ECONOMIE
Hotelierii cer reducerea sau anularea taxelor pentru următorii cinci ani
Hotelierii cer autorităţilor reducerea considerabilă a taxelor sau anularea lor în perioada 2021-2025, precum şi stimulente fiscale pentru investiţiile noi.
Într-un manifest adresat premierului Florin Cîţu, preşedinţilor celor două Camere ale parlamentului, Anca Dragu şi Ludovic Orban, mai multor miniştri, dar şi preşedintelui CNSU, Raed Arafat, Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) a venit cu mai multe propuneri “în urma unei documentări riguroase efectuate în rândul membrilor, sondând direct opiniile şi percepţia proprietarilor de hoteluri”.
“Semnatarii acestui Manifest reprezintă o parte semnificativă a domeniului hotelier din România ca număr de camere deţinute în inventarul operaţional, de metri pătraţi, suprafaţa construită, de investiţii noi în standarde europene, cu o valoare ce depăşeşte 1 miliard de euro, ca nivel de taxe plătite, sau grad de conformare fiscală şi, ce este esenţial, ca dedicaţie dovedită timp de trei decenii pentru acest domeniu de activitate. (…) Ordinea în care măsurile solicitate sunt prezentate mai jos reprezintă exact ordinea priorităţilor manifestate de investitorii acelui miliard de euro menţionat la începutul mesajului”, spun hotelierii.
Astfel, o primă cerinţă este reducerea consistentă a taxelor locale pe activele hoteliere în anii 2021 – 2025.
“În situaţia funcţionarii fără restricţii majore, OUG nr. 69 din 2020 care a permis reducerea taxelor locale cu până la 50% s-a lovit de lipsa de înţelegere şi de resurse a autorităţilor locale. La acest moment nu mai există nici cadrul legal pentru a face acest lucru în 2021 şi în anii următori. Se ajunge la situaţia absurdă de a se plăti taxe locale pentru afaceri care nu funcţionează în parametrii corecţi din motive independente de operator, la o valoare stabilită de activul contabil şi nu determinată de valoarea de piaţă, diminuată de criză. Existenţa unui fond de compensare a administraţiilor locale cu echivalentul acestor reduceri sau implementarea unui program de ajutor de minimis ar putea fi soluţia cu care s-ar putea susţine domeniul hotelier din perspectiva impozitelor locale. Mai mult, prevederea privind reevaluarea la cinci ani nu este respectată de multe autorităţi locale care solicită reevaluarea tot la trei ani, sau majorează semnificativ impozitul, în plină criză”, afirmă aceştia.
O altă cerinţă este anularea taxelor locale de orice natura şi altor taxe datorate unor asociaţii, pe perioada carantinărilor sau în perioadele restrângerii capacităţilor, a programelor sau interzicerii desfăşurării activităţii. La acest capitol sunt vizate toate taxele locale pe activele hoteliere, taxele pentru terase, taxele pentru promovare, taxe pentru avizele de funcţionare. De asemenea se solicită anularea tuturor taxelor pentru drepturi de autor, sistem de taxe abuzive care sunt de ani buni contestate şi care ar trebui să între într-un proces de redefinire structurală şi valorică.
Totodată, hotelierii doresc anularea sau reducerea taxelor salariale pentru angajaţii din hoteluri in perioada 2021-2025.
“Este mai mult decât evident că în această perioadă industria ospitalităţii a pierdut circa 40% din angajaţi, care au migrat spre alte domenii de activitate sau sunt deja în şomaj. Criza de personal de la momentul aşteptatei reveniri economice va fi şi mai mare decât înainte de pandemie şi o anulare a taxelor pe salariul minim şi o reducere a taxelor pentru salarii nete de până la 2800 lei pentru angajaţii din turism ar putea fi singura soluţie pentru a putea plăti salarii atractive şi astfel domeniul hotelier să-şi poată recupera foştii angajaţi sau să găsească alţii calificaţi”, se arată în document.
Totodată, hotelierii doresc acordarea de stimulente pentru investiţiile noi în domeniu, efectuate în perioada 2021-2025.
“Deşi în ultimele trei decenii nu au fost susţinute de autorităţi investiţiile în industria ospitalităţii, în particular în domeniul hotelier, perioada în care 90% din profiturile proprietăţilor hoteliere au fost reînvestite, pentru a păstra apetitul investiţional şi pentru a creşte încrederea în sustenabilitatea proiectelor noi de investiţii, solicităm negocierea unui pachet de stimulente. Investiţiile în domeniul hotelier generează atât locuri de muncă directe, dar şi în domeniile colaterale. Investiţiile membrilor FIHR sunt asumate cu recuperare pe termen lung şi foarte lung, reprezentând 98% capital românesc. Ne putem inspira împreună de pe diferite alte pieţe europene care acordă de mult timp astfel de stimulente, pregătind deja pachete noi pentru situaţia actuală de criză. Toţi aceşti investitori locali pot alege să-şi continue efortul pe piaţa locală, sau să testeze acele pieţe mai deschise şi mai atractive pentru investiţii hoteliere”, spun ei.
O altă soluţie este asumarea urgentă a principiilor certificatului digital de călătorie (certificatul verde), precum şi promovarea destinaţiilor din România. AGERPRES
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ACTUALITATE
România, printre ţările din Europa în care a crescut preţul locuinţelor, în trimestrul patru din 2020
Preţul locuinţelor a crescut cu 1,4% în zona euro şi cu 1,3% în UE, în trimestrul patru din 2020 comparativ cu precedentele trei luni.
Potrivit datelor publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Cipru, Luxemburg, Lituania, Estonia, Cehia, Germania, Croaţia, Malta, Belgia, Portugalia, Olanda, Slovenia, Bulgaria, Suedia, Letonia, Danemarca, Franţa şi România, arată datele publicate de
Singurele scăderi s-au înregistrat în Spania (minus 0,8%) şi Ungaria (minus 0,7%) în trimestrul patru din 2020 comparativ cu precedentele trei luni, cel mai important avans fiind în Cipru şi Luxemburg (ambele cu 4,7%), Lituania (3,9%), Estonia (3,8%), Cehia şi Germania (ambele cu 2,6%), Croaţia şi Malta (ambele cu 2,5%), Belgia (2,2%), Portugalia (2,1%), Olanda şi Slovenia (ambele cu 2%), Bulgaria şi Suedia (ambele cu 1,7%), Letonia (1,4%), Danemarca, Franţa şi România (toate cu 1,3%).
În trimestrul patru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, preţurile locuinţelor au crescut cu 5,4% în zona euro şi cu 5,7% în Uniunea Europeană. Este cel mai semnificativ avans al preţurilor locuinţelor în zona euro din trimestrul patru din 2006.
În toate statele membre pentru care sunt disponibile date s-au înregistrat creşteri anuale ale preţurilor la locuinţe, cel mai semnificativ avans fiind în Luxemburg (16,7%), Danemarca (9,8%) şi Lituania (9,4%).
În România, preţurile locuinţelor au crescut cu 2% în trimestrul patru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019. Agerpres
Consumatorul casnic a devenit vedeta sistemului energetic în 2020, munca şi şcoala de acasă sau pasiunea descoperită pentru gastronomie ducând cererea de energie din domeniul rezidenţial la volume record, relatează Ziarul Financiar.
Tot mai mulţi anagajatori au anunţat că şi după pandemie se va menţine un program de lucru hibrid, la cererea miilor de angajaţi, astfel că situaţia de pe piaţa energiei nu se va schimba. Concurenţa pe piaţa furnizorilor pentru micii consumatori va creşte, spun oamenii din sector.
„Pandemia şi lucrul de acasă, aceştia au fost factorii care au dus la creşterea consumului“, spune Ion Lungu, preşedintele AFEER (Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România).
Potrivit datelor din raportul Autorităţii Naţionale de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE), consumul intern de energie s-a redus anul trecut cu circa 3%, dar de vină a fost industria, puternic lovită de criza sanitară.
Odată cu instituirea măsurilor de carantină, cu trecerea şcolii online şi a aplicării la nivel naţional a strategiilor de muncă de acasă, consumul casnic a crescut semnificativ, cu 5% după cum arată tot datele ANRE.
(sursa: Mediafax)
ACTUALITATE
Preţurile apartamentelor au crescut cu 5%, iar cel al terenurilor cu 19%, în primul trimestru al anului (analiză)
Preţurile apartamentelor oferite spre vânzare au crescut cu 5%, în primul trimestru al acestui an, comparativ cu ultimul trimestru din 2020, în timp ce, în cazul caselor, majorarea a fost de 9%, reiese dintr-o analiză de specialitate, publicată joi de o platformă de anunţuri.
Conform datelor analizate de Olx Group, între ultimul trimestru din 2020 şi primul trimestru al anului 2021, apartamentele oferite spre închiriere au avut preţuri în scădere cu 3%, iar casele de închiriat au înregistrat un recul de 6%.
O situaţie aparte s-a remarcat în cazul preţurilor terenurilor, care au crescut cu 19%, în special după starea de urgenţă.
“Pandemia a influenţat interesul cumpărătorilor faţă de terenuri, iar acest lucru a dus la modificări semnificative ale preţurilor de-a lungul anului 2020. În concluzie, proprietăţile de închiriat au fost singurele marcate de o tendinţă de scădere, în timp ce preţurile proprietăţilor de vânzare sunt uşor mai ridicate decât înainte”, apreciază specialiştii.
În ceea ce priveşte anunţurile imobiliare, în 2020 s-a remarcat o creştere a celor noi (publicate pe platforma în perioada la care face referire analiza) şi a celor active (toate anunţurile active la un moment dat pe platformă – atât anunţurile noi, cât şi cele mai vechi, a căror valabilitate a fost prelungită), în cazul apartamentelor oferite spre închiriere.
Astfel, în timp ce anunţurile noi au fost mai multe cu 35%, numărul anunţurilor active a crescut cu 79%, în primul trimestru al anului în curs faţă de ultimul trimestru din 2020. În aceste marje, anunţurile noi cu apartamente de vânzare au fost în scădere cu 6%, dar anunţurile active au crescut cu 20%.
Pe segmentul caselor, numărul de anunţuri noi a scăzut cu 8%, însă anunţurile active au fost cu 3% mai multe, raportat la perioada de referinţă. În schimb, numărul de anunţuri noi a fost marcat de o scădere semnificativă în cazul terenurilor (-22%).
Analiza realizată de către experţii Olx Group a avut la bază impactul pandemiei asupra sectorului imobiliar din ţările în care compania este prezentă, printre care se află şi România, unde deţine Storia.ro, Olx şi Autovit.ro. Datele din România s-au concentrat pe trei zone distincte (preţ, ofertă şi cerere) şi au fost agregate de pe platformele Storia.ro şi Olx Imobiliare.
Agerpres
ACTUALITATE
Fermierii au depus aproape 400.000 de cereri de plată, pentru o suprafaţă de 2,23 milioane de hectare
Fermierii au depus peste 395.000 de cereri de plată, pentru o suprafaţă de 2,23 milioane de hectare, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2021, care se va încheia la data de 17 mai, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Potrivit instituţiei, completarea Cererilor unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând link-ul aplicaţiei IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar documentele care se ataşează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/paşaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice, către Centrele judeţene/locale APIA şi al Municipiului Bucureşti de care aparţin fermierii.
Chiar dacă se utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe, se va completa o singură Cerere Unică de Plată.
Cererea unică poate fi completată online
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a demarat, începând cu 1 martie, campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2021, care vor putea fi completate online.
În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naţionale tranzitorii, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal şi zootehnic, măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultura ecologică, Măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020), precum şi ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic. AGERPRES
Tulcea: Vaccinare anti-COVID-19 fără programare la un centru din municipiul reşedinţă
Impact violent între un TIR și o mașină pe o șosea din Argeș
VIDEO: Angajații unui ocol silvic din Buzău s-au întâlnit cu un urs. Ei au filmat și au vorbit cu animalul
Anchetă majoră în cazul TIR-ului ATI de la Spitalul „Victor Babeș”
FOTO: Incendiu la un camion pe DN 22 (E87), în Tulcea
Dosar de ucidere din culpă în cazul tragediei de la Institutul „Victor Babeş”
Coronavirus: Peste un milion de morţi în Europa
Cel puţin 20 de morţi într-un accident de autobuz. Iată unde
