Ideea de a lăsa virusul să circule pentru a obţine imunitatea colectivă, prezentată drept un motiv de speranţă la începutul pandemiei de COVID-19 şi ca modalitate de a se evita carantina generalizată, se dovedeşte din ce în ce mai clar că este un miraj periculos, susţin numeroşi oameni de ştiinţă, relatează vineri de AFP.

Potrivit acestei ipoteze, odată ce o anumită proporţie a populaţiei a fost afectată, epidemia se va opri de la sine din cauza lipsei victimelor. Însă, după luni de pandemie ”suntem foarte departe de această presupunere”, a declarat pentru AFP Frédéric Altare, specialist în imunologie la Institutul Naţional de Sănătate şi Cercetări Medicale (INSERM) din Franţa.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a susţinut luni, prin vocea directorului Tedros Adhanom Ghebreyesus, că „niciodată în istoria sănătăţii publice, imunitatea colectivă nu a fost utilizată ca strategie pentru a reacţiona la o epidemie şi cu atât mai puţin la o pandemie.

Este problematic din punct de vedere ştiinţific şi etic”. Directorul OMS a adăugat că ”a lăsa cale liberă unui virus periculos, pe care nu îl înţelegem încă pe deplin, este pur şi simplu contrar eticii. Nu este o opţiune”.

El a precizat că „marea majoritate a persoanelor din cele mai multe ţări sunt susceptibile să contracteze virusul. Studiile de seroprevalenţă sugerează că în cele mai multe ţări, mai puţin de 10% din populaţie a fost infectată”.

”Calcul periculos”

Prin urmare, miliarde de oameni sunt expuşi la un virus mai periculos, mai letal şi mai contagios decât gripa sezonieră. Pentru care nu există vaccin.

Încă din luna mai, OMS a avertizat că state care se bazează pe imunitatea colectivă se angajează ”într-un calcul cu adevărat periculos”.

În mod regulat şi chiar foarte recent, preşedintele american Donald Trump a apărat această idee. La începutul lunii octombrie, numeroşi oameni de ştiinţă s-au alăturat unei mişcări la nivel internaţional – ”Marea Declaraţie Barrington” – pentru a lăsa virusul să circule în cadrul populaţiei tinere şi în rândul celor sănătoşi, protejându-i în acelaşi timp pe cei mai vulnerabili. Un apel susţinut, potrivit media americane, de Casa Albă.

Pentru susţinătorii ideii, principalul beneficiu al acestei ”strategii” ar fi evitarea daunelor economice, sociale şi sanitare – carantină generalizată, chiar dacă unele ţări, precum Spania sau Franţa, au fost nevoite să reintroducă măsuri de izolare locale.

Aceasta este ”o greşeală”, a răspuns joi 80 de oameni de ştiinţă într-o scrisoare deschisă publicată de jurnalul medical The Lancet.

”O transmisie necontrolată la cei mai tineri ar prezenta riscuri importante în ceea ce priveşte sănătatea şi mortalitatea pentru întreaga populaţie”, au atras atenţia aceştia menţionând, de asemenea, riscul de a se ajunge la saturaţia sistemelor sanitare.

Praguri

Suedia, care a refuzat aplicarea măsurilor de carantină şi închiderea şcolilor, barurilor şi restaurantelor, pare prinsă din urmă de pandemie. Raportată la populaţia sa, rata de mortalitate asociată COVID-19 este printre cele mai crescute din lume, potrivit datelor de la Universitatea Johns Hopkins.

O altă problemă este reprezentată de faptul că nu se cunoaşte cu exactitate cât durează imunitatea împotriva COVID-19, având în vedere că au fost raportate cazuri de reinfectare, deşi foarte rare. „Este posibil ca anticorpii să slăbească în timp”, a declarat săptămâna trecută Maria Van Kerkhove, responsabilă în cadrul OMS.

”Reinfectările ne arată că nu ne putem baza pe imunitatea dobândită prin infectare naturală pentru a obţine imunitatea de grup”, a scris Akiko Iwasaki, specialistă în imunologie în cadrul Universităţii Yale din Statele Unite.

Unii susţinători ai imunizării naturale de turmă susţin, de asemenea, că pragul său – estimat în general la aproximativ 60-70% – este de fapt mai redus, în special deoarece nu toată lumea este susceptibilă în mod egal la contaminare (cu diferenţe între populaţia din mediul rural şi cea din zonele urbane, spre exemplu, sau între tineri şi vârstnici).

Ceea ce s-a descoperit de-a lungul timpului este că unii oameni sunt protejaţi de Sars-CoV-2, chiar dacă nu au întâlnit virusul, a explicat Frédéric Altare de la INSERM.

Mai degrabă decât a avea anticorpi (cei vizaţi de testele serologice) special îndreptaţi împotriva acestui virus, ei au dezvoltat o altă imunitate, numită ”celulară” datorită unui anumit tip de globule albe din sânge.

Fără îndoială deoarece au întâlnit anterior agenţi infecţioşi asemănători cu Sars-CoV-2, iar aceste celule sanguine îl identifică drept un pericol şi îl atacă, a spus cercetătorul. ”Ceea ce înseamnă că cifrele pe care le avansăm – 5-10% din imunitatea posibilă – este probabil puţin subestimată, însă nu cunoaştem în ce măsură”, a notat Frédéric Altare.

Dar chiar şi ”provocând statisticile, luând în considerare (această) altă imunitate, faptul că oamenii nu se infectează la fel, că populaţiile mai în vârstă sunt mai puţin susceptibile de a se infecta deoarece se protejează mai mult”, reuşim să „reducem procentele la 50%, nu mai jos de atât”, a spus Altare.

Se observă astfel că atingerea acestui prag ar duce la un număr considerabil de decese.

Prin urmare, imunitatea colectivă trebuie să treacă prin ”vaccinuri sigure şi eficiente”, a subliniat Iwazaki.

Maladia COVID-19 a ucis peste 1,1 milioane de persoane, potrivit statisticilor oficiale. AGERPRES