Connect with us

ECONOMIE

Guvernul a pregătit proiecte de OUG privind programul flexibil de muncă şi zilierii şi sezonierii

Publicat



Două proiecte de ordonanţă de urgenţă, unul privind programul flexibil de muncă şi celălalt de sprijin pentru muncitorii zilieri şi sezonieri, au fost pregătite de Guvern, a declarat ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

“În mod evident, având în vedere pulsul pieţei, piaţa muncii, semnalele de la antreprenori, resimţim nevoia de a pregăti un nou set de măsuri de sprijin. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este pregătit să vină în discuţia cu dumneavoastră pe două proiecte de ordonanţă, conturate în baza discuţiilor avute, în baza experienţei altor ţări cu care ne-am consultat şi, bineînţeles, în acord cu ceea ce poate programul SURE să acopere”, a declarat Violeta Alexandru, joi, la şedinţa Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, organizată în sistem de videoconferinţă.

O primă prezentare se referă la programul flexibil Kurzarbeit.

“Propunerea noastră este să completăm Codul Muncii (…) Din punctul meu de vedere, îmi menţin propunerea ca în Codul Muncii, prin ordonanţa pe care o iniţiem, să introducem un capitol pentru aceste situaţii excepţionale, adică în situaţii de urgenţă, în situaţii de alertă, repet, în situaţii excepţionale, nu pentru totdeauna (…), venim cu următoarele propuneri pe care le trec în revistă pe scurt. Practic, plata salariului brut pentru fiecare angajat care va fi beneficiar al acestei măsuri de muncă flexibilă se va împărţi între angajator, care va acoperi cel puţin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă şi stat, care va acoperi 75% din diferenţa între salariul de bază brut din contract înainte de perioada de criză şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare reducerii programului. Aceasta este esenţa prevederii noastre”, a spus Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a precizat că Executivul se gândeşte la o perioadă de implementare a măsurii de “până la sfârşitul anului sau 3 luni”.

“Mecanismul propus este de decontare, adică angajatorii vor acoperi aceste sume, după care vor prezenta solicitările aferente Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. (…) Avem în vedere ca această măsură să se adreseze şi persoanelor independente, profesioniştilor, celor care lucrează în alte forme de muncă, având în vedere oportunitatea pe care ne-o creează SURE”, a explicat Violeta Alexandru.

Ea a adăugat că, în varianta propusă de Guvern, “decizia de modificare a timpului de lucru să se comunice salariatului cu cel puţin 3 zile lucrătoare anterioare producerii modificării”.

“Angajatorul are obligaţia să informeze sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor, anterior, bineînţeles, comunicării deciziei salariatului. În baza comunicării deciziei angajaţilor se operează modificările corespunzătoare în Revisal. În luna următoare în care programul de lucru a fost redus se achită integral sumele datorate către angajat, adică salariul pentru timpul de lucru efectiv prestat în luna precedentă şi suma datorată către stat. Se achită integral contribuţiile către stat pentru timpul de lucru prestat şi pentru suma alocată de stat. În baza documentelor necesare se solicită de către fiecare angajat prin mijloace electronice decontul de AJOFM-urile din judeţele în care respectiva societate comercială are sediul, iar AJPFM intenţionăm să facă decontul în 15, suntem dispuşi să ne asumăm şi 10 zile lucrătoare”, a spus Alexandru.

Ministrul a adăugat că intenţia Guvernului este ca măsura să se aplice doar în câteva domenii.

“Propunerea noastră este să se aplice în următoarele domenii identificate ca fiind domeniile cele mai vulnerabile în acest moment în legătură cu această măsură, şi anume: agricultură, turism, organizări evenimente şi HORECA”, a spus Violeta Alexandru.

Violeta Alexandru s-a referit şi la a doua măsură avută în vedere de Guvern privind “acoperirea într-un procent de 35% din remuneraţia cuvenită celor care lucrează în activităţi de tip zilier”.

“Şi, repet, domeniile pe care le adresăm aici sunt agricultura, turismul, organizări de evenimente şi HORECA. Bonusul se acordă lunar prin intermediul beneficiarului de lucrări acelor zilieri care desfăşoară activităţi în luna respectivă, proporţional cu numărul de ore lucrate, am spus noi, dar nu mai puţin de 4 ore pe zi lucrate. (…) Sumele se plătesc către beneficiarii de lucrări cărora li se decontează, apoi, prin AJPIS-uri”, a declarat ministrul.

Violeta Alexandru a trecut în revistă şi măsura care îi priveşte pe cei care desfăşoară activităţi sezoniere.

“Şi aici avem în vedere acordarea unui sprijin în cuantum de 41,5% din costul salarial aferent zilelor lucrate, nu mai puţin din 41,5% din câştigul salarial mediu brut. E vorba despre cei care desfăşoară activităţi sezoniere în baza contractelor individuale de muncă, deci nu în alte forme contractuale şi mecanismul rămâne acelaşi, angajatorul plăteşte integral contravaloarea muncii prestate urmând să deconteze prin AJOFM “, a explicat ministrul.

Violeta Alexandru a precizat că Guvernul ia în calcul şi o prevedere în domeniul telemuncii, în sensul ca fiecărui telesalariat “să se acorde un sprijin financiar,(…) de 2.500 de lei pentru achiziţionarea de echipamente, de tehnologia informaţiei, suma urmând să se acorde tot prin AJOFM-uri angajatorilor care au statut de microîntreprinderi pentru angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă toată perioada stării de urgenţă şi de alertă”. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

SCUMPIRI la mărfurile alimentare cu 5,57%, la servicii cu 3% și la mărfurile nealimentare cu 0,88%, în luna iulie

Publicat

bani

În luna iulie, rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,8%, de la 2,6% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,57%, serviciile cu 3% iar mărfurile nealimentare cu 0,88%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Preţurile de consum în luna iulie 2020, comparativ cu luna iulie 2019, au crescut cu 2,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2019 – iulie 2020) faţă de precedentele 12 luni (august 2018 – iulie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,1%”, se arată în comunicatul INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC pentru sfârşitul anului curent şi al anului viitor este prognozată la 2,7% şi, respectiv, la 2,5%, potrivit Raportului asupra inflaţiei publicat de Banca Naţională a României.

“Contribuţia estimată a modificării impozitelor indirecte este de 0,2 puncte procentuale la sfârşitul anului curent şi de 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor. Rata medie anuală a inflaţiei IPC îşi va continua parcursul descendent din prima jumătate a anului curent, dar într-un ritm mai atenuat, fiind anticipată să atingă 2,5% la orizontul proiecţiei, trimestrul II 2022”, se menţionează în raport.

Potrivit BNR, comparativ cu Raportul anterior, revizuirile pentru rata anuală a inflaţiei IPC sunt minore. Valoarea anticipată pentru finele anului curent este mai redusă cu 0,1 puncte procentuale, în condiţiile reevaluării descendente a contribuţiei componentelor exogene ale coşului de consum, care contrabalansează proiectarea la acest orizont a unor valori uşor mai ridicate în cazul inflaţiei de bază. Pentru finele anului viitor, prognoza este similară celei precedente.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Raportul Curții de Conturi: Până la 30 iunie, Statul Român a cheltuit 5 miliarde de lei pentru combaterea pandemiei

Publicat

bani lei

Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj se ridică la 5 miliarde de lei, potrivit unui comunicat al Curţii de Conturi, remis, marţi.

Instituţia a finalizat şi a înaintat Parlamentului României raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă.

Documentul are la bază un control amplu, desfăşurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entităţi din administraţia publică centrală şi locală. Pentru a răspunde eficient şi rapid solicitării Parlamentului, instituţia supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi.

Principalele informaţii prezentate în raport sunt cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj, care se ridică la 5 miliarde de lei.

Cea mai mare sumă reprezintă plata indemnizației pe perioada suspendării contractului individual de muncă

Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizaţiei acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizaţiile acordate altor categorii de personal ale căror activităţi au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgenţă medicală (266 de milioane de lei). Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc şi alte cheltuieli specifice perioadei de urgenţă.

La finanţarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii şi combaterii pandemiei se adaugă donaţiile şi sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituţiile publice. Astfel, entităţile auditate de Curtea de Conturi au primit şi înregistrat donaţii şi sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro).

Impactul financiar estimat de auditori în urma acţiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii şi abateri financiar contabile. Astfel, veniturile suplimentare estimate se ridică la 647.000 de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei.

Documentul prezintă şi o serie de exemple de bune practici ale entităţilor publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziţie în perioada stării de urgenţă.

“Curtea de Conturi a României, ca instituţie supremă de audit, şi-a propus să ofere o analiză obiectivă a felului în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgenţă şi să sprijine instituţiile publice în a-şi crea mecanisme eficiente de răspuns la criză. Raportul este rezultatul unui efort susţinut la nivelul tuturor structurilor Curţii de Conturi, ţinând cont de context, de restricţiile inerente aduse de pandemie, de la ajustarea programului anual de acţiuni, până la adaptarea modului de lucru care a obligat la distanţare fizică”, a afirmat Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi, citat în comunicat.

El a adăugat că în toate acţiunile, instituţia a urmărit să nu compromită eforturile publice comune de răspuns la criza Covid-19.

“Ne dorim ca recomandările cuprinse în raport să reprezinte o oportunitate pentru autorităţi de a îmbunătăţi procedurile specifice unei situaţii de criză, cu impact direct asupra modului de gestionare a banului public”, a precizat Busuioc.

La baza selecţiei entităţilor auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale şi locale pentru gestionarea stării de urgenţă, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanţare şi pe destinaţii.

Astfel, au fost selectate acele autorităţi care au primit sume importante de la aceste bugete, dar şi cele care au primit responsabilităţi şi atribuţii suplimentare în situaţia de urgenţă. Nu în ultimul rând, în procesul de selecţie au fost extrem de relevante achiziţiile realizate, după tipul şi valoarea acestora, specifice situaţiei de urgenţă.

Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă poate fi consultat pe pagina de internet a Curţii de Conturi. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Câştigul salarial mediu net a crescut în iunie cu 119 lei. În ce domenii s-au înregistrat cele mai mari creșteri salariale

Publicat

bani

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.369 lei, în luna iunie 2020, cu 181 lei (+3,5%) mai mare decât în luna mai 2020, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.298 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 119 lei (+3,7%), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate marţi.

Potrivit INS, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7.540 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.773 lei).

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%. Conform statisticii oficiale, indicele câştigului salarial real a fost 102,4% pentru luna iunie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Indicele câştigului salarial real a fost 103,6% pentru luna iunie 2020 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 221,8%, cu 7,8 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna mai 2020.

“În luna iunie 2020, în activităţile din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a reluării activităţii anumitor agenţi economici după introducerea măsurilor de relaxare, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte) ori a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, al 13-lea salariu ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare)”, notează INS.

În ce domenii s-au înregistrat creșteri semnificative ale salariului mediu net

Datele oficiale arată că cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 27,2% în hoteluri şi restaurante, ca efect al reluării activităţii după introducerea măsurilor de relaxare; între 12,5% şi 18% în fabricarea de mobilă, activităţi de editare, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile.

O creştere cuprinsă între 7% şi 9,5% s-a înregistrat în fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi pe apă, telecomunicaţii.

De asemenea, au avut loc creşteri între 5% şi 7% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria alimentară, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicala (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor).

Cauzele care au dus la scăderile câștigului mediu salarial

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna mai 2020 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) sau de remunerarea parţială a salariaţilor din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 11,3% în activităţi de servicii anexe extracţiei, ca urmare a acordării de prime ocazionale şi sume din profitul net în lunile precedente; între 1,5% şi 5% în fabricarea produselor din tutun, activităţi de poştă şi de curier, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia minereurilor metalifere.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în administraţia publică (+2,9%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă). Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor faţă de luna precedentă în învăţământ, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-1,1% pentru fiecare activitate în parte). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Piaţa auto din România a scăzut cu peste 34%, în primele şapte luni. Topul celor mai vândute mașini

Publicat

Piaţa auto din România a înregistrat o contracţie de 34,2% la nivelul primelor şapte luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2019, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor Auto (APIA), publicate luni.

Conform analizei sectoriale, din ianuarie până în iulie, topul general pe mărci (autoturisme + autovehicule comerciale) este condus de către Dacia – cu 20.252 unităţi, urmată de către Volkswagen (5.779), Renault (5.667), Skoda (5.000), Ford (4.905) şi Hyundai (4.064).

Pe segmentul autoturismelor s-a consemnat, în primele şapte luni din 2020, o scădere generală de 34%, în comparaţie cu intervalul similar din anul anterior. Ierarhia vânzărilor este condusă de către Dacia, cu 18.950 de unităţi (-33,8% faţă de 2019, cotă de piaţă 30,7%).

Pe locurile următoare se clasează Skoda – cu 5.000 de unităţi (-34,6% faţă de primele şapte luni din 2019 şi cotă de piaţă de 8,1%), Volkswagen – cu 4.880 unităţi (-24,5%, cotă de piaţă 7,9%), Renault – cu 4.678 de unităţi (-44,3%, cotă de piaţă 7,6%) şi Hyundai – cu 4.064 de unităţi (-8,9%, cotă de piaţă 6,6%).

De asemenea, pe modele, cu cele 8.353 de unităţi vândute, Dacia Logan este cel mai bine vândut după primele şapte luni din 2020, în scădere cu 46,6%, comparativ cu datele din anul trecut, urmat de Dacia Duster (4.731 unităţi, -25,9%), Dacia Sandero (4.576 unităţi, -7,6%), Renault Clio (2.074 unităţi, -44,6%) şi Skoda Octavia (1.795
unităţi, -39%).

În funcţie de tipul de combustibil al achiziţiilor de autoturisme, în intervalul ianuarie – iulie, autoturismele pe benzină continuă să deţină cea mai mare pondere, respectiv 65,6% din total (în scădere faţă de cota înregistrată anul trecut, de 69,5%).

Autoturismele “verzi”, respectiv cele electrice (100% şi hibride plug-in), precum şi cele hibride (care dispun de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă) au înregistrat un volum în creştere de 3,6%), comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pe subcategorii, o creştere importantă (de 38,6%) a fost consemnată la autoturismele 100% electrice, dar şi una mult mai consistentă, de 115,1%, la cele hibride plug-in.

Pe de altă parte, autoturismele hibride care dispun de propulsie electrică (nu sunt incluse aici cele mild hibrid) înregistrează după primele şapte luni din 2020 o evoluţie negativă (-11,5%).

În cazul autovehiculelor comerciale uşoare (inclusiv minibuse si pick-up), statistica APIA relevă faptul că această categorie a înregistrat o scădere importantă în luna iulie (-36,4%), respectiv de 27,9%, pe primele şapte luni ale acestui an.

Potrivit sursei citate, la nivel general, cele mai multe achiziţii de autoturisme au fost realizate, în intervalul de referinţă, de către persoanele juridice, care acoperă 58% din totalul achiziţiilor de autoturisme. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate