Connect with us

ECONOMIE

Guvernul demis mărește salariul minim cu 100 de lei. Anunțul făcut de reprezentanții PSD la o întâlnire cu simpatizanții

Publicat


Executivul va pune de miercuri în transparenţă o Hotărâre de guvern prin care salariul minim pe economie va fi majorat cu 100 de lei, a anunţat, marţi, ministrul demis al Muncii, Marius Budăi, informează ziarul Alba24.ro.

„Vor să desfiinţeze salariul minim (noul guvern – n.r.), adică să ne aducă cumva la un nivel de sclavagism modern. Am luat decizia aseară, într-o discuţie cu doamna premier şi cu domnul ministru Teodorovici ca mâine dimineaţă (miercuri – n.r.) să punem în transparenţă publică o Hotărâre de guvern prin care vom majora salariul minim pe economie cu 100 de lei, aşa cum scrie în programul de guvernare”, a anunţat Budăi la Botoşani, la o întâlnire electorală cu simpatizanţii şi primarii PSD.

Potrivit acestuia, „atunci când vii la guvernare şi beneficiezi de a doua cea mai performantă creştere economică din Uniunea Europeană, când şomajul e de 3%, când salariile cu crescut cu 49%, iar pensia cu 4 %, e bine”.

„Astea e ‘greaua moştenire, oameni buni’. Dar am văzut că, mai recent, Banca Mondială şi FMI sunt pesedişti. Au spus că guvernul condus de Viorica Dăncilă a condus bine ţara şi haideţi să revizuim creşterea economică pe plus, cu siguranţă sunt pesedişti. (…)

Păi să-i vedem noi pe ăia să continue ceea ce am început noi, să aibă a doua cea mai mică taxare din UE, să aibă şomajul la 3%, să majoreze salariile cu 49%, pensiile cu 45%, şi cu toate acestea, datoria publică în procent din PIB să fie scăzută, pentru că avansul economic al României în ultimii trei ani a făcut ca, pentru prima dată în istoria României, PIB-ul României să treacă de 1.000 de miliarde de lei.

Asta e o ‘greaua moştenire’ şi îi provoc de aici, de la Botoşani, să se ţină de ea. Haideţi să vedem ce ne pregătesc, şi aici lucrăm cu materialul clientului: ei spun aşa – ‘nu tăiem pensiile’, şi eu îi cred că doar sunt prostul lor.

Ei spun ‘nu tăiem pensiile, dar facem impozitare progresivă’. Domnul premier desemnat a spus săptămâna trecută că scutirile de impozit date de către Viorica Dăncilă şi de către guvernul PSD sunt nişte tertipuri. Consilierul economic al premierului desemnat a spus că majorările de salarii şi pensii sunt iluzii.

Alt pretendent la funcţia de ministru al Finanţelor a spus că toţi bugetarii sunt praf, a spus că părinţii şi bunici noştri sunt asistaţi social şi a mai spus că trebuie să dăm afară cel puţin 400.000 de bugetari. Funcţionarii publici în România sunt 66.000, până la cei contractuali în deconcentrate sunt până la 100.000. Pe cine vor aceşti oameni să dea afară? Pe salvatorii de la ISU, pe cei de la jandarmi, pe profesori, pe medici?”, a susţinut Marius Budăi.

Surs: Alba24.ro

ECONOMIE

România, cea mai dinamică piaţă auto din Europa, în luna octombrie. A crescut cu peste 58% numărul înmatriculărilor

Publicat

Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile /ACEA/ a anunţat marţi că vânzările de autoturisme noi în Europa (UE plus ţările EFTA) au înregistrat o creştere de 8,6% în luna octombrie 2019 comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, cea mai dinamică piaţă auto fiind cea din România, unde înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o creştere de 58,1% în ritm anual, transmite Reuters.

Un număr de 1,214 milioane autoturisme au fost înmatriculate luna trecută în Uniunea Europeană şi ţările EFTA (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia), comparativ cu 1,083 milioane autoturisme înmatriculate în luna octombrie 2018.

Înmatriculările de autoturisme noi au crescut în aproape toate statele UE, exceptând Ciprul şi Marea Britanie. Patru din cele cinci mari pieţe au înregistrat creşteri solide, în frunte cu Germania (12,7%), Franţa (8,7%), Italia (6,7%) şi Spania (6,3%), în timp ce în Marea Britanie s-a înregistrat un declin de 6,7%.

În România, în luna octombrie 2019 au fost înmatriculate 10.649 autoturisme, în creştere cu 58,1% comparativ cu 6.736 unităţi în luna octombrie a anului trecut. În primele 10 luni ale anului curent, în România au fost înmatriculate 134.698 autoturisme, în creştere cu 18,9% în ritm anual, în timp ce piaţa auto din Europa a înregistrat un declin de 0,7% în primele zece luni ale anului.

În ceea ce priveşte marii producători auto, luna octombrie a fost marcată de o revenire semnificativă a cererii pentru autoturismele Volkswagen, care au înregistrat o creştere a vânzărilor de 29%. Imediat după marca germană se situează Renault, care a înregistrat în luna octombrie o creştere a vânzărilor de 15,8%. În ceea ce priveşte înmatriculările de autoturisme marca Dacia în Europa, acestea au crescut cu 7,8% în luna octombrie până la 40.687 unităţi.

Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Guvernatorul BNR susţine că monitorizarea şi compararea preţurilor la alimente şi carburanţi va accentua concurenţa

Publicat

Decizia Consiliului Concurenţei de a permite monitorizarea şi compararea preţurilor alimentelor şi carburanţilor, prin Monitorul Preţurilor, va accentua concurenţa, nu o va slăbi, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

“Consiliul Concurenţei a luat o serie de măsuri foarte corecte. Îmbunătăţirea gradului de transparenţă la nivelul consumatorului, cum este Monitorul preţurilor pentru alimente şi carburanţi. Transparenţa în ceea ce priveşte informarea datelor de piaţă este esenţială. Această decizie a Consiliului Concurenţei permite monitorizarea şi compararea preţurilor produselor, alimentelor şi carburanţilor, va accentua concurenţa, nu o slăbeşte. Transparenţa nu slăbeşte concurenţa, cu efecte benefice asupra calităţii produselor, preţurilor acestora, precum şi asupra serviciilor oferite. Toate aceste aspecte ajută şi aduce beneficii publice consistente. În opinia mea, implicarea nu doar a specialiştilor în macroeconomie, ci şi a reprezentanţilor mediului de afaceri, în dezbaterea publică a problemelor cruciale pentru dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti, sunt elemente esenţiale”, a spus oficialul BNR.

Pe de altă parte, Isărescu a anunţat că, la nivelul băncii centrale, va fi organizat un grup de lucru care va analiza relaţia dintre mediul de afaceri şi sistemul bancar.

“Vreau să vă mai anunţ că am luat decizia, la nivelul Băncii Naţionale, să facem un grup de lucru care să abordeze relaţia dintre mediul de afaceri, economia reală şi sistemul bancar. Vă invităm să participaţi la aceste dezbateri”, a menţionat Mugur Isărescu.

În iulie 2019, Consiliul Concurenţei a lansat platforma “Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi’, care conţine informaţii despre tarifele practicate în marile lanţuri de benzinării din România.

La distanţă de aproape jumătate de an, pe 15 octombrie 2019, autoritatea de concurenţă a lansat “Monitorul preţurilor la alimente”, care permite compararea a peste 30.000 de produse din 1.700 de magazine din întreaga ţară, cu scopul de a consolida competiţia pe această piaţă şi de a ieftini alimentele din magazinele cele mai scumpe.

Consiliul Concurenţei organizează, luni, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), conferinţa cu tema “Mediul concurenţial şi competitivitatea în sectoare cheie ale economiei româneşti’. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Euro a atins un nou MAIXM istoric. Cursul stabilit de BNR: 4,7729 lei/euro

Publicat

bani

Leul s-a depreciat luni cu 0,62 bani (0,13%) faţă de euro, moneda europeană atingând un nou maxim istoric, iar cursul stabilit de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,7729 lei/euro.

BNR a cotat vineri euro la 4,7667 de lei.

Leul a mai atins o cotaţie minimă record joi, 14 noiembrie, când cursul a fost de 4,7669 lei/euro. Pe piaţa interbancară moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,7675 şi 4,7764 de lei pentru un euro.

Pe de altă parte, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,3159 lei, în scădere cu 0,65 de bani (-0,15%), faţă de cursul de vineri, respectiv 4,3224 lei/dolar.

Moneda naţională s-a apreciat şi faţă de francul elveţian, cu 0,99 de bani (-0,23%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,3586 lei, comparativ cu 4,3685 de lei/franc.

Gramul de aur s-a ieftinit cu 1,3 lei (-0,64%), până la 202,3260 lei, de la 203,6272 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

România a importat produse agroalimentare de peste 5,43 miliarde de euro. Deficitul a ”sărit” la 1,14 miliarde de euro

Publicat

cumparaturi

România a înregistrat în primele opt luni ale acestui an un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea a importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Astfel, în primele opt luni au fost exportate 11,23 de milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Conform datelor MADR consultate de AGERPRES, în primele opt luni din acest an, importurile de carne de porc au crescut atât cantitativ cât şi valoric faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare prima poziţie în topul produselor importate.

Astfel, în perioada 1 ianuarie -31 august au fost importate 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce anul trecut s-au adus de pe piaţa UE şi din ţări terţe 169.795 tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.

De asemenea, s-au majorat şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93.816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102.851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top 5 produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 de milioane de tone. În aceeaşi perioadă din 2018 s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro.

Porumbul ocupă locul al doilea cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete cu 25.330 tone (445,95 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui, chiar şi sfărâmate, cu 816.906 tone (322,65 milioane de euro) şi de alte tutunuri şi înlocuitori de tutun cu 5.480 tone şi o valoare de 163,52 milioane de euro.

În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziţie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 milioane de euro.

Ministerul Agriculturii preciza într-un comunicat remis vineri AGERPRES că analiza balanţei comerciale cu produse agroalimentare pentru primele opt luni ale anului 2019 arată deficite comerciale la carne şi organe comestibile, lapte şi produse lactate, legume şi fructe, dar şi la preparatele pe bază de cereale.

Pe de altă parte, în intervalul menţionat, se înregistrau excedente comerciale, la exportul de cereale, animale vii, seminţe şi fructe oleaginoase.

„După analizarea cifrelor prezentate în balanţă, conducerea MADR şi-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii şi politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la poziţiile unde s-a constatat lipsa unităţilor de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluţii de echilibrare monitorizarea atentă a investiţiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investiţiile în dezvoltarea capacităţii de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creşterea valorii adăugate a acestora”, menţiona ministerul de resort.

Potrivit sursei citate, la poziţiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, instituţia anunţă continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate în vederea asigurării pieţei locale cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului.

„La fructe, se va avea în vedere monitorizarea şi informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020”, notează ministerul.

Conform MADR, toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate şi vor fi incluse în viitorul Program Naţional Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană (CE).

În 2018, România a înregistrat un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Citește mai departe