Aproximativ 60% dintre companii au în plan să reînceapă munca de la birou din luna martie, arată un sondaj realizat la finalul anului trecut de către Undelucram.ro. Pe de altă parte, 40% dintre angajați spun că acasă au lucrat mai mult timp și au fost mai eficienți decât la birou.

Sondajul Undelucram.ro a fost realizat în perioada noiembrie-decembrie 2020 și cuprinde răspunsurile a 3.752 de angajați și a 583 de manageri de HR din toată țara.

În ceea ce privește angajatorii (583 de răspunsuri), cele mai multe companii care au răspuns la sondaj sunt din domenii precum IT&C, comerț/retail, servicii financiare (bănci, asigurări, pensii și altele), servicii de externalizare (BPO), sănătate, transport și logistică, producție industrială.

17% dintre aceste companii au revenit la muncă (în special în magazine/fabrici) la finalul stării de urgență (mai 2020), iar aproape 22% au renunțat la telemuncă la începutul acestui an. Odată ce numărul de cazuri noi de Covid-19 scade, tot mai multe companii vor să reia munca de la birou. Astfel, 57% dintre companii au în plan să își cheme angajații la lucru din luna martie. Aproape 4% dintre companii și-au planificat ca angajații să lucreze remote definitiv.

40% dintre angajații spun că au fost mai eficienți în perioada când au lucrat de acasă

În ceea ce privește angajații, 65% dintre cei 3.752 respondenți spun că au lucrat de acasă în ultimul an. Dintre salariații care și-au desfășurat munca de acasă, 40% au afirmat că au lucrat mai mult timp și au fost mai eficienți. Pe de altă parte, 30% dintre ei au răspuns că acasă au lucrat mai puțin timp, dar le-a crescut eficiența. 18% dintre angajați au afirmat că le-a scăzut și timpul de lucru și eficiența, iar 11% au spus că a crescut timpul de lucru, dar le-a scăzut eficiența.

Dintre cei 3.752 de respondenți, cei mai mulți provin din domenii precum IT&C, comerț/retail, producție industrială, servicii financiare (bănci, asigurări, pensii și altele), servicii de externalizare.

Aproape 40% dintre angajații care au lucrat de acasă au declarat că starea de spirit le-a fost destul de mult (26,2%) și foarte mult (13,8%) afectată de lipsa interacțiunii față în față. În schimb, 35% dintre angajații care au lucrat remote au spus că au fost afectați puțin de lipsa interacțiunii, iar 22% foarte puțin. În jur de 2,3% spun că nu le-a fost afectată starea.

Stările cele mai frecvente cu care s-au confruntat au fost: temere (48,2%), nervozitate (23,2%), stres (20%), anxietate (14%).

În jur de 19,2% dintre angajați spun că și-au pierdut serviciul, 16% au intrat în șomaj tehnic, iar 11,2% au avut mai puțin de lucru.

Cu toate acestea, aproape jumătate (49%) sunt încrezători în siguranța locului de muncă, iar 29% foarte încrezători. Restul de 22% nu au încredere în viitorul jobului lor.

În ceea ce privește companiile, o treime dintre ele (31,2%) au făcut disponibilizări între iunie și de-cembrie 2020. Cele mai afectate categorii au fost angajații cu studii medii și persoanele necalificate (57,6%).

De asemenea, 57,3% dintre companii au tăiat programele de training și pe cele de wellbeing, iar 9% nu au mai decontat serviciile de transport. 23% dintre angajatori spun că nu au tăiat niciun beneficiu din pachetul salarial.

Dacă anul trecut, o treime dintre companii au renunțat la angajați, anul acesta 20% dintre companii au în plan să disponibilizeze între 5-50% din personal. Restul companiilor și-au planificat creșteri de personal (13% dintre companii) sau menținarea numărului actual de angajați (67%).

“Acest sondaj ne arată că putem fi optimiști. Am observat în comunitățile de social media că în ultimele săptămâni apar tot mai multe anunțuri de recrutare pentru experți în resurse umane, dar și alte tipuri de roluri în departamentele companiilor. Faptul că firmele își caută specialiști în HR, denotă că lucrurile întră în mișcare în interiorul organizațiilor”, afirmă Andra Pintican, director de marketing al Undelucram.ro

(sursa: Mediafax)

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită autorităților înlocuirea carantinei de 14 zile la întoarcerea în țară a turiștilor cu un test Covid. Menținerea carantinei la revenirea acasă generează un val de anulări a pachetelor vândute, susțin reprezentanții ANAT.

Potrivit unui comunicat al ANAT, activitatea agențiilor de turism din România a fost grav afectată în anul 2020 datorită restricțiilor de călătorie impuse la nivel global în contextul pandemiei de COVID-19. Totuși, în contextul actual, al scăderii numărului de cazuri de infectări cu noul coronavirus, agențiile de turism se confruntă în continuare cu o situație care le afectează activitatea. Țările în care călătoresc turiștii români în acest moment, puține de altfel, se află pe lista galbenă, crescând numărul solicitărilor de anulare a rezervărilor.

„Niciun român nu dorește și nu își permite să stea în carantină 14 zile la întoarcerea dintr-o călătorie sau vacanță. Acest aspect generează un nou val de anulări ale pachetelor de servicii de călătorie contractate, restituiri și litigii. Având în vedere cele menționate mai sus și faptul că turiștii care se întorc din aceste țări și stau în carantină nu știu dacă sunt infectați și dacă pot infecta, la rândul lor, alte persoane, propunem abordarea acestei situații prin varianta în care un călător care se întoarce dintr-o țară aflată pe lista galbenă, să aibă ca alternativă la carantinare efectuarea unui test în termen de 3 zile de la întoarcerea în România. Se poate menține măsura de carantinare până la obținerea rezultatului unui test negativ sau se poate introduce posibilitatea efectuării de teste rapide pe aeroport”, a declarat Dumitru Luca, președintele ANAT.

Asociația a trimis, la sfârșitul săptămânii trecute, o scrisoare deschisă către Guvernului României, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerului Afacerilor Interne prin care solicită implementarea acestor măsuri.

De asemenea, ANAT consideră că trebuie revizuită și măsura conform căreia, în cazul în care părinții sunt vaccinați, la întoarcerea dintr-o călătorie într-o țară din lista galbenă, copiii nevaccinați trebuie să rămână în carantină o perioadă de 14 zile.

Conform comunicatului, NET (Rețeaua pentru Sectorul Privat European în Turism), unde ANAT este membru, susține că este necesară o coordonare suplimentară și urgentă la nivelul UE pentru asigurarea unei baze solide în urma căreia industria turismului poate fi reclădită.

„Turiștii caută un semnal clar despre cum și când pot călători din nou în siguranță. Iar industria turismului trebuie să aibă o perspectivă clară pentru a reîncepe afacerea. Acesta este motivul pentru care NET solicită statelor membre și factorilor de decizie din UE să continue discuțiile și să convină asupra unor măsuri coordonate care sunt necesare pentru reluarea cu succes a călătoriilor și turismului în cazul în care situația epidemiologică se îmbunătățește”, se mai precizează în comunicatul ANAT.

Astfel, NET invită factorii de decizie la nivel european să accelereze ratele de vaccinare pe întregul continent, să adopte o abordare comună a UE pentru a defini ratele de incidență, care ar putea asigura relaxarea restricțiilor și ar spori încrederea publicului prin urmărirea progresului, să construiască un sistem comun pentru teste și vaccinări, să asigure testări fiabile, accesibile și eficiente pentru a înlocui cerințele de carantină și alte restricții la libera circulație a persoanelor și să continue evaluarea utilizării testelor antigen în locul testelor PCR.

Sursa: Mediafax

Litoralul românesc va avea, la începutul verii, aproape 53 de hectare de plajă nouă, pe o lungime de 6.950 de metri liniari, anunţă Administraţia Naţională “Apele Române”, pe pagina sa de Facebook.

“Operaţiunile de înnisipare pe plaja din Mamaia sunt în toi. Cel mai mare proiect din ultimii 50 de ani în valoare de peste 800 de milioane de euro este în plină derulare. El este implementat de instituţia noastră, prin Apele Române Dobrogea-Litoral, de-a lungul întregului litoralul românesc, de la nord la sud, pe 11 zone, timp de trei ani, adică până în anul 2023. (…) La începutul acestei veri, situaţia în cifre va arăta astfel: aproximativ 53 de ha de plajă nouă; pe o lungime de 6.950 de metri de liniari; circa 4,5 de milioane de metri cubi de nisip folosiţi la înnisipare”, menţionează reprezentanţii instituţiei.

În următorii trei ani, alte 11 sectoare de plajă vor fi extinse cu peste 200 de hectare. Este vorba despre stăvilarele Edighiol/Periboina, plajele Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie- în etapa I şi plajele Costineşti, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai – în etapa II, potrivit Ministerului Mediului. Agerpres

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare pe numele unei alte persoane, unde sunt postate fără acordul acesteia informaţii, fotografii şi imagini video.

Instanţa supremă a fost sesizată de Curtea de Apel Braşov în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, într-un dosar în care un bărbat a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 8 luni închisoare pentru şantaj, fals informatic şi violarea vieţii private, după ce a deschis un cont fals pe o reţea de socializare şi pe un site pentru adulţi, unde a postat fotografii şi filmuleţe compromiţătoare cu aceasta.

Potrivit actului de acuzare, în decembrie 2018, bărbatul respectiv şi-a ameninţat fosta iubită că, dacă nu va relua relaţia cu el, va da publicităţii pe internet mai multe fotografii care o înfăţişau dezbrăcată şi filmuleţe în care cei doi apăreau întreţinând relaţii sexuale.

Ulterior, bărbatul a creat pe un site de adulţi un profil cu numele femeii, unde a postat fotografii cu ea dezbrăcată şi un filmuleţ în care fosta iubită întreţine relaţii sexuale cu el, precum şi un profil fals pe Facebook cu numele persoanei vătămate, de pe care a trimis altei persoane fotografii cu femeia dezbrăcată.

La judecarea apelului, judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au decis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu pronunţarea unei chestiuni de drept: “Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.

Curtea de Apel Braşov a motivat sesizarea prin faptul că în dosare asemănătoare privind săvârşirea infracţiunii de fals informatic prin creare de conturi false pe reţelele de socializare instanţele au dat decizii contrare, de la condamnare la achitare sau schimbarea încadrării juridice.

Instanţa supremă a decis în acest caz că este infracţiune fapta unei persoane de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare pe numele unei alte persoane, fără acordul acesteia.

“Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”, se arată în hotărârea ICCJ.

AGERPRES