România se află pe locul 5 în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte inflaţia, cu o creştere a preţurilor de 5,2% în septembrie 2021 faţă de septembrie 2020, pe indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), potrivit datelor Eurostat, biroul european de statistică.

Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Malta (0,7%), Portugalia (1,3%) şi Grecia (1,9%). Cele mai mari rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în Estonia, Lituania (ambele 6,4%) şi Polonia (5,6%).

Ungaria a înregistrat, pe indicele armonizat al Uniunii Europene, o inflaţie de 5,5%, în vreme ce în România inflaţia anuală în septembrie a fost de 5,2%, pe metodologia Eurostat. Prin comparaţie cu luna august, inflaţia anuală a scăzut într-un stat mem­bru, a rămas stabilă într-unul şi a crescut în douăzeci şi cinci.

Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din energie, în luna septembrie

În septembrie, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din energie (+1,63 puncte procentuale – pp), urmată de servicii (+0,72 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,57 pp) şi produse alimentare, alcool şi tutun (+0,44 pp).

Rata anuală a inflaţiei în zona euro, care ani la rând s-a luptat fie cu deflaţia, fie cu o inflaţie foarte mică, a fost de 3,4% în septembrie 2021, în creştere de la 3% în august. Cu un an mai devreme, zo­na euro înregistra deflaţie (-0,3%). Inflaţia anuală medie a Uniunii Euro­pene a fost de 3,6% în septembrie 2021, în creştere de la 3,2% în august. Cu un an mai devreme, rata a fost de 0,3%.

(sursa: Mediafax)

Autorităţile sanitare ruse au anunţat joi descoperirea unor ”cazuri izolate” de COVID-19 cu subvarianta variantei Delta mai contagioase a coronavirusului SARS-CoV-2, transmite Reuters.

Subvarianta AY.4.2 ar putea fi cu circa 10% mai contagioasă decât varianta Delta (în prezent dominantă) şi în final ar putea să o înlocuiască, dar probabil acest proces se va desfăşura lent, afirmă cercetătorul rus Kamil Khafizov. ”Vaccinurile sunt suficient de eficace împotriva acestei versiuni a virusului, care nu este chiar atât de diferită pentru a schimba în mod dramatic capacitatea de a ocoli anticorpii”, explică acesta.

Şi imunologul rus Nikolai Kriucikov este de părere că Delta şi subvariantele acesteia vor rămâne dominante, iar în viitor s-ar putea adapta vaccinurilor anti-COVID, mai ales acolo unde rata vaccinării populaţiei este sub sau puţin peste 50%. ”Dar nu cred că va exista un salt revoluţionar, întrucât coronavirusul, la fel ca orice organism, are o limită evolutivă, iar saltul evolutiv deja s-a produs”, anticipează acesta.

Portugalia

Autorităţile din Portugalia au anunţat de asemenea joi detectarea în ultimele săptămâni a circa 10 cazuri de COVID-19 cu subvarianta AY.4.2, fără să constate o creştere exponenţială a infectărilor cu această subvariantă, originea epidemiologică a acelor cazuri fiind atribuită fluxului turistic dinspre Marea Britanie.

Austria

Austria a anunţat în acelaşi timp că are până în prezent peste 30 de cazuri de infectări confirmate cu această subvariantă. Un cercetător austriac, Ulrich Elling, vorbeşte la rândul său despre o creştere a contagiozităţii acestei variante cu 10-15% faţă de varianta Delta, astfel că ”AY.4.2 agravează puţin situaţia”.

Până în prezent în Europa continentală (fără Marea Britanie) au fost confirmate circa 1.000 de infectări cu această variantă

Până în prezent în Europa continentală (fără Marea Britanie) au fost confirmate circa 1.000 de infectări cu această variantă. În Germania, institutul Robert Koch pentru boli infecţioase a anunţat că au fost descoperite începând din luna iulie 280 de cazuri, cu precizarea că este vorba despre cazuri secvenţiate, numărul total al infectărilor cu această subvariantă fiind aşadar posibil mai mare.

În Marea Britanie subvarianta AY.4.2 se află pe o curbă ascendentă şi a fost identificată în circa 6% din probele secvenţiate în săptămâna care a început din data de 27 septembrie. Dar ministrul britanic al sănătăţii Sajid Javid a estimat miercuri că nu sunt motive pentru a considera că această subvariantă presupune o ameninţare mai mare decât varianta Delta.

Marea Britanie înregistrează din nou o tendinţă în creştere a contaminărilor

Cu mai mult de 80% din populaţie vaccinată, dar fără să mai aplice niciun fel de restricţii antiepidemice, Marea Britanie înregistrează din nou o tendinţă în creştere a contaminărilor, înregistrând joi 52.009 noi cazuri de COVID-19, cel mai mare număr după 17 iulie.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că monitorizează subvarianta AY.4.2, care prezintă două mutaţii în proteina Spike. Printre ţările unde ea a mai fost semnalată se numără de asemenea SUA. Agerpres

O femeie şi-a pierdut viaţa şi altă persoană a fost rănită de un tir accidental care a avut loc joi pe platourile de filmare a westernului „Rust”, cu Alec Baldwin în rolul principal, realizat în New Mexico, Statele Unite, a informat poliţia locală, notează AFP.

Femeia, în vârstă de 42 de ani, a fost evacuată cu elicopterul la un spital din apropiere, dar „a decedat în urma rănilor sale”, în timp ce a doua victimă, un bărbat de aceeaşi vârstă, se află la terapie intensivă, au indicat serviciile şerifului din Santa Fe County într-un comunicat.

Potrivit anchetatorilor, care s-au deplasat la faţa locului, tragedia pare să fie legată de o armă folosită ca recuzită pe platoul de filmare care a fost acţionată în cursul unei scene din film.

„Anchetatorii încearcă să afle ce tip de proiectil a fost tras şi cum”, se arată în comunicat, care nu a precizat numărul de focuri.

„Rust” este un western scris şi regizat de Joel Souza, cu Alec Baldwin în calitate de coproducător şi în rolul unui rebel, Harland Rust, care vine în ajutorul nepotului său de 13 ani, condamnat la spânzurătoare pentru crimă.

Alec Baldwin, 63 de ani, s-a făcut deosebit de popular în Statele Unite în ultimii ani imitându-l pe Donald Trump în celebra emisiune satirică „Saturday Night Live”.

O fotografie postată joi dimineaţă pe contul de Instagram al artistului pare să-l arate la locurile de filmare a westernului. AGERPRES

Letonia a intrat în carantină joi pentru o lună, închizând magazinele neesenţiale, sălile de cinema şi de teatru, precum şi saloanele de înfrumuseţare cu scopul de a stăvili cea mai ridicată rată de infecţii cu COVID-19 din lume pe cap de locuitor, potrivit AFP.

Letonia a raportat 1.406 infecţii la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, ceea ce reprezintă cea mai ridicată rată de contaminare pe cap de locuitor din lume, începând cu 20 octombrie, potrivit unui calcul realizat de agenţia franceză de presă.

Ţările baltice vecine, Lituania şi Estonia, o urmează îndeaproape, cu 1.221 şi respectiv 1.126 cazuri.

Doar aproape jumătate din populaţia Letoniei este vaccinată cu schema completă, unul dintre indicii cei mai scăzuţi în această privinţă în Uniunea Europeană, imediat după Bulgaria, România şi Croaţia, unde aceste rate sunt chiar mai mici, notează AFP.

‘Vreau să-mi cer scuze faţă de cei vaccinaţi, dar restricţiile se aplică tuturor’, a declarat presei premierul Krisjanis Karins luni, când noile restricţii au fost aprobate după o şedinţă de guvern care a durat 10 ore.

‘Sunt încă prea multe persoane nevaccinate care sunt infectate cu COVID-19 şi mor în spitale’, a adăugat el.

Carantina urmează să dureze până la 15 noiembrie

Carantina urmează să dureze până la 15 noiembrie şi va cuprinde restricţii de circulaţie între orele 20:00 (seara) şi 05:00 (dimineaţa), iar restaurantele vor avea permisiunea de a vinde mâncare la pachet.

Majoritatea angajaţilor vor trebui să lucreze la distanţă, în timp ce şcolile trec la învăţământul online, cu excepţia creşelor şi a primilor trei ani de şcoală primară.

Spitalele din această ţară, cu 1,9 milioane de locuitori, au încetat să mai trateze persoanele cu cancer şi alte boli, concentrându-se doar asupra bolnavilor de COVID-19 şi care au nevoie de terapie intensivă.

Letonia declarase stare de urgenţă pentru trei luni cu scopul de a consolida purtarea măştii şi administrarea vaccinurilor

La începutul acestei luni, Letonia declarase stare de urgenţă pentru trei luni cu scopul de a consolida purtarea măştii şi administrarea vaccinurilor. Câteva zile mai târziu, preşedintele leton Egils Levits a fost diagnosticat pozitiv, chiar dacă era vaccinat cu schema completă.

Tot în această lună, un grup ştiinţific consultativ pentru lupta împotriva COVID-19 a declarat că încetează să lucreze cu guvernul întrucât recomandările sale din vară au fost ignorate.

‘Trebuie să existe o cerere din partea guvernului pentru o expertiză academică, dar experienţa noastră actuală arată că nu există nicio cerere din partea cabinetului’ de miniştri, afirmă experţii acestui grup într-o declaraţie, citată de AFP. Agerpres