Connect with us

ECONOMIE

Guvernul a pregătit proiecte de OUG privind programul flexibil de muncă şi zilierii şi sezonierii

Publicat



Două proiecte de ordonanţă de urgenţă, unul privind programul flexibil de muncă şi celălalt de sprijin pentru muncitorii zilieri şi sezonieri, au fost pregătite de Guvern, a declarat ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

„În mod evident, având în vedere pulsul pieţei, piaţa muncii, semnalele de la antreprenori, resimţim nevoia de a pregăti un nou set de măsuri de sprijin. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este pregătit să vină în discuţia cu dumneavoastră pe două proiecte de ordonanţă, conturate în baza discuţiilor avute, în baza experienţei altor ţări cu care ne-am consultat şi, bineînţeles, în acord cu ceea ce poate programul SURE să acopere”, a declarat Violeta Alexandru, joi, la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, organizată în sistem de videoconferinţă.

O primă prezentare se referă la programul flexibil Kurzarbeit.

„Propunerea noastră este să completăm Codul Muncii (…) Din punctul meu de vedere, îmi menţin propunerea ca în Codul Muncii, prin ordonanţa pe care o iniţiem, să introducem un capitol pentru aceste situaţii excepţionale, adică în situaţii de urgenţă, în situaţii de alertă, repet, în situaţii excepţionale, nu pentru totdeauna (…), venim cu următoarele propuneri pe care le trec în revistă pe scurt. Practic, plata salariului brut pentru fiecare angajat care va fi beneficiar al acestei măsuri de muncă flexibilă se va împărţi între angajator, care va acoperi cel puţin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă şi stat, care va acoperi 75% din diferenţa între salariul de bază brut din contract înainte de perioada de criză şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare reducerii programului. Aceasta este esenţa prevederii noastre”, a spus Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a precizat că Executivul se gândeşte la o perioadă de implementare a măsurii de „până la sfârşitul anului sau 3 luni”.

„Mecanismul propus este de decontare, adică angajatorii vor acoperi aceste sume, după care vor prezenta solicitările aferente Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. (…) Avem în vedere ca această măsură să se adreseze şi persoanelor independente, profesioniştilor, celor care lucrează în alte forme de muncă, având în vedere oportunitatea pe care ne-o creează SURE”, a explicat Violeta Alexandru.

Ea a adăugat că, în varianta propusă de Guvern, „decizia de modificare a timpului de lucru să se comunice salariatului cu cel puţin 3 zile lucrătoare anterioare producerii modificării”.

„Angajatorul are obligaţia să informeze sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor, anterior, bineînţeles, comunicării deciziei salariatului. În baza comunicării deciziei angajaţilor se operează modificările corespunzătoare în Revisal. În luna următoare în care programul de lucru a fost redus se achită integral sumele datorate către angajat, adică salariul pentru timpul de lucru efectiv prestat în luna precedentă şi suma datorată către stat. Se achită integral contribuţiile către stat pentru timpul de lucru prestat şi pentru suma alocată de stat. În baza documentelor necesare se solicită de către fiecare angajat prin mijloace electronice decontul de AJOFM-urile din judeţele în care respectiva societate comercială are sediul, iar AJPFM intenţionăm să facă decontul în 15, suntem dispuşi să ne asumăm şi 10 zile lucrătoare”, a spus Alexandru.

Ministrul a adăugat că intenţia Guvernului este ca măsura să se aplice doar în câteva domenii.

„Propunerea noastră este să se aplice în următoarele domenii identificate ca fiind domeniile cele mai vulnerabile în acest moment în legătură cu această măsură, şi anume: agricultură, turism, organizări evenimente şi HORECA”, a spus Violeta Alexandru.

Violeta Alexandru s-a referit şi la a doua măsură avută în vedere de Guvern privind „acoperirea într-un procent de 35% din remuneraţia cuvenită celor care lucrează în activităţi de tip zilier”.

„Şi, repet, domeniile pe care le adresăm aici sunt agricultura, turismul, organizări de evenimente şi HORECA. Bonusul se acordă lunar prin intermediul beneficiarului de lucrări acelor zilieri care desfăşoară activităţi în luna respectivă, proporţional cu numărul de ore lucrate, am spus noi, dar nu mai puţin de 4 ore pe zi lucrate. (…) Sumele se plătesc către beneficiarii de lucrări cărora li se decontează, apoi, prin AJPIS-uri”, a declarat ministrul.

Violeta Alexandru a trecut în revistă şi măsura care îi priveşte pe cei care desfăşoară activităţi sezoniere.

„Şi aici avem în vedere acordarea unui sprijin în cuantum de 41,5% din costul salarial aferent zilelor lucrate, nu mai puţin din 41,5% din câştigul salarial mediu brut. E vorba despre cei care desfăşoară activităţi sezoniere în baza contractelor individuale de muncă, deci nu în alte forme contractuale şi mecanismul rămâne acelaşi, angajatorul plăteşte integral contravaloarea muncii prestate urmând să deconteze prin AJOFM „, a explicat ministrul.

Violeta Alexandru a precizat că Guvernul ia în calcul şi o prevedere în domeniul telemuncii, în sensul ca fiecărui telesalariat „să se acorde un sprijin financiar,(…) de 2.500 de lei pentru achiziţionarea de echipamente, de tehnologia informaţiei, suma urmând să se acorde tot prin AJOFM-uri angajatorilor care au statut de microîntreprinderi pentru angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă toată perioada stării de urgenţă şi de alertă”. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Sosirile turiștilor străini au crescut cu 64,5% în iunie. Plecările cu 73%

Publicat

Comparativ cu luna iunie 2020, în luna iunie 2021 la punctele de frontieră, sosirilevizitatorilor străini au crescut cu 64,5%, iar plecările în străinătate ale vizitatorilorromâni cu 73,0%, anunță INS.

În luna iunie 2021, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au crescut cu 141,0% iar înnoptările cu 161,0%.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2021 au însumat 804,9 mii persoane, în creștere cu 141,0% faţă de cele din luna iunie 2020. Din numărul total de sosiri, în luna iunie 2021, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,3%, în timp ce turiştii străini doar 8,7%.

 

Sosirile turiştilor străini

 

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (81,4% din total turişti străini), iar dintre aceștia 71,0% au sosit din ţările Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2021 au însumat 1840,9 mii, în creștere cu 161,0% faţă de cele din luna iunie 2020.

 

Înnoptările turiştilor români

Din numărul total de înnoptări, în luna iunie 2021, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 91,6%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 8,4%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiți din Europa (81,3% din total turişti străini), iar dintre aceștia 71,8% provin din ţările Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în luna iunie 2021 a fost de 2,3 zile la turiştii români şi de 2,2 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna iunie 2021 a fost de 25,1% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 11,3 puncte procentuale faţă de luna iunie 2020.

Indici de utilizare netă a locurilor de cazare mai mari în luna iunie 2021 s-au înregistrat la hoteluri (30,1%), spații de cazare pe nave (22,7%), vile turistice (20,3%), pensiuni turistice (17,3%), pensiuni agroturistice (17,2%), popasuri turistice (17,0), hosteluri (16,3%) și cabane turistice (15,6%), moteluri, bungalouri și sate de vacanță (fiecare cu câte 15,1%).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna iunie 2021 de 673,3 mii persoane, în creștere cu 64,5% faţă de luna iunie 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 80,5%, respectiv 14,6% din numărul total de sosiri.

 

Plecările vizitatorilor români în străinătate

 

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în luna iunie 2021 de 1129,7 mii persoane, în creștere cu 73,0% comparativ cu luna iunie 2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 68,0%, respectiv 31,5% din numărul total de plecări.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-30.06.2021 au însumat 3273,5 mii persoane, în creștere cu 52,4% faţă de perioada 1.01.-30.06.2020.

Din numărul total de sosiri, în perioada 1.01.-30.06.2021, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 94,0%, în timp ce turiştii străini au înregistrat un procent de doar 6,0%.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiți din Europa (81,0% din total turişti străini), iar dintre aceştia, un procent de 72,7% provin din ţările Uniunii Europene.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1.01.-30.06.2021 au însumat 6556,6 mii, în creștere cu 53,2% faţă de cele din perioada 1.01.-30.06.2020.

Din numărul total de înnoptări, în perioada 1.01.-30.06.2021, înnoptările turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 93,2%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au înregistrat un procent de 6,8%. În ceea ce priveşte înnoptările turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiți din Europa (81,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia 73,7% au provenit din ţările Uniunii Europene.

Durata medie a şederii în perioada 1.01.-30.06.2021 a fost de 2,0 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în perioada 1.01.-30.06.2021 a fost de 19,2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 0,2 puncte procentuale faţă de perioada 1.01.-30.06.2020.

Indici de utilizare netă a locurilor de cazare turistică mai mari, în perioada 1.01.-30.06.2021, s-au înregistrat la hoteluri (22,8%), spații de cazare pe nave (21,9%), vile turistice (17,3%), bungalouri (15,3%), pensiuni turistice (14,6%), cabane turistice (14,1%), popasuri turistice (13,8%), pensiuni agroturistice (13,7%), căsuțe turistice (13,0%) şi hosteluri (12,9%).

 

Situația pe județe

 

Pe judeţe, în perioada 1.01.-30.06.2021, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în: Braşov (424,6 mii persoane), Municipiul Bucureşti (326,9 mii persoane), Constanța (198,9 mii persoane), Prahova (176,4 mii persoane), Bihor (169,7 mii persoane), Suceava (158,2 mii persoane), Vâlcea (149,8 mii persoane), Cluj (145,0 mii persoane), Mureș (140,9 mii persoane) şi Sibiu (132,0 mii persoane), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Braşov (827,9 mii), Constanța (606,5 mii), Municipiul Bucureşti (558,2 mii), Bihor (421,2 mii), Vâlcea (374,2 mii), Prahova (357,2 mii), Suceava (296,0 mii), Mureș (273,0 mii), Cluj (246,2 mii), Sibiu (230,0
mii), Caraș Severin (196,1 mii), Covasna (175,5 mii) şi Timiș (160,0 mii).

Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (23,9 mii), Italia (18,7 mii), Franţa (12,7 mii) şi S.U.A. (11,8 mii), Ungaria (9,8 mii), Republica Moldova (8,8 mii) şi Ucraina (8,0 mii).

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1.01.-30.06.2021 de 2366,8 mii sosiri, în scădere cu 13,1% faţă de perioada 1.01.-30.06.2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 85,0% cel rutier și respectiv 10,9% cel aerian, din numărul total al sosirilor.

Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada 1.01.-30.06.2021 de 4423,1 mii plecări, în scădere cu 13,6% comparativ cu perioada 1.01.-30.06.2020. Mijloacele de transport rutier și aerian au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 75,2% cel rutier, iar 24,2% cel aerian, din numărul total de plecări. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Titlurile de stat Tezaur pot fi cumpãrate și în luna august

Publicat

Ministerul Finanțelor a anunțat că titlurile de stat Tezaur vor putea fi cumpărate și în luna august. Ministerul va face 3 noi emisiuni de titluri de stat în cadrul acestui program.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, titlurile vor avea maturitãți de 1, 3 și 5 ani și dobânzi de 3,15%, 3,50% și 3,85%. Titlurile de stat au valoare nominalã de 1 leu și sunt în forma dematerializatã.

Acestea vor putea fi cumpărate între 2 și 27 august de la unitãțile Trezoreriei Statului, între 2 și 26 august pentru mediul urban și între 2 și 25 august pentru mediul rural, prin Compania Naționalã Poșta Românã.

„Dobânda este anualã, plãtibilã la termenele prevãzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot rãscumpãra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulãrii subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri”, a informat Ministerul Finanțelor.

Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuãrii subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansatã de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Drulă, după incidentele trenurilor: în două luni vor fi cumpărate 20 de noi trenuri electrice

Publicat

Ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a anunțat vineri că în cel mult două luni vor fi cumpărate 20 de noi trenuri electrice, moderne.

„În cel mult două luni vom semna un contract de achiziție pentru 20 de trenuri nou-nouțe, moderne, de ultimă generație, electrice, cu opțiune de a cumpăra încă 17 și eu cred că ar fi o idee absolut excelentă să cumpărăm 37 de trenuri. Iar discutăm de finanțare și mă voi lupta să avem acești bani, în special din fonduri europene. 37 de trenuri, rame electrice, moderne, cu aproximativ 350 de locuri, tocmai și-au cumpărat recent astfel de rame sistemul feroviar din Italia și din alte părți”, a spus Cătălin Drulă.

Potrivit acestuia, aceasta este parte din „soluția de viitor” și nu cârpeala care se face de zeci de ani, în care sunt reparate locomotive vechi de 40 de ani.

„Consecința subfinanțării cronice din ultimii ani nu este de ieri sau de azi sau din ultimele trei luni sau din ultimele 6 luni, ci de 30 de ani de zile și nu mă feresc să spun asta și am tot spus-o. Ceea ce trebuie noi să facem este să scoatem acest sistem din groapa în care a fost aruncat. Asta nu se poate face din gesturi sau din vorbe, ci cu capitalizare masivă a acestor companii și cu bani de investiții. Nu există eficientizare fără investiții. Eu sunt un liberal și asta este o parte din doctrina liberală. Nu există eficientizare doar din gesturi. A eficientiza costă, fie că e vorba să investești în echipamente care să înlocuiască oameni, fie că e vorba efectiv de capital de lucru: trenuri noi, șine noi ca să fiu specific”, a mai spus ministrul Transporturilor. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Preţ-record al energiei pe bursă, pe fondul caniculei şi al închiderii unui reactor de la Cernavodă

Publicat

Preţul energiei pe Piaţa pentru Ziua Următoare cu livrare vineri are o medie-record de 645 de lei pe MWh, potrivit datelor operatorului bursier OPCOM.

Totodată, preţul maxim orar este de 885,7 lei pe MW, de asemenea unul istoric, între orele 20:00 şi 21:00.

Aceasta pe fondul temperaturilor extrem de ridicate din aceste zile, consumul atingând valori-record pentru perioada de vară.

În plus, Unitatea 2 a centralei de la Cernavodă s-a deconectat automat de la Sistemul Energetic Naţional miercuri seara, ca urmare a unui tranzient în sistemul energetic, care a afectat partea clasică, fără a fi afectate funcţiile de securitate nucleară ale unităţii, a anunţat, joi, Nuclearelectrica.

„Deconectarea automată a Unităţii 2 s-a produs în condiţii de siguranţă, toate sistemele unităţii funcţionând şi răspunzând conform proiectului în astfel de situaţii”, spun reprezentanţii societăţii.

Aceştia subliniază că deconectarea automată a Unităţii 2 şi lucrările de remediere nu au impact asupra securităţii nucleare a reactorului, personalului unităţii, populaţiei şi mediului înconjurător.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unităţile 1 şi 2, fiecare cu o putere instalată de producţie de 700 MW, aceste reactoare asigurând aproximativ 20% din necesarul de energie al României. AGERPRES

Citește mai departe