ACTUALITATE
În anul pandemiei, numărul celor forţaţi să-şi părăsească locuinţele a crescut
Numărul persoanelor forţate să-şi părăsească locuinţele din cauza conflictelor, persecuţiilor şi încălcării drepturilor omului s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 82,4 milioane la sfârşitul anului trecut, a indicat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite, transmite Reuters.
‘În anul COVID, într-un an în care deplasarea a fost practic imposibilă pentru cei mai mulţi dintre noi (…) 3 milioane de persoane au fost dislocate în mod forţat’, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, pentru Reuters.
Aproape 70% dintre cei afectaţi provin din numai cinci ţări – Siria, Venezuela, Afganistan, Sudan de Sud şi Myanmar -, conform raportului anual al UNHCR cu privire la deplasările forţate de populaţii.
‘Tendinţele, din nefericire, au continuat. Prin urmare, dacă am actualiza cifrele pentru primele şase luni ale lui 2021, am vedea probabil o creştere suplimentară de la aceste 82,4 milioane’, a mai spus Grandi. În circa 42% din cazuri este vorba despre copii.
Potrivit responsabilului ONU, creşterea numărului celor dezrădăcinaţi a fost parţial alimentată de noi ‘puncte fierbinţi’, printre care nordul Mozambicului, regiunea Sahel din vestul Africii, Tigray din Etiopia, alături de noi acutizări în conflictele de lungă durată din Afganistan şi Somalia.
O nouă posibilă dislocare de civili
ONU se pregăteşte de asemenea pentru o nouă probabilă dislocare de civili în Afganistan după ce trupele SUA şi cele internaţionale se vor retrage din această ţară în septembrie, a declarat Grandi în cursul acestei săptămâni.
Pe fondul unei ascensiuni a populismului şi naţionalismului în politica globală, Grandi le-a adresat un apel liderilor lumii să ‘înceteze demonizarea oamenilor’ care sunt forţaţi să se refugieze.
Singura cale de a reacționa la acest flux de populație
„A spune că singura cale de a reacţiona la acest flux de populaţie este prin a construi ziduri sau a împinge oamenii înapoi pe mare este josnic din punct de vedere moral. Acestea sunt fiinţe umane’, a subliniat Grandi. „Oricare ar fi motivul fugii sau al deplasării, aceste fiinţele umane merită demnitate deplină ca oricine altcineva’, a adăugat el.
Fostul preşedinte american Donald Trump a avut o abordare dură în ce priveşte securitatea la frontiere şi imigraţia. Grandi, care s-a aflat recent la Washington, a lăudat angajamentul noului preşedinte Joe Biden de a ‘restabili un sistem de azil în Statele Unite care să fie atât eficient, cât şi uman’. ‘Este foarte important ca această promisiune să fie dusă la îndeplinire’, a subliniat responsabilul ONU.
Conform raportului UNHCR, în 2020, la nivel global doar 34.400 de refugiaţi au fost relocaţi în mod oficial – în SUA, Canada şi Europa -, ceea ce înseamnă o treime faţă de nivelul anului anterior.
AGERPRES
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
România a importat, în primele cinci luni din 2021, o cantitate de ţiţei de 3,383 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 791.400 tep (30,5%) mai mare faţă de cea importată în perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Producţia de ţiţei a totalizat 1,304 milioane tep, fiind cu 5,5% (76.600 tep) mai mică faţă de cea din anul precedent.
Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru acest an la 3,275 milioane tep (minus 3,2% faţă de 2020) şi în 2022 la 3,2 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 8,425 anul acesta (plus 20,7%) şi la 8,815 milioane tep în 2022 (plus 4,6%).
Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22, la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).
Rezultatele modelării efectuate în anul 2016 indică înjumătăţirea producţiei interne de ţiţei, până la aproximativ 2 milioane de tone în 2030. Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, precum şi prin creşterea eficienţei consumului de combustibili fosili, se menţionează în proiect.
AGERPRES
Unul din patru cetăţeni ai UE a raportat că se simte izolat în primele luni ale pandemiei de COVID-19. Datele vin din raportul Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, prezentat luni.
Raportul conţine cele mai recente dovezi ştiinţifice privind singurătatea şi izolarea socială în UE. Analizează studiul realizat de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Studiul arată că sentimentele de singurătate s-au dublat în rândul tuturor grupelor de vârstă în primele luni ale pandemiei.
Prevalenţa singurătăţii a crescut brusc în primele luni de la izbucnirea epidemiei de COVID-19.
În 2016 aproximativ 12% dintre cetăţenii UE au indicat că se simt singuri mai mult de jumătate din timp. Ponderea a crescut la 25% în primele luni de la apariţia COVID-19.
Alte emoţii negative cum ar fi sentimentul de încordare sau de descurajare au urmat aceeaşi tendinţă. Emoţiile pozitive, cum ar fi sentimentul de veselie, calm, vioiciune sau odihnă au evoluat în direcţia opusă.
Potrivit raportului, s-a înregistrat o creştere de patru ori a sentimentului de singurătate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, comparativ cu 2016
Cifrele specifice fiecărei ţări arată că în perioada aprilie – iulie 2020 singurătatea a crescut cu peste 15 puncte procentuale în Bulgaria, Estonia, Franţa, Germania, Polonia, Portugalia şi Suedia.
În schimb, Belgia, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, România şi Spania au înregistrat o creştere a singurătăţii cu mai puţin de 10 puncte procentuale în aceeaşi perioadă de timp.
Raportul constituie primul pas al unei colaborări mai ample între Parlamentul European şi Comisie. Proiectul va include o nouă colectare de date la nivelul UE privind singurătatea, care urmează să se desfăşoare în 2022, precum şi crearea unei platforme web pentru monitorizarea singurătăţii de-a lungul timpului şi în întreaga Europă. AGERPRES
ACTUALITATE
Zeci de website-uri ale lui Aleksei Navalnîi, închise înaintea campaniei electorale din Rusia
Serviciul rus pentru Supravegherea Telecomunicaţiilor, pentru Tehnologie Informaţională şi Mass-Media (Roskomnadzor) a blocat, luni, zeci de website-uri afiliate lui Aleksei Navalnîi. Este unul dintre liderii opoziţiei. Site-urile au fost blocate în perspectiva campaniei electorale pentru scrutinul parlamentar din septembrie.
„În virtutea unei decizii a Parchetului General, 49 de website-uri au fost blocate”, a declarat, conform cotidianului Le Figaro, Leonid Volkov. Acesta este un apropiat al lui Aleksei Navalnîi, aflat la închisoare.
A fost blocat website-ul lui Aleksei Navalnîi, dar şi cele ale principalelor organizaţii care îl susţin. Website-urile au fost declarate „extremiste” de către justiţia rusă.
Leonid Volkov, care trăieşte în exil în Lituania, crede că deciziile au rolul de a bloca activităţile susţinătorilor lui Aleksei Navalnîi înaintea scrutinului parlamentar din septembrie.
Aleksei Navalnîi se află în Penitenciarul Pokrov, situat în regiunea Vladimir, la circa 100 de kilometri de Moscova.
O instanţă judiciară din Moscova a decis, la începutul lunii februarie, condamnarea la trei ani şi şase luni de închisoare a lui Aleksei Navalnîi. A fost condamnat pentru încălcarea condiţiilor unei sentinţe cu suspendare.
Instanţa a dispus scăderea din sentinţă a zilelor petrecute de Aleksei Navalnîi în arest la domiciliu. Aleksei Navalnîi a fost arestat preventiv pe 17 ianuarie, la revenirea în Rusia. Înainte, a fost tratat în Germania ca urmare a atacului neurotoxic din august 2020.
O femeie care purta un tricou cu imaginea săptămânalului francez Charlie Hebdo a fost uşor rănită cu un cuţit. S-a întâmplat duminică, în Hyde Park, în centrul Londrei, a anunţat poliţia.
Poliția a lansat un apel la martori pentru a-l găsi pe autorul atacului, informează luni France Presse.
”Poliţia a fost chemată de serviciile de urgenţă duminică la ora 15:34 pentru o agresiune la Speakers’ Corner” din Hyde Park, a precizat Met Police (poliţia metropolitană) într-un comunicat.
Agenţii care au ajuns la faţa locului au găsit o femeie de 39 de ani. Femeia prezenta o tăietură minoră la cap. Ea a fost tratată la faţa locului înainte de a fi transportată la un spital din centrul Londrei. Viaţa ei nu a fost pusă în pericol, potrivit comunicatului.
În videoclipuri intens distribuite pe reţelele de socializare, o persoană îmbrăcată în negru este văzută apropiindu-se de o femeie care poartă un tricou pe care scrie ”Charlie Hebdo”. Femeia este apoi văzută cu sânge pe faţă şi este preluată de o dubă a forţelor de ordine aflată în apropiere.
Poliţia a precizat că a găsit un cuţit în apropierea locului faptei în urma unei percheziţii. A cerut martorilor să o contacteze, cerând între timp să nu se facă ”speculaţii cu privire la motivul atacului”. ”Suntem în primele stadii ale anchetei noastre şi lucrăm din greu pentru a găsi persoana responsabilă”.
La 7 ianuarie 2015, la Paris, fraţii Kouachi au atacat cu arme de război redacţia publicaţiei Charlie Hebdo, care publicase caricaturi cu Mahomed, ucigând 12 persoane, printre care celebrii caricaturişti Cabu şi Wolinski, înainte de a fugi. AGERPRES
Tánczos: Eu nu am văzut stână serioasă fără câinii ciobăneşti
Importurile de ţiţei ale României au crescut cu 30,5% în primele cinci luni din 2021
S-a vaccinat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române? Răspunsul lui Vasile Bănescu
Date îngrijorătoare. S-a dublat fenomenul singurătăţii în întreaga UE
Barna: Delegaţii la Congresul USR PLUS trebuie să fie vaccinaţi anti-COVID
Taximetrist spânzurat cu o frânghie de o salcie, în Gorj
Zeci de website-uri ale lui Aleksei Navalnîi, închise înaintea campaniei electorale din Rusia
FOTO VIDEO: Zi neagră în Mureș. Accident MORTAL pe o șosea, între localitățile Ilieni și Crăciunești
