ECONOMIE
Hotelierii cer reducerea sau anularea taxelor pentru următorii cinci ani
Hotelierii cer autorităţilor reducerea considerabilă a taxelor sau anularea lor în perioada 2021-2025, precum şi stimulente fiscale pentru investiţiile noi.
Într-un manifest adresat premierului Florin Cîţu, preşedinţilor celor două Camere ale parlamentului, Anca Dragu şi Ludovic Orban, mai multor miniştri, dar şi preşedintelui CNSU, Raed Arafat, Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) a venit cu mai multe propuneri „în urma unei documentări riguroase efectuate în rândul membrilor, sondând direct opiniile şi percepţia proprietarilor de hoteluri”.
„Semnatarii acestui Manifest reprezintă o parte semnificativă a domeniului hotelier din România ca număr de camere deţinute în inventarul operaţional, de metri pătraţi, suprafaţa construită, de investiţii noi în standarde europene, cu o valoare ce depăşeşte 1 miliard de euro, ca nivel de taxe plătite, sau grad de conformare fiscală şi, ce este esenţial, ca dedicaţie dovedită timp de trei decenii pentru acest domeniu de activitate. (…) Ordinea în care măsurile solicitate sunt prezentate mai jos reprezintă exact ordinea priorităţilor manifestate de investitorii acelui miliard de euro menţionat la începutul mesajului”, spun hotelierii.
Astfel, o primă cerinţă este reducerea consistentă a taxelor locale pe activele hoteliere în anii 2021 – 2025.
„În situaţia funcţionarii fără restricţii majore, OUG nr. 69 din 2020 care a permis reducerea taxelor locale cu până la 50% s-a lovit de lipsa de înţelegere şi de resurse a autorităţilor locale. La acest moment nu mai există nici cadrul legal pentru a face acest lucru în 2021 şi în anii următori. Se ajunge la situaţia absurdă de a se plăti taxe locale pentru afaceri care nu funcţionează în parametrii corecţi din motive independente de operator, la o valoare stabilită de activul contabil şi nu determinată de valoarea de piaţă, diminuată de criză. Existenţa unui fond de compensare a administraţiilor locale cu echivalentul acestor reduceri sau implementarea unui program de ajutor de minimis ar putea fi soluţia cu care s-ar putea susţine domeniul hotelier din perspectiva impozitelor locale. Mai mult, prevederea privind reevaluarea la cinci ani nu este respectată de multe autorităţi locale care solicită reevaluarea tot la trei ani, sau majorează semnificativ impozitul, în plină criză”, afirmă aceştia.
O altă cerinţă este anularea taxelor locale de orice natura şi altor taxe datorate unor asociaţii, pe perioada carantinărilor sau în perioadele restrângerii capacităţilor, a programelor sau interzicerii desfăşurării activităţii. La acest capitol sunt vizate toate taxele locale pe activele hoteliere, taxele pentru terase, taxele pentru promovare, taxe pentru avizele de funcţionare. De asemenea se solicită anularea tuturor taxelor pentru drepturi de autor, sistem de taxe abuzive care sunt de ani buni contestate şi care ar trebui să între într-un proces de redefinire structurală şi valorică.
Totodată, hotelierii doresc anularea sau reducerea taxelor salariale pentru angajaţii din hoteluri in perioada 2021-2025.
„Este mai mult decât evident că în această perioadă industria ospitalităţii a pierdut circa 40% din angajaţi, care au migrat spre alte domenii de activitate sau sunt deja în şomaj. Criza de personal de la momentul aşteptatei reveniri economice va fi şi mai mare decât înainte de pandemie şi o anulare a taxelor pe salariul minim şi o reducere a taxelor pentru salarii nete de până la 2800 lei pentru angajaţii din turism ar putea fi singura soluţie pentru a putea plăti salarii atractive şi astfel domeniul hotelier să-şi poată recupera foştii angajaţi sau să găsească alţii calificaţi”, se arată în document.
Totodată, hotelierii doresc acordarea de stimulente pentru investiţiile noi în domeniu, efectuate în perioada 2021-2025.
„Deşi în ultimele trei decenii nu au fost susţinute de autorităţi investiţiile în industria ospitalităţii, în particular în domeniul hotelier, perioada în care 90% din profiturile proprietăţilor hoteliere au fost reînvestite, pentru a păstra apetitul investiţional şi pentru a creşte încrederea în sustenabilitatea proiectelor noi de investiţii, solicităm negocierea unui pachet de stimulente. Investiţiile în domeniul hotelier generează atât locuri de muncă directe, dar şi în domeniile colaterale. Investiţiile membrilor FIHR sunt asumate cu recuperare pe termen lung şi foarte lung, reprezentând 98% capital românesc. Ne putem inspira împreună de pe diferite alte pieţe europene care acordă de mult timp astfel de stimulente, pregătind deja pachete noi pentru situaţia actuală de criză. Toţi aceşti investitori locali pot alege să-şi continue efortul pe piaţa locală, sau să testeze acele pieţe mai deschise şi mai atractive pentru investiţii hoteliere”, spun ei.
O altă soluţie este asumarea urgentă a principiilor certificatului digital de călătorie (certificatul verde), precum şi promovarea destinaţiilor din România. AGERPRES
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
PERCHEZIȚII în Alba la o asociație și la două firme care se ocupă de câinii fără stăpân. Suspiciuni de ucidere a animalelor
Emil Boc la CCR? Cătălin Predoiu: Are expertiză ca să fie NUMIT magistrat
Investiții din fonduri europene în transportul local de la Sebeș: 7 autobuze electrice și 10 stații de încărcare
Roxana Bizău de la Colegiul Militar ”Mihai Viteazul” din Alba Iulia, la faza naţională a Olimpiadei de Limba și Literatura Română
Măcelarii de elită ai României, apreciați de juriul Campionatului Mondial de la Paris.Clujul va găzdui o competiție de măiestrie
O judecătoare de la Curtea de Apel Alba Iulia s-a pensionat. Decretul, semnat de președintele Bolojan
Cum să călătorești GRATUIT cu trenul prin Europa. Aproape 1.500 de tineri români pot obține un loc în program
