Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a modificat schema de ajutor de stat și de minimis destinată investițiilor IMM-urilor, finanțată prin Programul Tranziție Justă. Noile reguli permit includerea la cheltuieli eligibile și a unor bunuri încadrate contabil drept obiecte de inventar, cu valori între 2.500 și 5.000 de lei.

Modificările au fost introduse prin Ordinul MIPE nr. 1.370/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 767 din 9 septembrie 2026 și intrat în vigoare în aceeași zi.

Măsura vine după ce, începând cu anul fiscal 2026, pragul de la care un bun este considerat mijloc fix amortizabil a crescut de la 2.500 la 5.000 de lei.

Astfel, unele echipamente și dotări care în momentul pregătirii proiectelor puteau fi considerate mijloace fixe sunt acum, din punct de vedere fiscal, obiecte de inventar.

Ce bunuri pot fi finanțate după modificarea schemei

Potrivit ordinului, în categoria cheltuielilor eligibile pentru investițiile IMM-urilor sunt incluse în continuare:

• echipamente tehnologice;
• utilaje;
• instalații de lucru;
• mobilier;
• echipamente informatice;
• echipamente de birotică;
• alte bunuri de natura mijloacelor fixe;
• anumite obiecte de inventar cu valori cuprinse între 2.500 și 5.000 de lei.

Codul fiscal stabilește în prezent la 5.000 de lei valoarea fiscală minimă pentru încadrarea unui bun ca mijloc fix amortizabil.

Prin noul ordin, MIPE introduce practic o regulă care permite ca bunurile aflate în intervalul dintre vechiul și noul prag fiscal să nu își piardă automat eligibilitatea în cadrul proiectelor europene.

Ce condiții trebuie să îndeplinească obiectele de inventar

Nu orice obiect de inventar cu o valoare de peste 2.500 de lei va putea fi decontat.

Potrivit modificărilor, bunurile respective trebuie să aibă:

• o valoare cuprinsă între 2.500 de lei și pragul prevăzut de Codul fiscal pentru mijloacele fixe, în prezent 5.000 de lei;
• o durată normală de funcționare mai mare de un an;
• și să poată fi încadrate într-una dintre subgrupele prevăzute în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe.

De asemenea, bunurile nu trebuie să facă parte din categoriile de cheltuieli declarate neeligibile prin schema de finanțare.

Obiectele de inventar, introduse expres în schema de finanțare

Ordinul introduce și o definiție distinctă pentru „obiectele de inventar”.

Acestea sunt definite drept bunuri de valoare redusă, încadrate potrivit legislației contabile și fiscale aplicabile la data achiziției sub plafonul legal al mijloacelor fixe amortizabile.

Este modificată și lista cheltuielilor neeligibile.

În principiu, cheltuielile pentru obiecte de inventar rămân neeligibile, însă este introdusă o excepție pentru bunurile care respectă condițiile referitoare la valoare, durată de funcționare și încadrarea în catalog.

Echipamentele și dotările rămân cheltuieli eligibile

Noua formă a schemei prevede că în categoria cheltuielilor cu echipamente, dotări și active corporale pot intra achizițiile de:

• mijloace fixe;
• utilaje;
• echipamente tehnologice;
• echipamente funcționale care nu necesită montaj;
• anumite echipamente de transport;
• obiectele de inventar eligibile în condițiile stabilite prin ordin.

Modificarea este importantă în special pentru proiectele aflate deja în implementare, după schimbarea din 2026 a pragului fiscal pentru mijloacele fixe.

Înainte de modificarea Codului fiscal, un bun în valoare de 3.000 sau 4.000 de lei putea intra în categoria mijloacelor fixe. După creșterea pragului la 5.000 de lei, acesta poate fi încadrat drept obiect de inventar.

Noua prevedere permite ca asemenea bunuri să fie acceptate în continuare în cadrul schemei, dacă îndeplinesc toate celelalte condiții.

Programul Tranziție Justă își schimbă denumirea

O altă modificare introdusă prin ordin este schimbarea denumirii programului.

În întregul act normativ, denumirea „Program Tranziție Justă” este înlocuită cu „Program Dezvoltare durabilă și Tranziție justă”.

Schema de finanțare vizată de ordin este cea aprobată inițial în 2023 pentru investițiile productive ale IMM-urilor și crearea de locuri de muncă.

Componenta de Tranziție Justă se adresează teritoriilor din Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș, județe vizate de măsurile pentru atenuarea efectelor economice și sociale ale tranziției către o economie neutră climatic.

Lucrările pe marile șantiere de autostrăzi din România au accelerat în timpul verii, iar asocierea RETTER - Pizzarotti conduce detașat clasamentul constructorilor după progresul raportat pentru luna iulie. În spatele acestui avans se remarcă mobilizarea constructorului sibian RETTER, care a susținut un ritm intens de execuție, inclusiv prin lucrări desfășurate pe timpul nopții, și a adus pe șantier soluții tehnice inovatoare pentru unele dintre cele mai complexe etape ale proiectului. În același timp, 2026 ar putea deveni un an record pentru infrastructura rutieră, cu șantiere importante aproape de finalizare pe A0, A1, A3 și A7.

Datele oficiale centralizate de Economica.net arată că Pizzarotti - Retter a înregistrat un avans de peste 18 puncte procentuale pe lotul 1 Nord al Autostrăzii Bucureștiului A0, progres raportat după două luni. Stadiul fizic al întregului lot a trecut astfel de 72%.

Saltul este cu atât mai relevant cu cât vine după o perioadă de mobilizare susținută în teren, în care RETTER a avut un rol important în imprimarea ritmului de execuție și în gestionarea unor etape tehnice complexe ale proiectului.

RETTER este o companie românească cu sediul în Sibiu, activă inclusiv în infrastructură rutieră, poduri și căi ferate.

Topul constructorilor de autostrăzi. Cine a avut cele mai mari progrese

Pe primul loc se află asocierea RETTER – Pizzarotti, cu un avans de peste 18 puncte procentuale pe A0 Nord, Lotul 1. În spatele acestui ritm se află o mobilizare puternică în teren, la care RETTER a avut o contribuție importantă. Progresul nu ține însă doar de ritmul execuției: constructorul sibian a adus pe șantier și soluții tehnice deosebite, între care operațiunea în premieră europeană realizată la pasajul de 733 de metri.

Pe poziția a doua se află asocierea românească Precon – Citadina, care lucrează pe tronsonul Chiribiș – Biharia al A3 Transilvania. Progresul raportat a fost de 11 puncte procentuale, iar șantierul a ajuns la aproximativ 71%.

Podiumul este completat de constructorul turc Ozaltin, cu un avans de 10,5 puncte procentuale la cele două mari viaducte construite pe A3 în zona Nădășelu – Topa Mică. Lucrările au ajuns la aproximativ 78%.

Urmează Construcții Erbașu, cu peste 8 puncte procentuale pe Suplacu de Barcău - Chiribiș, și UMB, cu 6 puncte procentuale pe primul lot al A7 Bacău - Pașcani.

Makyol a avansat cu 5,51 puncte procentuale pe lotul 4 al A13 Sibiu - Făgăraș, iar Nurol cu aproape 4,5 puncte pe primul tronson al A8, Târgu Mureș – Miercurea Nirajului.

În clasament mai apar CCECC pe A0 Nord, UMB pe celelalte două loturi Bacău - Pașcani și pe Margina - Holdea, precum și Makyol pe loturile 2 și 3 ale A13.

A0 București: RETTER - Pizzarotti au trecut de 72%

O porțiune ar putea fi deschisă înaintea întregului lot. Lotul 1 al A0 Nord are 17,5 kilometri, între zona Joița/Bâcu și Corbeanca, și este construit de asocierea italiano-română RETTER - Pizzarotti.

Ritmul a crescut puternic în ultimele luni. La jumătatea lunii iunie, RETTER anunța un stadiu de 57,55%, iar în iulie CNAIR indica aproape 68%. Datele aferente clasamentului publicat în septembrie arată acum peste 72%.

Evoluția confirmă accelerarea puternică a lucrărilor și mobilizarea echipelor RETTER, care au lucrat inclusiv pe timpul nopții și au gestionat unele dintre cele mai complexe operațiuni tehnice ale lotului. Constructorul sibian și-a asumat totodată obiectivul ambițios de a permite deschiderea anticipată a sectorului dintre DN1A, în zona Mogoșoaia–Buftea, și DN1, la Corbeanca.

Odată cu finalizarea întregii A0, traficul de tranzit va putea ocoli Bucureștiul pe autostradă, cu legături directe între A1 București–Pitești, A2 București–Constanța și A3 București–Ploiești.

A0 Nord: lotul chinezilor a ajuns la peste 93%, dar un pasaj întârzie deschiderea

O altă piesă importantă este lotul 3 Nord, construit de compania chineză CCECC. La sfârșitul lunii august, CNAIR indica un stadiu fizic de 93,5%. Problema majoră rămâne pasajul DN3 peste A0, la conexiunea cu lotul 4, deja finalizat de UMB.

Cele mai recente estimări indică luna octombrie pentru terminarea lotului chinezilor. Deschiderea sa va permite utilizarea și a celor aproximativ 4,4 km construiți deja de UMB între DN3 și A2.

Autostrada Transilvania A3: unul dintre cele mai spectaculoase salturi din 2026

A3 este una dintre autostrăzile unde anul 2026 poate produce cele mai mari schimbări.

Pe Chiribiș – Biharia, 28,5 km, asocierea Precon Transilvania – Citadina 98 ajunsese la 1 septembrie la un stadiu fizic de 71%. Peste 550 de persoane și peste 400 de utilaje erau mobilizate pe șantier.

Termenul contractual este mai 2027, însă constructorul consideră posibilă aducerea tronsonului într-un stadiu care să permită o deschidere în decembrie 2026.

Imediat spre est, Construcții Erbașu lucrează pe cei 26,35 km dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș. În iulie, stadiul era de aproximativ 80%, iar constructorul estima finalizarea în decembrie.

Dacă ambele loturi sunt deschise, se va crea practic un coridor continuu de autostradă de la granița cu Ungaria până la Nușfalău, prin Borș – Biharia – Chiribiș – Suplacu de Barcău.

Două viaducte uriașe țin în loc 30 km de A3 lângă Cluj

O situație aparte există între Nădășelu și Zimbor. UMB a construit cea mai mare parte a celor aproximativ 30 km, dar alunecările de teren au obligat statul să modifice traseul în două zone. Soluția a fost realizarea a două viaducte uriașe, de aproximativ 1,2 km și 2 km, contractate separat cu asocierea condusă de Ozaltin.

Aceste structuri au ajuns la aproximativ 78%, după un salt de 10,5 puncte procentuale în perioada raportată.

Finalizarea lor este esențială: odată deschiși și cei aproximativ 30 km Nădășelu - Zimbor, șoferii vor putea circula pe autostradă peste 150 km continuu între zona Zalău și Târgu Mureș.

Pe 12,24 km dintre Zimbor și Poarta Sălajului se circulă deja, tronsonul fiind una dintre primele inaugurări ale anului 2026.

A7: aproape 260 km din Autostrada Moldovei sunt deja deschiși

Una dintre cele mai importante evoluții din această vară a fost deschiderea a aproximativ 47 km de A7 între Adjud și Bacău, la sfârșitul lunii august.

În urma inaugurării, aproximativ 258 din cei 335 km ai A7 până la Pașcani au ajuns în exploatare.

UMB lucrează în continuare pe cele trei loturi dintre Bacău și Pașcani.

Datele din august indicau:

• Bacău Nord - Trifești, 30,3 km: aproximativ 70%;
• Trifești - Săbăoani, 18,99 km: aproximativ 62%;
• Săbăoani - Pașcani, 28,1 km: aproximativ 57%.

Primele două tronsoane, însumând aproape 49 km, mai au șanse să fie deschise până la sfârșitul anului, dacă ritmul de lucru și finanțarea permit acest lucru. Pentru ultimul lot, scenariul realist s-a mutat în 2027.

A1 Sibiu - Pitești: primul tunel forat de autostradă din România, aproape de deschidere

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru Transilvania este A1 Sibiu - Pitești, care va elimina într-un final ruptura de autostradă dintre Sibiu și sudul țării.

Cea mai avansată este secțiunea 4 Tigveni - Curtea de Argeș, de 9,86 km. La sfârșitul lunii august, lucrările se apropiau de 97%.

Pe acest lot se află tunelul Momaia, lung de 1.350 de metri, primul tunel de autostradă forat și construit ca atare în România. Tunelul este practic terminat, lucrările fiind concentrate pe instalații, echipamente și sistemele de siguranță.

CNAIR estimează că tronsonul poate fi deschis în 2026, înaintea termenului contractual din februarie 2027.

După inaugurare se va putea circula pe aproximativ 54 km din cei 122 km ai Autostrăzii Sibiu – Pitești.

Margina - Holdea: veriga lipsă dintre Sibiu și vestul Europei a ajuns aproape de 70%

Pentru șoferii din Alba și din întreaga Transilvanie, unul dintre cele mai importante șantiere rămâne Margina - Holdea, pe A1 Lugoj - Deva.

Este vorba despre doar aproximativ 9 kilometri, dar lipsa acestora întrerupe circulația continuă pe autostradă dintre Sibiu, Deva, Timișoara și frontiera cu Ungaria.

Stadiul fizic total era aproape de 70%, iar cele două galerii ale primului tunel depășiseră 90% la sfârșitul lunii iulie.

La tunelul al doilea mai rămâneau atunci de excavat aproximativ 270 de metri pe galeria executată de UMB și 107 metri pe cea realizată de partenerul bosniac Euro-Asfalt. În paralel se executau hidroizolațiile, armarea și căptușeala definitivă.

Acest tronson nu se află însă printre deschiderile considerate realiste pentru finalul lui 2026.

A8 Autostrada Unirii: primul lot a trecut de 63%

Șantierul A8 dintre Târgu Mureș și Miercurea Nirajului este un alt proiect aflat în contractare la constructorul turc Nurol. Lucrările au acumulat aproape 4,5 puncte procentuale în perioada raportată, iar stadiul fizic a trecut de 63%.

Tronsonul are aproximativ 24 km, incluzând și legătura cu A3, și reprezintă capătul vestic al viitoarei Autostrăzi a Unirii, care trebuie să traverseze Carpații spre Moldova.

Deși ritmul lucrărilor este ridicat, cele mai recente estimări oficiale plasează deschiderea circulației în 2027, nu în acest an.

A13 Sibiu - Făgăraș: toate cele patru loturi sunt în lucru

Pentru zona centrală a Transilvaniei este importantă și Autostrada A13 Sibiu – Făgăraș, de aproximativ 68 km.

Toate cele patru tronsoane sunt în execuție, constructorul principal fiind Makyol.

În iulie, lotul Boița - Avrig avea puțin peste 17%, Avrig - Arpașu de Jos aproximativ 40%, iar Arpașu de Jos – Sâmbăta de Sus trecuse de 44%. Lotul 4, spre Făgăraș, a trecut ulterior de 28%, după unul dintre cele mai mari progrese lunare din clasamentul constructorilor.

A13 va avea la Boița un nod major de legătură cu A1 Sibiu - Pitești și DN7, iar CNAIR indică anul 2028 pentru finalizarea întregii autostrăzi Sibiu - Făgăraș.

Câți kilometri de autostradă are România

România a început anul 2026 cu aproximativ 1.416 km de autostradă și drum expres în exploatare.

Până la începutul lunii septembrie au fost inaugurați aproximativ 59 km: 12,24 km pe A3 între Zimbor și Poarta Sălajului și circa 47,1 km pe A7 între Adjud și Bacău.

Rețeaua a ajuns astfel la aproximativ 1.475 km de autostradă și drum expres.

Pe hârtie, încă aproximativ 185 km au șanse de deschidere până la sfârșitul anului. Lista include segmente din A0 Nord, A1 Sibiu – Pitești, A3 Transilvania, A7 Bacău – Pașcani și Drumul Expres Brăila – Galați.

Dacă toate aceste scenarii optimiste s-ar confirma, România ar putea încheia anul cu peste 1.660 km de drumuri de mare viteză, iar 2026 ar depăși recordul din 2024. Este însă un scenariu maximal: mai multe dintre loturi au încă puncte critice, recepții sau lucrări complexe care pot împinge deschiderea în 2027.

Lucrările continuă pe Lotul 1 al Autostrăzii de Centură București Nord, unde constructorul român RETTER a început montarea rosturilor de dilatație la structurile de pe traseu. Echipamentele sunt furnizate de compania germană MAURER, specializată în tehnologii pentru poduri și protecția construcțiilor.

Operațiunea este realizată de RETTER Group, parte a asocierii care construiește tronsonul de 17,5 kilometri dintre zona Autostrăzii A1 și DN1, în apropiere de Corbeanca.

La ce folosesc rosturile de dilatație

Rosturile de dilatație sunt componente montate la capetele tablierelor podurilor și pasajelor. Acestea permit structurii să se miște controlat atunci când betonul și metalul se dilată sau se contractă din cauza variațiilor de temperatură.

Sistemele preiau și o parte dintre mișcările produse de traficul greu, vibrații sau alte solicitări. Montarea corectă este importantă atât pentru siguranța circulației, cât și pentru durata de viață a construcției.

Dacă rosturile sunt montate sau întreținute necorespunzător, pot apărea denivelări, zgomot, infiltrații și degradarea prematură a podurilor și pasajelor.

Tehnologie de ultimă generație adusă din Germania

Sistemele instalate pe Lotul 1 al A0 Nord provin de la MAURER SE München, companie germană fondată în 1876 și specializată în rosturi de dilatație, aparate de reazem, protecție seismică și controlul vibrațiilor.

Reprezentanții RETTER declară că parteneriatul cu societatea germană presupune și transfer de know-how, personal specializat și soluții adaptate structurilor construite pe autostradă.

„Construim în România. Lucrăm cu tehnologie de referință la nivel mondial și ridicăm standardul, proiect după proiect”, au transmis reprezentanții RETTER.

Stadiul lucrărilor pe Lotul 1 al A0 Nord

Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord are o lungime de 17,5 kilometri și este construit de asocierea companiei românești RETTER  și italienii de la Impresa Pizzarotti. Traseul se desfășoară între zona Joița–Dragomirești și DN1, în apropiere de Corbeanca.

O primă porțiune, situată între DN1 și DN1A, ar putea fi deschisă separat, înainte de finalizarea întregului lot. Reprezentanții Ministerului Transporturilor au avansat posibilitatea inaugurării acestei secțiuni în cursul anului 2026.

Deschiderea efectivă depinde însă de finalizarea lucrărilor, realizarea conexiunilor rutiere, efectuarea testelor și încheierea procedurilor de recepție.

Cum va schimba Lotul 1 circulația din jurul Bucureștiului

Deschiderea completă a Lotului 1 va crea o legătură rapidă între Autostrada A1 București–Pitești și DN1, în zona Corbeanca. Prin conectarea cu sectoarele deja circulabile ale A0 Nord, șoferii vor putea continua spre Autostrada A3 București–Ploiești fără să mai intre pe actuala Centură a Capitalei.

Noul tronson va prelua o parte din traficul de tranzit care circulă acum prin zonele aglomerate Chiajna, Chitila, Mogoșoaia și Otopeni. Camioanele și autoturismele care doar tranzitează Bucureștiul vor avea o rută alternativă la actualul DNCB.

Lotul va facilita și legăturile dintre A1, DN7, DN1A, DN1 și A3. Pentru șoferi, efectele așteptate sunt reducerea timpilor de deplasare, mai puține blocaje pe Centura București și diminuarea traficului greu din localitățile aflate în nordul și nord-vestul Capitalei.

Citește mai mult pe Botosani24.ro