Connect with us

ECONOMIE

IKEA va deschide trei magazine în Transilvania și Banat. Investiții în Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov

Publicat

ikea

Ikea va deschide magazine, ceva mai aproape de Alba Iulia, decât cel din București. Noile magazine vor fi construite în Timişoara, Braşov şi Cluj, odată cu obţinerea de autorizaţii pentru terenuri. Potrivit reprezentanților companiei, magazinele și-ar putea putea primi clienții în 2020-2021, dacă totul merge bine. În paralel, suedezii pregătesc şi deschiderea de magazine mai mici în centrele oraşelor, dar şi a mai multor puncte de ridicare a comenzilor online.

“Dezvoltarea economică a României a crescut în ultimii ani, iar rezultatele magazinului Băneasa sunt o confirmare a acestui fapt. Există o cerere, singura întrebare este cât de repede putem deschide noi magazine. Suntem convinși că dezvoltarea economică va rămâne puternică în următorii 5-10 ani “, a declarat Vanoverbeke, country manager al IKEA în Europa de Sud-Est, când a fost întrebat ce a determinat decizia IKEA de a-și extinde activitatea în România, după ce a fost prezentă în țară cu un singur magazin de mulți ani.

Retailerul suedez de mobilă plănuia să deschidă magazinul Pallady în sectorul 3 la sfârşitul acestei veri, dar reprezentanţii companiei au precizat că data deschiderii se va muta anul viitor din cauza unor factori interni şi neprevăzuţi.

Acesta va fi cel mai mare magazin al companiei din sud-estul Europei. În prezent, suedezii deţin în România un singur magazin, în zona Băneasa din Bucureşti. În anul fiscal 2018, încheiat în august, a avut vânzări de peste 609 milioane de lei, în creştere cu 10,6%.

Surse: http://www.insightdiy.co.uk, digi24.ro, retailsee.com

ACTUALITATE

Start-up Nation 2018: Număr aproape dublu de aplicanţi pentru finanţarea de 44.000 de euro de la stat

Publicat

Competiţie acerbă între antreprenorii debutanţi interesaţi de cei 44.000 euro oferiţi de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat prin programul Start-Up Nation: dacă ediţia 2017  a adus 19.297 de aplicanţi, ediţia 2018 a adunat 33.514 proiecte trimise spre evaluare.

“Mă bucur să văd că interesul pentru acest program a crescut semnificativ în raport cu ediţia 2017. Şi mai mult mă bucur să constat că zone mai puţin active antreprenorial se mişcă din ce în ce mai bine”, a declarat ministrul pentru mediul de afaceri Ştefan-Radu Oprea.

La fel ca la ediţia trecută, peste 40% din aplicanţi sunt femei (mai exact, 14.675 – 43,79%). În plus, anul acesta 17.652 dintre antreprenori au sub 35 de ani (52,67%), 8.606 – între 36 și 45 de ani (25,68%) şi 7.256 dintre ei, peste 45 de ani (21,65%).

13.374 planuri de afaceri au în vedere mediul rural (39,91%) şi 20.140, mediul urban (60,09%).

Cele mai multe aplicaţii au fost înregistrate la Agenţia Cluj (6.424 aplicaţii, reprezentând 19,16%), apoi Ploieşti (5.851 planuri de afaceri, reprezentând 17,45%), Iaşi (4.533 aplicaţii – 13,53%), Timişoara (4.089 aplicaţii – 12,20%), Constanţa (4.311 aplicaţii – 12,87%), Craiova (3.419 – 10,20%), Târgu Mureş (2.249 – 6,71%), Braşov (1.899 – 5,67%), Bucureşti (739 aplicaţii – 2,21%).

La actuala ediţie, Bucureştiul, Clujul şi Ilfovul au fost depunctate, fiind socotite zone dezvoltate antreprenorial, motiv pentru care numărul de aplicaţii, în cazul lor, a scăzut dramatic (Cluj: de la 2298 la 240, Ilfov: de la 789 la 207, Bucureşti: de la 2978 la 532). În restul judeţelor, cu excepţia Harghitei şi Covasnei (unde programul a suscitat un interes mediocru), interesul a crescut spectaculos, în special în Transilvania (Maramureş: de la 442 la 1394, Bistriţa: de la 319 la 1340, de pildă).

O problemă o să fie departajarea candidaţilor, întrucât din totalul de 33.514 de aplicanţi, 32.152 au atins punctajul maxim de 100 de puncte.

Cele mai multe aplicaţii au vizat serviciile (62,46%), urmate de producţie (37,32%) şi comerţul (0,12% – doar 40 de planuri!).

Cele mai multe proiecte (68,06%) urmăresc crearea a trei sau patru joburi, Două locuri de muncă vizează 13,97% dintre aplicaţii şi 13,17% dintre ele, cinci  joburi.

Peste câteva zile, pe site-ul www.aippimm.ro, va apărea lista cu norocoşii acceptaţi în program. Acolo unde punctajele sunt egale, vor interveni alte criterii  de departajare, cum ar fi: numărul de joburi create; angajarea de persoane defavorizate, absolvenţi de după 2012 sau şomeri; valoarea echipamentelor tehnologice (din valoarea totală a proiectului); data şi ora înscrierii în program.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, ales vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

Publicat

Eugen Teodorovici

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a fost ales vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), mandatul acestuia va începe în luna mai şi se va încheia în 2020, a anunţat, duminică, ministerul de resort.

“Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, cel mai înalt reprezentant al României la BERD, a obţinut unul din cele două mandate de vicepreşedinţi, alături de ministrul Finanţelor din Lituania. Noul preşedinte ales al Consiliului Guvernatorilor va fi ministrul Finanţelor din Spania”, se arată în comunicatul MFP.

Potrivit sursei citate, desemnarea unei structuri de conducere formată exclusiv din reprezentanţi ai unor state membre consolidează interesele Uniunii în cadrul BERD, chiar şi în contextul ieşirii Marii Britanii din forul comunitar.

România, prin ministrul Eugen Teodorovici, asigură în prezent atât preşedinţia Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiţii, cât şi pe cea a Consiliului pentru Afaceri Europene şi Financiare (ECOFIN), în contextul Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

“Este o premieră de la aderarea României la Uniunea Europeană, când un oficial român deţine în acelaşi timp cele mai înalte funcţii în cadrul celor trei instituţii europene de prestigiu”, precizează MFP în comunicat.

Structura de conducere a Consiliului Guvernatorilor BERD, formată dintr-un preşedinte şi doi vicepreşedinţi a fost desemnată la sfârşitul săptămânii trecute. Mandatul celui mai înalt for de conducere al instituţiei financiare internaţionale va începe în luna mai 2019 şi se va încheia în 2020.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este un important investitor instituţional în Romania. BERD deţine un număr de 423 de proiecte, cu investiţii nete de peste 8 miliarde de euro, atât în sectorul privat cât şi cel public, în domenii precum energia, transportul şi infrastructura municipală, precum şi în instituţii financiare.

România este membru BERD din anul 1991. Guvernatorul României la BERD este ministrul Finanţelor publice, iar guvernator supleant este guvernatorul BNR. Începând din anul 2011, ţara noastră face parte dintr-o constituentă condusă de Turcia, din care mai fac parte Azerbaidjan şi Kîrgîzstan.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Linia ferată de mare viteză Ploieşti – Siret (Vicşani), trecută pe lista proiectelor atribuite în parteneriat public-privat

Publicat

Linia ferată de mare viteză Ploieşti – Siret (Vicşani) va fi trecută pe lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.

Iniţiatorii actului normativ arată că realizarea liniei ferate de mare viteză, pe un singur fir, paralel cu firele de cale ferată existente, în lungime de aproximativ 505 kilometri (Ploieşti – Siret circa 430 kilometri şi Paşcani – Iaşi circa 75 kilometri), va conduce la atragerea unui număr însemnat de călători de la transporturile aeriene şi rutiere către transportul feroviar, la atragerea turiştilor, a tinerilor cu înaltă calificare dornici de a lucra în centrele universitare/de cercetare/industriale care există/se vor dezvolta pe traseu, dar şi a investitorilor străini, prin crearea unor sectoare industriale specializate.

Construcţia şi operarea liniei feroviare se va face de către operatorul privat pe o perioadă de 20 de ani, din care 4 ani proiectare şi construcţie, perioadă în care investitorul privat va obţine venituri atât din taxa de utilizare a căii ferate şi din operarea propriu zisă, cât şi din subvenţii acordate de stat.

“Linia ferată de mare viteză Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani – Iaşi – Suceava – Siret (Vicşani) asigură reducerea timpului de legătură dintre capitală şi principalele oraşe/poli de dezvoltare de pe traseu, precum Ploieşti, Buzău, Focşani, Bacău, Paşcani, Iaşi, Suceava etc. De asemenea, se creează posibilitatea realizării unor conexiuni cu Republica Moldova şi Ucraina”, se arată în proiectul de Hotărâre.

Pe Lista proiectelor strategice de investiţii care vor fi realizate în parteneriat public – privat se află Autostrada Ploieşti – Braşov (109,3 kilometri), Autostrada Bucureşti – Craiova – Calafat – Drobeta-Turnu Severin – Lugoj (“Autostrada Sudului”, în lungime de aproximativ 550 km), Autostrada Târgu-Neamţ – Iaşi – Ungheni (în lungime de circa 100 km), operarea de servicii în domeniul sănătăţii, în cadrul unui pachet compus din spitale CFR, sau Complexul Medical “Carol Davila – Universitary Medical City”.

Lista proiectelor strategice de investiţii a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului 357/2018 cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză este unitatea centrală de fundamentare şi atribuire pentru proiectele strategice de investiţii realizate între sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi. (AGERPRES)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Astra Vagoane Arad va livra tramvaie pentru Cluj-Napoca, Galaţi şi Oradea

Publicat

Fabrica de tramvaie deţinută de Astra Vagoane Călători Arad ar urma să livreze 62 de garnituri din modelele Imperio şi Autentic în patru mari oraşe din România, în urma licitaţiilor organizate de administraţiile locale şi la care societatea a fost singurul ofertant, în două cazuri existând opţiunea de livrare suplimentară, în total, a încă 28 de tramvaie.

Omul de afaceri Valer Blidar, care controlează fabrica de material rulant Astra Vagoane Călători Arad, a declarat, joi, pentru AGERPRES, că a fost singurul ofertant la licitaţia ce s-a desfăşurat la Arad pentru zece tramvaie noi şi care s-a încheiat în urmă cu câteva zile. În acest context, fabrica ar urma să semneze contractul de livrare după ce perioada de evaluare a ofertei va fi încheiată.

Potrivit lui Blidar, societatea pe care o conduce a fost singura care a avut oferte şi în oraşele Cluj-Napoca, unde ar urma să livreze 24 de tramvaie, Galaţi – 18 tramvaie şi Oradea – 10 tramvaie. În total, fabrica ar urma să producă şi să livreze în ţară cel puţin 62 de tramvaie, la care se mai pot adăuga 28, pentru că în două oraşe s-a prevăzut opţiunea de suplimentare a comenzilor.

“În cazul municipiului Oradea, în prima etapă vom livra 10 tramvaie, dar există opţiunea pentru încă 10, iar la Arad, pe lângă cele 10 de la licitaţie, există opţiunea extinderii achiziţiei cu alte 18”, a declarat Blidar.

Întrebat de capacitatea la care lucrează fabrica de tramvaie din Arad, omul de afaceri a spus că noile contracte vor conduce la angajarea a cel puţin o sută de oameni, pentru a se face faţă producţiei.

“Ultimii doi ani au fost destul de trişti pentru fabrica noastră, pentru că am lucrat la doar 30% din capacitate, dar în prezent lucrăm la 60%. Vom creşte şi mai mult şi vom fi nevoiţi să angajăm cel puţin 100 de oameni pentru a ne onora obligaţiile. Jumătate dintre oamenii ce vor fi angajaţi provin din şcoala noastră de meserii, unde avem toate cele opt specializări necesare fabricilor pe care le deţinem”, a afirmat Valer Blidar.

Omul de afaceri a adăugat că în ţară “au început să fie organizate licitaţii pentru tramvaie în aproape toate oraşele care au acest tip de transport”.

“Cu toate acestea, la unele licitaţii nu putem participa din cauza unei condiţii pe care nu o înţelegem, fiind cerute tramvaie cu o lungime mai mare decât orice se produce în ţara noastră. Noi vom livra în România, în baza contractelor pe care le avem, cele două modele, Imperio, cu lungimi de 27 sau 36 de metri, şi Autentic, care este un concept propriu şi are o lungime de 18 metri. Mai e şi problema că, după 40 de ani în care oraşele nu au cumpărat tramvaie noi, acum toate vor în acelaşi timp şi cu livrare în decurs de un an, ceea ce este foarte greu. Cu toate acestea, fabrica noastră a avut la licitaţii nu doar avantajul preţului scăzut, dar şi termenul de livrare mic”, a spus Blidar.

Referitor la licitaţia organizată în Arad, primarul Gheorghe Falcă a confirmat, într-o postare pe Facebook, că a existat un singur ofertant, adăugând că pe lângă cele 10 tramvaie ar urma să fie cumpărate ale 18.

“S-a încheiat perioada de depunere a ofertelor la licitaţia organizată de Primăria Arad în vederea achiziţionării a 28 de tramvaie noi. În prima etapă ne propunem să înnoim parcul Companiei de Transport Public cu 10 tramvaie, existând posibilitatea de extindere a contractului la 28 de garnituri noi. Ofertele primite parcurg etapa de evaluare tehnică şi financiară, sperăm ca în scurtă vreme să aflăm numele companiei care va furniza municipiului noile tramvaie. Investiţia va fi realizată din fonduri europene”, a scris Falcă.

Municipalitatea arădeană a obţinut, în toamna anului trecut, o finanţare de peste 16 milioane de euro, din fonduri europene, la care se adaugă o finanţare locală de aproape două milioane de euro pentru achiziţia celor zece tramvaie. Totuşi, conform reprezentanţilor administraţiei locale, în următorii patru ani vor fi cumpărate, în total, 28 de tramvaie noi, investiţie estimată la 57 de milioane de euro.

În prezent, oraşul Arad are cea mai dezvoltată reţea de linii de tramvai din România, după Bucureşti, iar Compania de Transport Public are 138 de garnituri aflate în circulaţie.

Fabrica de tramvaie din Arad are aproximativ 500 de angajaţi, iar împreună cu fabrica de vagoane călători grupul are peste 1.000 de salariaţi. (AGERPRES)

Citește mai departe