentru relansarea sesiunii și încheierea contractelor aferente, în cadrul Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind gestionarea deșeurilor, al cărui ghid de finanțare a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului nr. 1196/2018, având ca obiectiv finanțarea proiectelor de conștientizare a publicului cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor și ca beneficiari MMAP și consiliile județene, inclusiv Municipiul București. Precizăm că AFM a încheiat contract de finanțare cu MMAP, urmând ca, ulterior îndeplinirii obiectului acestuia, să fie lansată sesiunea destinată consiliilor județene;
  • 50 de milioane de lei pentru lansarea sesiunii de finanțare și încheierea contractelor aferente în cadrul unui nou program de conștientizare, având ca solicitanți eligibili organizațiile neguvernamentale în parteneriate cu UAT, unități de învățământ și instituții publice.

PROGRAMUL DE CASARE A AUTOVEHICULELOR UZATE

Un buget de 50 de milioane de lei este prevăzut pentru lansarea unui program de susținere financiară a UAT-urilor în vederea acordării unor sume posesorilor de autovehicule vechi, care doresc casarea acestora. Programul va contribui la atingerea țintelor cuprinse în PNRR.

TRANSPORT PUBLIC ELECTRIC

Programul privind îmbunătățirea calității aerului și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră utilizând autovehicule mai puțin poluante în transportul elevilor, respectiv microbuze electric-hibride, electrice sau GNC are un buget de 600 de milioane de lei – necesar lansării unei sesiuni de finanțare în anul 2022.

ALTE PROGRAME ce vor primi finanțare:

Dezvoltarea infrastructurii velo în România. Finanțare piste de biciclete – 500 de milioane de lei pentru lansarea unei sesiuni de finanțare în anul 2022.

Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţile din mediul urban – 50 de milioane de lei pentru asigurarea bugetului necesar lansării unei sesiuni noi în anul 2022.

Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin împădurirea terenurilor – 200 de milioane de lei pentru organizarea unei sesiuni de depunere a proiectelor în cadrul programului privind împădurirea terenurilor în 2022.

Protecţia speciilor de floră şi faună sălbatică – 70 de milioane de lei pentru asigurarea bugetului necesar lansării sesiunii de finanțare în cadrul Programului privind protecția speciilor de faună sălbatică.

(sursa: Mediafax)

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul

Publicat

santier constructie casa sursa alba24

Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).

Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).

Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).

Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).

Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).

Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).

În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

sursa: Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Preţul aurului a atins un nou maxim istoric, iar leul s-a apreciat faţă de euro

Publicat

bursa de merit: câți bani primesc elevii care susțin evaluarea

Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.

Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.

Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.

În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.

Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.

sursa: Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7

Publicat

strnmtlsc

Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.

Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.

De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.

strmntjsa7

A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.

Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.

Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.

grnshfa7

Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.

asljgh

Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.

A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil

  • Lungime: 21 km
  • Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
  • Valoare: 1,47 mld lei
  • Început: August 2022
  • Termen: 20 luni – Q4 2024

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Energiei: România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi de gaze naturale

Publicat

burduja sursa burduja.ro

România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.

Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.

”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”

„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.

Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.

Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.

”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”

„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.

Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.

Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.

Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.

Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.

De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.

Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%

„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.

Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.

De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.

De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.

sursa: Agerpres

Citește mai departe