În online suntem mai puțin sinceri și mai agresivi. Iar în metavers - iterații viitoare a internetului - va fi și mai rău, arată un studiu realizat de Institutul Italian de Tehnologie.

Cercetarea arată că, cu cât ne simțim mai puțin reprezentați de avatarurile noastre, cu atât suntem mai dispuși să facem alegeri discutabile din punct de vedere moral.

În internet suntem obișnuiți să ne comportăm mai rău decât în lumea reală, să scriem lucruri pe care nu le-am spune niciodată, chiar să mințim și să ne prefacem că suntem ceea ce nu suntem.

Noutatea este că, în metavers și în lumile virtuale în general, situația nu numai că nu se va îmbunătăți, dar probabil se va înrăutăți, dacă nu se iau anumite măsuri.

În online suntem mai puțin sinceri și mai agresivi: joc video

Echipa de cercetare "Neuroscience & Society" a IIT, condusă de Salvatore Maria Aglioti, a realizat un experiment simplu, dar semnificativ: a dezvoltat un joc video într-un mediu virtual în care diverși participanți trebuiau să concureze în perechi într-un joc de cărți pentru a câștiga bani reali. Conform regulilor, primul jucător trebuia să tragă una dintre cele două cărți de joc, știind că una reprezintă victoria și cealaltă înfrângerea. Cartea extrasă era arătată doar avatarului, care putea decide să mintă și să se favorizeze, știind că nimeni nu va afla dacă trișează. Al doilea jucător continua jocul la diferite niveluri de identificare cu avatarul controlat de el. Ideea era de a varia așa-numitul sentiment de „apartenență corporală”, creând o legătură mai mult sau mai puțin puternică cu versiunea virtuală, scrie La Stampa.

A reieșit că un sentiment de „diminuare a apartenenței corporale” este asociat cu alegeri mai egoiste și mai nedrepte, care cresc pe măsură ce crește miza.

Mai simplu spus: cu cât avatarul nostru este mai puțin realist, cu atât ne simțim mai puțin reprezentați de el și cu atât suntem mai dispuși să facem alegeri discutabile din punct de vedere moral.

În online suntem mai puțin sinceri și mai agresivi: soluția

Studiul a dezvăluit implicit și soluția: dacă problema este legată de capacitatea de a se identifica cu alter ego-ul digital, este evident că "pentru a diminua comportamentul necinstit în viitoarele lumi virtuale, ne-am putea gândi la sisteme care să ne sporească sentimentul de apartenență corporală, implementând intervenții grafice și tehnologice pe cele mai utilizate dispozitive de realitate virtuală", a explicat Aglioti.

Nu este vorba doar de o chestiune estetică: cercetătoarea Marina Scattolin a amintit că "rezultatele sunt deosebit de relevante în acest moment istoric, în care se observă transpunerea în online a multor activități cotidiene, cum ar fi întâlnirile, discuțiile despre teze, examenele și interviurile de angajare (și chiar terapiile medicale, n.r.).

În concluzie, dacă, într-adevăr, în următorii 10 ani mediile virtuale vor lua locul internetului așa cum e cunoscut acum și vor cuceri o parte din ce în ce mai mare din viețile noastre, este esențial ca acestea să fie bine construite și cât mai realiste posibil. MEDIAFAX