EVENIMENT
Iarnă în Maramureş: Strat de zăpadă de 75 de centimetri în Munţii Pietrosul Rodnei

Traficul rutier pe toate tronsoanele de drumuri naţionale, judeţene şi comunale din județul Maramureș se desfăşoară în condiţii de iarnă.
Stratul de zăpadă din Munţii Pietrosul Rodnei a ajuns la 75 de centimetri, a informat, vineri, purtătorul de cuvânt al CJSU Maramureş, Dan Bucă.
„Majoritatea sectoarelor de drumuri naţionale au partea carosabilă curată şi uscată. Sunt sectoare de drumuri naţionale care au partea carosabilă curată şi umedă, respectiv parţial umedă în zonele de deal şi de munte.
Angajaţii secţiei de drumuri naţionale au intervenit cu cinci utilaje şi au împrăştiat 10 tone de material antiderapant. Carosabilul sectoarelor de drumuri judeţene este curat şi uscat.
Sunt tronsoane de drumuri care au partea carosabilă curată şi uscată. Sunt tronsoane de drumuri care au partea carosabilă curată şi pe alocuri umedă. Angajaţii SC Drumuri şi Poduri SA au acţionat cu cinci utilaje şi au răspândit 50 tone de material antiderapant pentru prevenirea si combaterea poleiului”, a spus Dan Bucă.
Stratul de zăpadă din Munţii Pietrosul Rodnei măsoară 75 de centimetri. Temperaturi negative în majoritatea zonelor
„Stratul de zăpadă măsura pana la 75 de cm la staţia meteo Iezer şi până la 3 cm la Ocna Şugatag.
Temperatura aerului a înregistrat vineri dimineaţă; – 9 grade la staţia meteo Iezer, -2 grade în Pasul Prislop, -1 grad la Târgu Lăpuş, 0 grade la Ocna Şugatag şi Pasul Gutâi, 1 grad la Sighetu Marmaţiei, 2 grade în Baia Mare, la Cavnic, Baia Sprie şi la Borşa Cel mai rece a fost noaptea trecuta la Borşa -5 grade, la Târgu Lăpuş şi Cavnic -2 grade.
De asemenea, la pragul pistei Aeroportului Internaţional Maramureş(AIM), vineri dimineaţă, au fost înregistrate 2 grade Celsius, iar viteza vântului de 4 km/h din direcţia est”, a mai spus Dan Bucă.
Conform acestuia, în zonele joase din judeţul Maramureş se semnalează ceaţă şi vântul suflă moderat.
„Cerul este variabil, mai mult senin în zona înaltă de munte. În zonele joase se semnalează, izolat ceaţă. Vântul suflă slab, la moderat, cu intensificări temporare pe crestele montane. Debitele şi nivelurile cursurilor de apă au fost în scădere. Exploatarea acumulării hidrotehnice Strâmtori-Firiza din Munţii Gutâi se realizează în condiţii de siguranţă”, a mai adăugat Dan Bucă.
Agerpres
EVENIMENT
Peste 98.000 de persoane au intrat în România, prin punctele de frontieră, în ultimele 24 de ore

Poliția de Frontieră anunță că marţi, 6 iunie, au intrat în România, prin punctele de la graniţă, 98.100 persoane, dintre care 9.957 de cetăţeni ucraineni.
Potrivit unui comunicat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin punctele de frontieră din întreaga ţară au efectuat formalităţile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 177.300 de persoane, cetăţeni români şi străini, cu aproximativ 47.700 de mijloace de transport.
Începând cu 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în România 4.446.588 de cetăţeni ucraineni.
În zonele de competenţă, punctele de trecere şi „frontiera verde”, poliţiştii au constatat 63 de fapte ilegale (36 de infracţiuni şi 27 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini, iar valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la suma de 10.400 de lei.
Au fost ridicate bunuri în vederea confiscării în valoare de aproximativ 1.183.000 de lei.
Marţi nu s-a permis intrarea în ţară a 12 cetăţeni străini care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi de asemenea nu s-a permis ieşirea a 22 de cetăţeni români din diferite motive legale.
ECONOMIE
Românii au virat aproape 17 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II, în 15 ani de funcţionare

Potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în decursul a 15 ani, Pilonul II a colectat contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a efectuat plăți totale de peste 1,4 miliarde de lei către aproximativ 108.000 de beneficiari, incluzând participanți și moștenitori.
„Pilonul II de pensii private obligatorii din România a aniversat în cursul lunii mai 2023 primii 15 ani de activitate, cu rezultate investiţionale remarcabile.
După 15 ani de funcţionare (20 mai 2008 – 22 mai 2023), fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste 8 milioane de participanţi, în timp ce activele nete aflate în administrare au depăşit 107,7 miliarde lei (circa 21,6 miliarde euro), un maxim istoric pentru sistem”, se menţionează în comunicat.
De la lansarea sistemului şi până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,38% pentru aceeaşi perioadă. În termeni monetari, câştigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net de toate comisioanele, este de 24,85 de miliarde de lei (5 miliarde de euro).
„La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023 vedem dovezile rezilienţei sistemului.
Pe de o parte avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluţiile negative ale titlurilor de stat şi burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăţilor în primul trimestru al acestui an, care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.
Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric
După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei poveşti de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat iniţial”, a precizat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.
În prezent, Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric, extrem de competitiv inclusiv prin comparaţie cu sistemele similare.
În 2022, nivelul mediu anual de comisionare la nivelul întregului sistem a fost de 0,36% din activul mediu anual, indice de cost calculat conform practicilor internaţionale.
În Uniunea Europeană, 13 dintre cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semiobligatorii: Bulgaria, Croaţia, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia.
În toate celelalte 14 state UE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.
Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Unde există sistemele de pensii private obligatorii
În OCDE, organizaţie la care România este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii.
Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveţia.
Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă.
În unele cazuri, angajatorii sunt obligaţi să-şi înroleze automat salariaţii în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunţa în anumite condiţii.
În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariaţi (exemplu: sectorul public, profesiile cu condiţii grele de muncă, profesiile liberale etc.).
În toate celelalte 16 state OCDE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.
Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România
„Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrale şi de Est, fondurile de Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene şi internaţionale”, se menţionează în document.
Totodată, nivelul de economisire pe termen lung al populaţiei României este în prezent extrem de redus, cu implicaţii majore asupra nivelului de trai la pensionare.
Potrivit unui sondaj de opinie derulat în toamna lui 2022 de institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea APAPR, românii îşi doresc pensii duble faţă de ce poate oferi în prezent sistemul de pensii de stat, deşi majoritatea covârşitoare a populaţiei nu economiseşte şi recunoaşte că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării.
Conform APAPR, peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanţarea datoriei publice, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.
În prezent, fondurile de pensii private de Pilon II sunt principalul investitor instituţional din ţară. La Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii de Pilon II au o prezenţă puternică, cu plasamente de aproape 5 miliarde euro, adică aproximativ un sfert din acţiunile tranzacţionate liber, respectiv din lichiditatea pieţei.
Peste 30 de companii româneşti beneficiază de finanţare graţie implicării Pilonului II, iar instituţiile pieţei au avut de câştigat în tot acest timp, odată cu creşterea calităţii guvernanţei corporative.
Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II
De asemenea, prin achiziţiile de titluri de stat, fondurile de pensii private de Pilon II sunt printre cei mai mari finanţatori ai datoriei publice a României, alături de sistemul bancar. Fondurile de pensii deţin circa 9% din datoria publică a României.
„Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), derulat de Guvernul României în parteneriat cu Uniunea Europeană, reprezintă cea mai puternică ancoră de stabilitate şi dezvoltare pentru Pilonul II de pensii private.
De aceea, reformele cuprinse în PNRR şi care vizează Pilonul II atât direct, cât şi colateral, reprezintă cele mai importante direcţii de urmat.
Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024, măsură deja adoptată în legislaţie, apoi cât mai rapid la 6%, nivelul avut în vedere la startul sistemului.
În acelaşi timp, este importantă reintegrarea în sistem a salariaţilor din construcţii, agricultură şi industria alimentară, care în prezent sunt exceptaţi de la obligaţia contribuţiei la Pilonul II până în 2028 şi care, din acest motiv, îşi vor vedea pensiile private diminuate”, se precizează în comunicatul APAPR.
De asemenea, continuarea digitalizării operaţiunilor şi interacţiunii dintre administratori şi participanţi, precum şi flexibilizarea restricţiilor investiţionale pe termen mediu şi lung reprezintă alte direcţii prioritare în dezvoltarea Pilonului II de pensii. Agerpres

Încă un cutremur s-a produs, miercuri dimineață, în Arad. Seismul, cu magnitudine de 2.7, s-a produs la 10 kilometri adâncime.
Potrivit Indtitutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, miercuri, 07 iunie 2023, la ora 08:57:57 (ora locală a României), s-a produs în BANAT, ARAD, un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.7, la adâncimea de 10 kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 20 de kilomdetri SE de Arad, 44 kilometri NE de Timisoara, 74 kilometri SE de Bekescsaba, 92 kilometri N de Resita.

Un cutremur slab, cu magnitudinea de 2.8 ml s-a produs, miercuri dimineață, în Buzău. Seismul a avut loc la adâncimea de 109 kilometri.
Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, miercuri, 07 iunie 2023, la ora 04:45:01 – ora locală a României, s-a produs în Zona Seismică Vrancea, Buzău, un cutremur slab, cu magnitudinea ml 2.8, la adâncimea de 109 kilometri.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 56 kilometri SE de Sfântu-Gheorghe, 58 kilometri NV de Buzău, 59 kilometri E de Brașov, 66 kilometri V de Focsani, 72 kilometri N de Ploiesti, 99 kilometri NE de Târgoviște.