Connect with us

ACTUALITATE

Imunitatea colectivă, avertizările oamenilor de știință în legătură cu acest fenomen

Publicat



oameni

Ideea de a lăsa virusul să circule pentru a obţine imunitatea colectivă, prezentată drept un motiv de speranţă la începutul pandemiei de COVID-19 şi ca modalitate de a se evita carantina generalizată, se dovedeşte din ce în ce mai clar că este un miraj periculos, susţin numeroşi oameni de ştiinţă, relatează vineri de AFP.

Potrivit acestei ipoteze, odată ce o anumită proporţie a populaţiei a fost afectată, epidemia se va opri de la sine din cauza lipsei victimelor. Însă, după luni de pandemie ”suntem foarte departe de această presupunere”, a declarat pentru AFP Frédéric Altare, specialist în imunologie la Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale (INSERM) din Franţa.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a susţinut luni, prin vocea directorului Tedros Adhanom Ghebreyesus, că “niciodată în istoria sănătăţii publice, imunitatea colectivă nu a fost utilizată ca strategie pentru a reacţiona la o epidemie şi cu atât mai puţin la o pandemie.

Este problematic din punct de vedere ştiinţific şi etic”. Directorul OMS a adăugat că ”a lăsa cale liberă unui virus periculos, pe care nu îl înţelegem încă pe deplin, este pur şi simplu contrar eticii. Nu este o opţiune”.

El a precizat că “marea majoritate a persoanelor din cele mai multe ţări sunt susceptibile să contracteze virusul. Studiile de seroprevalenţă sugerează că în cele mai multe ţări, mai puţin de 10% din populaţie a fost infectată”.

”Calcul periculos”

Prin urmare, miliarde de oameni sunt expuşi la un virus mai periculos, mai letal şi mai contagios decât gripa sezonieră. Pentru care nu există vaccin.

Încă din luna mai, OMS a avertizat că state care se bazează pe imunitatea colectivă se angajează ”într-un calcul cu adevărat periculos”.

În mod regulat şi chiar foarte recent, preşedintele american Donald Trump a apărat această idee. La începutul lunii octombrie, numeroşi oameni de ştiinţă s-au alăturat unei mişcări la nivel internaţional – ”Marea Declaraţie Barrington” – pentru a lăsa virusul să circule în cadrul populaţiei tinere şi în rândul celor sănătoşi, protejându-i în acelaşi timp pe cei mai vulnerabili. Un apel susţinut, potrivit media americane, de Casa Albă.

Pentru susţinătorii ideii, principalul beneficiu al acestei ”strategii” ar fi evitarea daunelor economice, sociale şi sanitare – carantină generalizată, chiar dacă unele ţări, precum Spania sau Franţa, au fost nevoite să reintroducă măsuri de izolare locale.

Aceasta este ”o greşeală”, a răspuns joi 80 de oameni de ştiinţă într-o scrisoare deschisă publicată de jurnalul medical The Lancet.

”O transmisie necontrolată la cei mai tineri ar prezenta riscuri importante în ceea ce priveşte sănătatea şi mortalitatea pentru întreaga populaţie”, au atras atenţia aceştia menţionând, de asemenea, riscul de a se ajunge la saturaţia sistemelor sanitare.

Praguri

Suedia, care a refuzat aplicarea măsurilor de carantină şi închiderea şcolilor, barurilor şi restaurantelor, pare prinsă din urmă de pandemie. Raportată la populaţia sa, rata de mortalitate asociată COVID-19 este printre cele mai crescute din lume, potrivit datelor de la Universitatea Johns Hopkins.

O altă problemă este reprezentată de faptul că nu se cunoaşte cu exactitate cât durează imunitatea împotriva COVID-19, având în vedere că au fost raportate cazuri de reinfectare, deşi foarte rare. “Este posibil ca anticorpii să slăbească în timp”, a declarat săptămâna trecută Maria Van Kerkhove, responsabilă în cadrul OMS.

”Reinfectările ne arată că nu ne putem baza pe imunitatea dobândită prin infectare naturală pentru a obţine imunitatea de grup”, a scris Akiko Iwasaki, specialistă în imunologie în cadrul Universităţii Yale din Statele Unite.

Unii susţinători ai imunizării naturale de turmă susţin, de asemenea, că pragul său – estimat în general la aproximativ 60-70% – este de fapt mai redus, în special deoarece nu toată lumea este susceptibilă în mod egal la contaminare (cu diferenţe între populaţia din mediul rural şi cea din zonele urbane, spre exemplu, sau între tineri şi vârstnici).

Ceea ce s-a descoperit de-a lungul timpului este că unii oameni sunt protejaţi de Sars-CoV-2, chiar dacă nu au întâlnit virusul, a explicat Frédéric Altare de la INSERM.

Mai degrabă decât a avea anticorpi (cei vizaţi de testele serologice) special îndreptaţi împotriva acestui virus, ei au dezvoltat o altă imunitate, numită ”celulară” datorită unui anumit tip de globule albe din sânge.

Fără îndoială deoarece au întâlnit anterior agenţi infecţioşi asemănători cu Sars-CoV-2, iar aceste celule sanguine îl identifică drept un pericol şi îl atacă, a spus cercetătorul. ”Ceea ce înseamnă că cifrele pe care le avansăm – 5-10% din imunitatea posibilă – este probabil puţin subestimată, însă nu cunoaştem în ce măsură”, a notat Frédéric Altare.

Dar chiar şi ”provocând statisticile, luând în considerare (această) altă imunitate, faptul că oamenii nu se infectează la fel, că populaţiile mai în vârstă sunt mai puţin susceptibile de a se infecta deoarece se protejează mai mult”, reuşim să “reducem procentele la 50%, nu mai jos de atât”, a spus Altare.

Se observă astfel că atingerea acestui prag ar duce la un număr considerabil de decese.

Prin urmare, imunitatea colectivă trebuie să treacă prin ”vaccinuri sigure şi eficiente”, a subliniat Iwazaki.

Maladia COVID-19 a ucis peste 1,1 milioane de persoane, potrivit statisticilor oficiale. AGERPRES

ACTUALITATE

Încă cinci comune din județul Cluj au depăşit incidenţa COVID-19 de 3 la mia de locuitori. În total, 26 de localităţi au depășit pragul

Publicat

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj a decis, vineri, ca în alte cinci comune clujene să fie instituite măsuri suplimentare de protecţie, ca urmare a depăşirii pragului de trei cazuri de COVID-19 la mia de locuitori.

Potrivit CJSU, rata de incidenţă cumulată a cazurilor COVID-19 în ultimele 14 zile a depăşit pragul de 3/1.000 locuitori în comunele Aiton, Căpuşu Mare, Fizeşu Gherlii, Ploscoş şi Recea Cristur.

Prin urmare, CJSU a aprobat Hotărârea nr. 72, prin care s-a dispus ca începând cu data de 1 noiembrie, ora 0,00, pe o perioadă de 14 zile, să fie aplicate măsuri suplimentare.

Măsurile vizează, printre altele, obligativitatea purtării măştilor în toate spaţiile deschise, închiderea pentru public a restaurantelor, cafenelelor, cinematografelor şi instituţiilor de cultură, precum şi a şcolilor pentru învăţământul faţă în faţă.

În prezent, 26 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ, inclusiv municipiul Cluj-Napoca, au depăşit incidenţa de 3/1.000 a cazurilor de COVID-19.

De asemenea, CJSU Cluj a decis prelungirea cu 14 zile a unor măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, ca urmare a faptului că incidenţa îmbolnăvirilor în întregul judeţ este de peste 3/1.000, respectiv de 4,4/1.000. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

VIDEO: Cel puţin patru morţi, 120 de răniţi şi pagube materiale în Turcia, după seismul din Marea Egee

Publicat

Cel puţin patru persoane au murit şi alte 120 au fost rănite după un puternic seism care a provocat prăbuşirea mai multor clădiri în vestul Turciei vineri, potrivit unui prim bilanţ publicat de Ministerul turc al Sănătăţii, informează AFP şi DPA.

“Din păcate, patru dintre compatrioţii noştri şi-au pierdut viaţa în acest seism (…) În total, 120 de compatrioţi au fost răniţi”, a declarat ministrul Fahrettin Koca, într-un mesaj publicat pe Twitter.

Citește și VIDEO: Un seism PUTERNIC cu magnitudinea de 7 pe Richter s-a produs în Marea Egee. Cutremurul a fost resimţit în Turcia şi Grecia

Cel puţin cinci clădiri s-au prăbuşit în oraşul turc Izmir, în districtele Bayrakli şi Bornova, a precizat ministrul turc pentru Mediu şi Planificare Urbană, Murat Kurum, într-o declaraţie făcută la televiziune, potrivit DPA.

Seismul s-a produs la 16,5 kilometri distanţă faţă de districtul Seferihisar din Izmir, potrivit Autorităţii de gestionare a dezastrelor şi situaţiilor de urgenţe (AFAD).

Seismul a fost resimţit în toate oraşele apropiate, dar şi în cel mai mare oraş al Turciei, Istanbul, aflat la o distanţă de 540 de kilometri spre nord, a anunţat radioteleviziunea publică turcă, TRT.

Echipele de intervenţie au început deja să lucreze la faţa locului, a anunţat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan într-un mesaj publicat pe Twitter.

TRT a prezentat imagini cu o clădire prăbuşită în districtul Bornova din Izmir, mai multe autoturisme îngropate sub dărâmături şi numeroşi oameni care îşi părăseau locuinţele în timp ce erau cuprinşi de panică.

Imaginile transmise la televiziune arată şi numeroşi localnici care se alătură eforturilor depuse de echipele de intervenţie care au sosit lângă ruinele unei clădiri prăbuşite în Izmir. Imobilul avea şapte etaje şi includea 21 de apartamente.

Echipele de intervenţie au cerut rezidenţilor din apropiere să păstreze tăcerea, după ce o persoană a fost văzută sub dărâmături.

Semnalul de telefonie mobilă a fost temporar întrerupt în oraş, precizează postul TRT.

Seismul de vineri a declanşat un mini-tsunami în Seferihisar, a declarat Huseyin Alan, directorul Camerei de Inginerie Geologică din Turcia, care i-a îndemnat pe rezidenţi să se îndepărteze de clădirile locale.

Cel puţin patru replici majore au fost înregistrate după seismul de vineri, a precizat acelaşi oficial turc.

TRT a prezentat imagini cu nivelul mării care se ridică pe ţărmul din Seferihisar, iar acel fenomen a determinat inundarea străzilor din oraş.

Izmir se află într-o zonă cu o intensă activitate seismică. Falia Nord-Anatoliană a generat un cutremur devastator în apropiere de Istanbul în 1999, făcând peste 17.000 de victime în acea regiune.

Şi în Grecia, mai multe clădiri de pe insula Samos au fost avariate în urma puternicului seism care s-a produs vineri în proximitatea acestei insule greceşti, ale cărei sisteme de comunicaţii au fost sever afectate, informează agenţia elenă de presă ANA.

Pagube materiale la nivelul unor clădiri au fost raportate şi în regiunile sudice ale insulei Chios. Până la ora transmiterii acestor informaţii, nu au fost raportate pagube materiale pe insula Lesbos.

Ministrul Sănătăţii din Grecia, Vassilis Kikilias, a declarat vineri că toate spitalele, centrele medicale şi cele de prim-ajutor de pe insulele Samos şi Ikaria au fost plasate în stare maximă de alertă după puternicul seism care a zguduit această regiune. Într-un mesaj publicat vineri pe Twitter, după seismul cu magnitudinea 6,7 pe scara Richter înregistrat în proximitatea insulei Samos, ministrul elen a anunţat că mai multe echipaje de salvare şi de intervenţie se află în drum spre Samos.

Potrivit celor mai recente informaţii publicate de Institutul de Geodinamică al Observatorului Naţional din Atena, cutremurul a avut magnitudinea de 6,7 grade pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de 2 kilometri.

Aeroportul din Samos va rămâne închis până la ora 17:00, vineri, în urma cutremurului care a zguduit această insulă la ora locală 13:51.

Potrivit Autorităţii de Aviaţie Civilă, aeroportul va rămâne închis pentru a putea fi inspectat, iar o procedură de evaluare a pagubelor a fost deja demarată. Agerpres

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Primul lot de vaccinuri împotriva coronavirusului ar putea ajunge în Ungaria până în ianuarie 2021

Publicat

Primul lot de vaccinuri va ajunge probabil în Ungaria la sfârşitul lui decembrie sau începutul lui ianuarie anul viitor, a declarat vineri premierul Viktor Orban la postul naţional de radio, preluat de Reuters.

Orban a arătat că Ungaria discută despre vaccinuri cu China şi Rusia, iar până în primăvara lui 2021 ar putea avea acces la două sau trei vaccinuri diferite. Din aprilie anul viitor, se va putea probabil ‘proclama victoria asupra pandemiei’, a susţinut el.

Deocamdată, nu s-au încheiat testele clinice pentru niciun vaccin împotriva coronavirusului, deşi sunt în pregătire în întreaga lume aproape 200 de astfel de produse, reaminteşte Reuters. Primele rezultate ale testelor avansate sunt aşteptate până la sfârşitul anului.

Guvernul de la Budapesta nu a impus până acum restricţii pentru evenimentele cu participare de masă; în Ungaria, şcolile funcţionează normal, iar magazinele sunt deschise. Au avut loc meciuri de fotbal cu spectatori pe stadioane din întreaga ţară.

Orban a anunţat la radio că de luni încălcarea regulilor privind portul măştii va fi sancţionată drastic, iar dacă este necesar autorităţile vor închide restaurantele şi magazinele. ‘Cred că cheia este respectarea regulilor existente (…) şi purtarea măştilor’, a spus premierul, asigurând că există suficiente locuri în spitale şi ventilatoare pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19.

Camera Medicală Naţională a cerut marţi guvernului să limiteze programul restaurantelor şi să reintroducă orare speciale de cumpărături pentru bătrâni, însă cabinetul Orban nu a dat curs acestor propuneri, deşi numărul de pacienţi spitalizaţi este în creştere.

Reuters apreciază că guvernul ungar încearcă să evite repetarea carantinei din primăvară, care a dus la o cădere economică cu 13,6% în trimestrul al doilea.

Joi, în Ungaria s-a ajuns la un total de 68.127 de cazuri şi 1634 de morţi, cu 56 de decese numai în ultimul interval de 24 de ore consemnat în statistică. În spitalele din ţară sunt internaţi 3187 de pacienţi cu coronavirus. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

VIDEO: Un seism PUTERNIC cu magnitudinea de 7 pe Richter s-a produs în Marea Egee. Cutremurul a fost resimţit în Turcia şi Grecia

Publicat

Un puternic seism cu magnitudinea 7 s-a produs vineri în Marea Egee şi a fost resimţit atât în Turcia, cât şi în Grecia, au anunţat centrele seismologice locale şi internaţionale, informează Reuters.

Numeroase persoane au ieşit pe străzile oraşului costier Izmir din Turcia după acest cutremur de pământ, potrivit unor martori. Imagini publicate de radioteleviziunea publică turcă, TRT Haber, arată ruinele unei clădiri care s-a prăbuşit în centrul oraşului Izmir.

Citește și VIDEO: Cel puţin patru morţi, 120 de răniţi şi pagube materiale în Turcia, după seismul din Marea Egee

Momentul când un bloc se prăbușește în Turcia a fost surprins și postat pe rețele de socializare.

În imaginile terifiante se observă cum blocul cu șase etaje se prăbușește, sub privirile îngrozite ale trecătorilor.

 

Autoritatea turcă pentru administrarea dezastrelor şi situaţiilor de urgenţă (AFAD) a precizat că seismul a avut magnitudinea de 6,6, în timp ce Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite (US Geological Survey- USGS) a anunţat că magnitudinea acestui cutremur a fost de 7.

Seismul s-a produs în jurul orei 11:50 GMT şi a fost resimţit de-a lungul litoralului turcesc de la Marea Egee şi în partea nord-vestică a Mării Marmara.

Epicentrul cutremurului a fost plasat la 17 kilometri în largul coastelor provinciei Izmir, la o adâncime de 16 kilometri, au anunţat reprezentanţii AFAD.

Specialiştii de la USGS au anunţat că seismul s-a produs la o adâncime de 10 kilometri şi că epicentrul său s-a aflat la o distanţă de 33,5 kilometri de regiunile costiere ale Turciei.

Rezidenţii din Samos, o insulă cu o populaţie de 45.000 de locuitori, au fost îndemnaţi să se îndepărteze de zonele de coastă, a precizat Eftyhmios Lekkas, directorul Organizaţiei elene pentru planificare antiseismică, pentru postul Skai TV din Grecia.

“A fost un cutremur foarte mare, cu greu am putea avea altul mai mare”, a declarat oficialul elen.

Ali Yerlikaya, guvernatorul din Istanbul, unde cutremurul a fost de asemenea resimţit, a anunţat că deocamdată nu există relatări despre producerea unor pagube materiale în metropola turcă.

Conform unor relatări iniţiale, seismul a fost resimţit şi în capitala Greciei, Atena. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate