Connect with us

ACTUALITATE

Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record. Se estimează reduceri suplimentare de personal de circa 38%

Publicat



Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record, pe măsură ce pandemia Covid-19 şi restricţiile guvernamentale au prăbuşit cererea din partea turiştilor străini, fiind preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Potrivit unui sondaj Cushman & Wakefield realizat în parteneriat cu Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), pandemia COVID-19 a avut un impact foarte rapid şi drastic asupra sectorului hotelier din România.

Conform sondajului, 64% dintre respondenţii din industria hotelieră au resimţit impactul pandemiei instant, din ultima săptămână a lunii februarie, când primul caz de infectare cu COVID-19 în România a fost confirmat. După declararea stării de urgenţă, în data de 14 martie, numărul hotelierilor afectaţi a crescut la 98% în a treia săptămână din martie, ajungând la 100% în luna aprilie.

“Pe măsură ce cererea din partea turiştilor străini s-a prăbuşit, gradul de ocupare al hotelurilor din România a scăzut rapid atingând un procent cu un singur număr, rezultând într-o scădere semnificativă a veniturilor. Decăderea cererii a dus la pierderi în medie de 25,9 euro pe cameră pe zi în aprilie 2020, indicând un declin de 178% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Ca urmare a măsurilor guvernamentale de a închide temporar frontierele şi de a interzice adunările, marea majoritate a hotelurilor din România au fost închise”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sondajului, 75% din hotelurile din România au fost închise la sfârşitul lunii martie. Cu reducerea restricţiilor, multe hoteluri încep să se redeschidă, dar există încă 2% din hoteluri care intenţionează să se deschidă doar anul viitor. Pentru a face faţă acestei crize neprevăzute, hotelierii au luat măsuri drastice pentru a-şi reduce costurile, inclusiv concedierea personalului.

De altfel, potrivit sondajului, aproximativ 29% din forţa de muncă este deja concediată. “Dat fiind faptul că situaţia nu s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, este nevoie de un ajutor urgent pentru a evita un impact mai mare asupra forţei de muncă în sectorul hotelier. Luând în considerare condiţiile actuale ale pieţei şi sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelieri afirmă că afacerea lor nu va putea supravieţui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar”, se mai precizează în comunicat.

Considerând că sondajul a fost realizat între lunile aprilie şi mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supravieţuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august. Deşi hotelierii au pus în aplicare eforturi semnificative pentru a reduce costurile de operare, o intervenţie guvernamentală este necesară în mod urgent pentru a proteja forţa de muncă din industria hotelieră.

Similar altor ţări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să îşi schimbe priorităţile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaţionale şi costurilor de promovare şi marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenţi au apelat la schema de şomaj tehnic subvenţionată de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. În general, hotelierii români au luat măsuri de reducere a efectivului de salariaţi peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparaţie cu o medie de 24% în CEE.

În pofida faptului că graniţele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Respondenţii hotelieri români au exprimat cel mai mare nivel de nemulţumire comparativ cu celelalte ţări din CEE, 85% dintre aceştia considerând că informaţiile comunicate de autorităţi au fost neclare. Deşi gradul de satisfacţie faţă de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte ţări din CEE, cu 15% din hotelieri satisfăcuţi, în comparaţie cu 10% în celelalte ţări.

“Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi se pregătesc să intre într-o perioadă de revenire, există multă incertitudine cu privire la capacitatea de a beneficia de sprijin din partea Guvernului. Doar 25% dintre hotelieri au o înţelegere clară a modalităţilor de accesare a sprijinului propus, în timp ce marea majoritate rămâne nemulţumită cu privire la gradul de accesibilitate a măsurilor de sprijin guvernamental. În timp ce în multe alte ţări, guvernele au anunţat deja un ajutor specific pentru turism şi sectorul hotelier, de exemplu subvenţii financiare directe în Republica Cehă, vouchere de călătorie în Polonia şi campanii agresive de promovare a turismului intern în Germania, în România, hotelierii au primit un ajutor limitat”, se menţionează în comunicat.

În săptămânile cuprinse între 24 aprilie şi 25 mai, 75% dintre hotelieri au declarat că sunt pregătiţi sau extrem de pregătiţi pentru redeschiderea proprietăţilor, 87% fiind încrezători că pot asigura siguranţa clienţilor şi a angajaţilor.

“Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii afirmă că asigurarea securităţii sanitare pentru oaspeţi şi angajaţi reprezintă principala prioritate a lor. În condiţiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiştilor şi a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenţilor au indicat că sunt în favoarea obţinerii unei noi certificări de sănătate şi securitate (Health & Safety)”, se mai spune în comunicat.

Potrivit sondajului, odată cu relaxarea restricţiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaţionale şi locale) doresc să redeschidă, în ciuda lipsei de sprijin din partea autorităţilor. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceştia se vor confrunta, de asemenea, şi cu provocări cauzate de creşterea ofertei pe piaţă, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.

În comparaţie cu alte pieţe hoteliere din CEE, hotelurile româneşti sunt mai puţin dependente de cererea internaţională, aproape 80% din sosiri fiind interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranţă la procesul de redresare al pieţei, recuperarea lentă anticipată a turiştilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, considerând că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. Pe lângă acestea, companiile multinaţionale sunt interesate de mutarea unor operaţiuni în România, un factor care va determina o creştere importantă a cererii din sectorul de business.

În plus, deşi este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din Bucureşti, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanţelor hoteliere şi să marcheze procesul de recuperare printr-o creştere sănătoasă a gradului de ocupare şi a ADR-ului.

“Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susţinută de creşterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum şi de atractivitatea continuă a ţării pentru întreprinderile internaţionale ce stimulează cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numărul de nopţi în spaţiile de cazare plătite în Bucureşti este aşteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 şi 2024, iar mai apoi este prevăzută o creştere sănătoasă în anii următori”, se mai precizează în comunicat.

Sondajul a fost efectuat în perioada 23 aprilie 2020 – 24 mai 2020, pe un număr de 132 de respondenţi din România, Cehia, Ungaria, Polonia şi alte ţări europene, 44 de hotelieri români participând la acest sondaj.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală, ce activează în toate segmentele pieţei imobiliare, fiind afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent.

Federaţia Industriei Hoteliere din Romania (FIHR) este prima organizaţie patronală din turismul românesc şi cea mai reprezentativă din industria hotelieră, prin cifra de afaceri şi numărul de angajaţi, reunind 4 din top 5 companii hoteliere din România după cifra de afaceri. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Simona Halep s-a calificat în turul al doilea la Roland Garros chiar de ziua ei

Publicat

halep

Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul doi mondial, s-a calificat în runda a doua a turneului de la Roland Garros, după ce a învins-o pe spaniola Sara Sorribes Tormo cu 6-4, 6-0, duminică, în ziua în care împlineşte 29 de ani.

Halep, campioana din 2018 şi principala favorită anul acesta, s-a impus după o oră şi 22 de minute.

Românca a început mai greu şi a fost condusă cu 3-1 şi 4-2 în primul set, până şi-a găsit ritmul de joc. Halep a dominat apoi jocul şi a reuşit patru ghemuri consecutive, câştigând primul act cu 6-4. În setul secund, Simona Halep a controlat jocul de la un capăt la altul şi s-a impus cu 6-0.

Halep a reuşit un as în acest meci, iar Sorribes Tormo (23 ani, 70 WTA) a comis două duble greşeli. Simona Halep a avut 23 de mingi direct câştigătoare şi 23 de erori neforţate, în timp ce iberica a adunat 10 winners şi 16 erori neprovocate.

Halep şi-a asigurat un cec de 84.000 de euro şi 70 de puncte WTA. În turul secund, Halep o va înfrunta pe câştigătoarea dintre românca Irina Begu şi elveţianca Jil Teichmann, meci care va avea loc tot duminică. Simona s-a oprit în sferturi la ediţia de anul trecut a turneului parizian.
AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Votul valabil exprimat şi votul nul: Unde se aplică ştampila pe buletin. Votul multiplu – procedură specială

Publicat

vot

Cetăţenii care se vor prezenta la vot duminică trebuie să aplice ştampila cu menţiunea ”Votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pentru care îşi exprimă opţiunea.

Fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean.

În Bucureşti, fiecare votant va primi patru buletine de vot: unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi unul pentru Consiliul General.

Alegătorul trebuie să fie atent în momentul în care aplică ştampila pe buletinul de vot, pentru că există riscul ca votul său să fie declarat nul.

Votul nul

*** Sunt considerate voturi valabil exprimate buletinele de vot găsite în urne pe care opţiunile alegătorilor au fost exprimate în oricare dintre următoarele modalităţi: ştampila cu menţiunea “Votat” este aplicată în interiorul unui singur patrulater; ştampila cu menţiunea “Votat” depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă (inclusiv situaţia în care ştampila atinge doar un patrulater); ştampila cu menţiunea “Votat” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot); ştampila cu menţiunea “Votat” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater.

*** Sunt considerate voturi nule următoarele buletine de vot găsite în urne: buletinul pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare; buletinul de vot care are alt model decât cel legal; buletinul pe care a fost aplicată o ştampilă cu menţiunea ”Votat” care are alt model decât cel legal aprobat; buletinul pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea ”Votat”; buletinul pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” este aplicată în două sau mai multe patrulatere; buletinul pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” este aplicată în două sau mai multe patrulatere, chiar dacă unele ştampile au fost tăiate/ anulate de alegător; buletinul pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” a fost aplicată în exteriorul patrulaterelor şi nu atinge niciun patrulater; buletinul de vot pe care ştampila cu menţiunea ”Votat” atinge două sau mai multe patrulatere.

*** După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi introduce fiecare buletin de vot în urna corespunzătoare. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

*** Votul multiplu este atunci când o persoană votează de două sau mai multe ori în aceeaşi zi; persoana în cazul căreia SIMPV semnalează că a mai fost înscris ca alegător care şi-a exercitat dreptul de vot duminică poate să voteze doar dacă semnează un proces verbal.

Biroul Electoral Central a stabilit procedura care va fi urmată la alegerile locale în cazul în care Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal va semnala că o persoană a mai votat o dată în aceeaşi zi.

Potrivit BEC, în cazul în care, urmare a introducerii codului numeric personal al unui alegător în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal – SIMPV, acesta semnalează faptul că persoana care s-a prezentat la urne şi-a mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare mai întâi va aduce la cunoştinţa alegătorului că SIMPV a semnalat că şi-a mai exercitat o dată dreptul de vot la aceste alegeri şi că fapta unei persoane care votează de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot prevăzută de art. 387 alin. (1) lit. b) din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

În cazul în care alegătorul stăruie în solicitarea de a-şi exercita dreptul de vot, preşedintele biroului electoral al secţiei va contacta telefonic, prin intermediul terminalului pus la dispoziţie de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde alegătorul figurează deja înscris în SIMPV, în vederea identificării eventualei semnături a acestuia în dreptul datelor sale de identificare din listele electorale, iar convorbirea va fi înregistrată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Dacă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare apelate infirmă existenţa unei semnături în lista electorală în dreptul alegătorului în cauză, îi va permite exercitarea dreptului de vot. Dacă preşedintele biroului electoral al secţiei de votare apelate confirmă existenţa unei semnături în lista electorală în dreptul alegătorului în cauză, îi va permite să voteze numai după ce acesta va completa şi semna împreună cu preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi operatorul de calculator un proces verbal.

Alegătorul va preciza, în document, că, deşi i s-a adus la cunoştinţă că SIMPV a semnalat că a mai fost înscris ca alegător care şi-a exercitat dreptul de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, precum şi că fapta de a vota de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi, solicită în continuare exercitarea dreptului de vot.

Verificări în cazul folosirii urnei mobile, pentru evitarea votului multiplu

Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri pentru urna specială sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei care s-a deplasat la locul unde se află alegătorul netransportabil, pe baza semnăturilor în extrasul de pe lista electorală.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Alegeri Locale 2020: Prezenţa la urne: Până la ora 10,00 au votat 7,64 % dintre alegători

Publicat

vot

Prezenţa la vot pe ţară la alegerile locale a fost, duminică, până la ora 10,00, de 7,64 %, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, prezenţa la urne a fost de 3,59% şi în rural de 4,05%.

Potrivit BEC, în Bucureşti au votat 6,06 % dintre alegători.

În sectorul 1 au votat 7,15 % din totalul alegătorilor înscrişi în liste, în sectorul 2 – 6,34 %, în sectorul 3 – 5,01%, în sectorul 4 – 6,14 %, în sectorul 5 – 5,91% şi în sectorul 6 – 6,54%.

În 2016, prezenţa la urne până la ora 10,00 a fost de 7,93%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bolnavii de Covid care cer urna mobilă trebuie să prezinte documente ce confirmă diagnosticul

Publicat

Persoanele care solicită să voteze la alegerile locale de duminică prin intermediul urnei mobile, invocând faptul că sunt confirmate cu noul coronavirus, trebuie să prezinte pe lângă cerere şi un document din care să rezulte diagnosticul, a informat, sâmbătă, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

„Autoritatea Electorală Permanentă informează că, potrivit răspunsului furnizat de Ministerul Sănătăţii ca urmare a solicitării AEP, actele medicale care trebuie să însoţească cererile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale la alegerile locale sunt următoarele: pentru persoanele cu diverse boli sau grade de invaliditate altele decât COVID-19 sunt necesare copii după documente medicale justificative (aceleaşi documente care au fost prezentate şi la scrutinele anterioare)”, se precizează într-un comunicat al AEP transmis AGERPRES.

În cazul persoanelor confirmate cu COVID-19, izolate la domiciliu sau într-o altă locaţie declarată, AEP menţionează că este necesară o copie după unul din următoarele documente: biletul de externare din unitatea sanitară, care confirmă diagnosticul şi indicaţia de izolare, decizia de izolare emisă de Direcţia de Sănătate Publică sau rezultatul pozitiv al testării COVID-19 RT-PCR, efectuată în ultimele 14 zile.

„Pentru persoanele aflate în carantină la domiciliu sau carantină instituţionalizată, impusă atât pentru cetăţenii care intră pe teritoriul României din zonele cu transmitere comunitară extinsă afectate de COVID-19, cât şi pentru contacţii persoanelor infectate, este necesară copia deciziei de carantină emisă de Direcţia de Sănătate Publică”, se mai arată în comunicat. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate