În localitatea clujeană Batin, duminică, 8 iunie 2025, de Rusalii, va avea loc tradiționalul obicei „Împănatul boului”. Întâlnit doar în Transilvania, obiceiul face parte din tradițiile agrare și de fertilitate ale regiunii.

„Împănatul boului” are loc în ziua de Rusalii și constă într-o procesiune pe ulițele satului, având în centru un bou sau o pereche de boi împodobiti cu frunze, flori și panglici colorate.

Duminică, Primăria și Consiliul Local Unguraș, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, organizează tradiționala manifestare, care coincide cu Întâlnirea fiilor satului.

„Împănatul boului”, la Batin

De la ora 14:00, se va desfășura obiceiul propriu-zis, în cadrul căruia un bou va fi împodobit cu flori și spice de grau. Alaiul format din fete și feciori va purta „boul înstruțat” pe ulitele satului, într-un ceremonial destinat să aducă noroc, belșug și sănătate oamenilor și pământului. După sfințirea acestuia de către preotul satului, boul este eliberat, iar o fată trebuie să-l prindă, ținându-l de coarne.

Potrivit tradiției, fata care-l prinde se va mărita în curând. Apoi se înconjoară o masă pe care se afla aghiasmă, busuioc, dar și mâncare. Acum, fata care a prins boul, împreună cu un fecior, iau cununa din capul boului și o joacă. După ei, se prind în joc și alâi săteni.

Spectacol folcloric

Manifestarea, prezentată de Sergiu Vitalian Vaida, va continua de la ora 16:00 cu un spectacol folcloric, sustinut de interpreții: Alexandru Pop, Ioan Dordoi, Elena Rusu, Viorica Dolha, Andreea Carmen Dobos și Dumitru Sarmas. De asemenea, vor evolua: Grupul coral „Heruvim”, frații Ioan si Grigore Trif, Ansamblul folcloric „Miorița”, Ansamblul de dansuri populare din Unguraș – „Arvalanyhaj” și Ansamblul folcloric „Moștenirea”.

Sărbătoarea se va încheia cu un joc tradițional la căminul cultural din localitate, în acompaniamentul unui grup instrumental tradițional, primas Vio Pop de la Fizeș.

Ritualul boului „înstruțat” sau „împănat”, o reminiscență a unor credințe vechi

De Rusalii, în satele din Transilvania are loc și astăzi străvechiul ritual numit „boul înstruțat” sau „boul împănat”. Este o reminiscență a unor credințe străvechi, care puneau în centrul universului lor diferite spirite sau creaturi mitice, care aveau o influență asupra naturii și asupra vieții de zi cu zi.

Ritualurile erau strâns legate de natură, care este dătătoare de viață și care are puterea de a da roade bogate și de a asigura belșugul unei comunități, sau, dimpotrivă, care are puterea de a aduce foametea din cauza recoltelor slabe. Astfel, pentru a influența natura, comunitățile tradiționale puneau în practică anumite ritualuri care aveau tocmai acest rol.

Ritualul „boul înstruțat” era, printre altele, o sărbătoare închinată celui mai harnic gospodar din sat. Se știe că în vechime, prezența boilor într-o gospodărie asigura bunăstare, deoarece aceste animale erau folosite la toate muncile câmpului și de aceea boul era „fala țăranilor”. Așa că cine avea boi se considera om de frunte în sat și, ca atare, se aștepta să fie respectat de ceilalți.

Obiceiul se mai întalnește și astăzi

Se îndatina ca în ajunul sărbătorii de Rusalii, feciorii să aleagă un bou pe care-l lăsau liber să pască pe câmp până dimineața. Apoi, în zori, îl purificau cu „apa neîncepută”, îi puneau la gât cununa de flori de câmp și spice, împletită de fete, clopoței în coarne, după care fetele îl „îmbrăcau” cu ștergare, fețe de masă și brâie.

Îndrumat de un conducător al cetei feciorilor, alaiul ducea „boul înstruțat” din gospodărie în gospodărie, „ca un colindat al împlinirii roadelor și al cununiei soarelui, aflat acum la apogeu”, după cum explica etnologul Ion Ghinoiu. Întregul alai era stropit cu „apa neîncepută” și cu boabe de grâu, ca o invocare a ploilor, a roadelor și a prosperității. Feciorii primeau diverse daruri – ouă, colaci, alte bunatăți, iar mai nou și țuică – urmând ca, pe înserat, după ce se termina umblatul prin sat, să cheme cetarași și să organizeze o petrecere a tinerilor.

Acest obicei se mai întalnește și astăzi în satele de pe Valea Someșului Mic din județul Cluj, precum: Batin, Mintiu Gherlii și Mănăstirea, dar și în sate din județul Bistrița-Năsăud.