ACTUALITATE
În septembrie lucrările de construcții au scăzut față de august cu 0,7%
În luna septembrie 2021, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 0,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 5,0%, anunță INS.
Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 14,3%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 12,1%.
În perioada 1.I-30.IX.2021, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de perioada 1.I-30.IX.2020 ca serie brută cu 0,4%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,3%.
Comparativ cu august 2021 volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 0,7%
Comparativ cu august 2021 volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie brută cu 0,7%, scădere evidenţiată la lucrările de reparaţii capitale (-15,3%). Lucrările de construcţii noi au rămas la acelaşi nivel, iar lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 3,3%. Pe obiecte de construcţii, a avut loc o scădere la clădirile nerezidenţiale (-7,8%). Lucrările de construcţii inginereşti şi clădirile rezidenţiale au crescut cu 2,0%, respectiv cu 1,9%.
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 5,0%, scădere evidenţiată astfel: lucrările de reparaţii capitale (-20,0%), lucrările de construcţii noi (-5,5%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-4,8%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut astfel: clădirile nerezidenţiale cu 18,0%, clădirile rezidenţiale cu 4,8% şi la construcţiile inginereşti cu 4,2%.
Volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a scăzut pe total cu 14,3%
Comparativ cu septembrie 2020, volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a scăzut pe total cu 14,3%. Pe elemente de structură, scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-46,5%,) lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-22,0%)şi la lucrările de construcţii noi (-5,0%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 29,5%, respectiv cu 20,8%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 25,2%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut pe total cu 12,1%.
Pe elemente de structură s-au evidenţiat scăderi astfel
Pe elemente de structură s-au evidenţiat scăderi astfel: lucrările de reparaţii capitale (-45,5%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-20,0%) şi la lucrările de construcţii noi (-2,5%). Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut la clădirile nerezidenţiale şi la construcţiile inginereşti cu 28,8%, respectiv cu 17,4%. Clădirile rezidenţiale au crescut cu 26,3%.
Comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2020, în perioada similară a acestui an volumul lucrărilor de construcţii ca serie brută a crescut pe total cu 0,4%. Pe elemente de structură a avut loc o creştere la lucrările de construcţii noi cu 9,4%. Scăderi s-au înregistrat la lucrările de reparaţii capitale (-21,7%) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-12,8%). Pe obiecte de construcţii, creştere a avut loc la clădirile rezidenţiale (+27,8%). Clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 9,3%, respectiv cu 5,8%. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,3%, creştere evidenţiată la lucrările de construcţii noi (+8,1%). Lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 19,1%, respectiv cu 11,8%. Pe obiecte de construcţii, creştere a avut loc la clădirile rezidenţiale (+20,8%). Clădirile nerezidenţiale şi construcţiile inginereşti au scăzut cu 8,5%, respectiv cu 3,7%.
(sursa: Mediafax)
ACTUALITATE
Sorin Grindeanu: România va investi 73 de miliarde de euro în infrastructură în următorii 10 ani
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că planul investițional privind infrastructura din România are prevăzută suma de 73 de miliarde de euro. Planul urmează să fie aprobat peste câteva zile de Comisia Europeană și va fi implementat în următorii 10 ani.
Potrivit ministrului Sorin Grindeanu, planul de investiții este realizat în legătură cu master planul de transport al României.
„Avem un master plan de transport care a fost aprobat în 2016 și care are ok-ul Comisiei Europene. În aceste zile trebuie să fie aprobat planul investițional pentru următoarea decadă, este în strânsă legătură cu master planul”, a declarat Sorin Grindeanu, marți, la Antena 3.
Este vorba despre suma de „73 de miliarde de euro cu diverse surse de finanțare”, a anunțat Grindeanu.
„Așteptăm ultimele discuțiile cu Comisia astfel încât până la sfârșitul anului să dăm o hotărâre de Guvern legată de acest plan investițional”, a precizat Sorin Grindeanu.
Principalele surse de finanțare vor fi de la bugetul de stat, din PNRR și din fonduri europene. MEDIAFAX
Citește Romania24.ro pe Google News
Cluj-Napoca, Alba Iulia şi Târgu Mureş vor fi conectate la infrastructura vest-europeană de autostrăzi datorită celor 30 de kilometri de drum rapid ce sunt inauguraţi marți, respectiv în cursul lunii decembrie. În Muntenia şi Moldova proiectele întârzie, scrie Ziarul Financiar.
De 1 decembrie se va putea circula în premieră de la Sibiu la Cluj-Napoca pe un drum modern după ce va fi deschisă circulaţia pe lotul al doilea de 24 km al autostrăzii A10 Sebeş-Turda. Lotul va fi dat în circulaţie, însă nu va fi recepţionat, iar recepţia va fi cel mai probabil realizată în priumăvara anului 2022.
Cei 70 km dintre Sebeş şi Turda sunt astfel gata la şapte ani de la demararea lucrărilor. Spre comparaţie, autorităţile şi-au asumat să construiască A7 de 320 km de la Ploieşti la Paşcani până în 2026, adică în cinci ani în condiţiile în care lucrările încă nu au demarat.
Pe lângă cei 24 km din A10 ar mai putea fi gata încă 4,5 km din Autostrada Transilvania, între Tg. Mureş şi Ungheni. Mai departe, lotul dintre Câmpia Turzii şi Ogra, de aproape 16 km, a fost relicitat după rezilierea contractului cu firma românească Straco.
În martie 2021 când a fost reziliat, lucrările erau la 37% iar dacă ritmul este susţinut, după relicitare, în 2022 drumul ar putea fi gata. Astfel din 2022 Clujul va fi legat pe autostradă atât de Tg. Mureş cât şi de Sibiu, iar din Vest, de la Viena sau Budapesta se va putea ajunge pe autostradă până la Cluj-Napoca sau Tg. Mureş – cu excepţia lotului din A1 unde vor fi construite ecoductele. MEDIAFAX
Preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a afirmat, marţi, că nu este „deloc” de acord cu vaccinarea obligatorie, subliniind că dreptul la viaţă „primează” peste toate celelalte drepturi.
„Eu nu oblig pe nimeni şi nu sunt deloc de acord cu vaccinarea obligatorie. Hai, ca să fiu foarte clar. Am şi eu drepturi, ca şi dumneavoastră. Ai dreptul să nu te vaccinezi, am dreptul să mă vaccinez. Dreptul la viaţă cred că primează peste toate celelalte drepturi. Va veni domnul doctor Rafila (ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila n.r.) şi va explica exact un mecanism predictibil, ştiinţific (referitor la certificatul verde COVID n.r.). Nu condamn lumea să nu meargă la serviciu…sau… veţi vedea”, a spus Ciolacu, la TVR.
Marcel Ciolacu a mai arătat că nu crede că „oamenii politici trebuie să îşi mai dea cu părerea în ceea ce priveşte pandemia” AGERPRES
Viitorul cancelar german Olaf Scholz a declarat marţi că este în favoarea vaccinării obligatorii împotriva COVID-19 pentru a opri focarul de infecţii în ţara sa, relatează AFP.
Olaf Scholz ”a afirmat că a înţeles că există dezbateri pe acest subiect în Bundestag la care participă toate partidele”, potrivit unor surse apropiate viitorului cancelar social-democrat.
Succesorul Angelei Merkel ”şi-a semnalat simpatia pentru o astfel de reglementare” marţi, în cursul unei reuniuni între Merkel, succesorul acesteia şi liderii celor 16 landuri ale Germaniei, care ar putea duce la o înăsprire a restricţiilor anti-Covid, au precizat sursele citate.
Închiderea barurilor şi a cluburilor sunt luate în considerare, potrivit presei germane.
Germania a exclus până acum varianta radicală de impunere a vaccinării, aşa cum a procedat statul vecin Austria.
Obligaţia de vaccinare a fost decisă recent pentru personalul din căminele de bătrâni şi spitale, precum şi pentru soldaţii din Bundeswehr (armata) şi ar urma să intre în vigoare în curând.
Dar situaţia sanitară rămâne foarte tensionată marţi, cu o rată de incidenţă de 452,2 la 100.000 de locuitori.
Campania de vaccinare a dus până acum la vaccinarea completă a aproximativ 57 de milioane de persoane (68,5%).
Vaccinarea obligatorie, respinsă mult timp de majoritatea germanilor, este de acum cerută de aproape două treimi dintre ei (64%), potrivit unui sondaj recent realizat de RTL şi ntv.AGERPRES
Sorin Grindeanu: România va investi 73 de miliarde de euro în infrastructură în următorii 10 ani
FOTO: Migranţi depistaţi la graniţa cu Ungaria de poliţiştii de frontieră arădeni
Clipe de groază pe o șosea din județul Brașov. Trei oameni sunt răniți
Trei oraşe din Transilvania vor fi legate în decembrie de infrastructura vest-europeană
Accident înfiorător în Caraș-Severin. Un pieton a murit izbit de o mașină
Atenționare de călătorie în Bulgaria. Vor fi cozi la frontieră
Femeie pe cale să nască, implicată într-un accident în Bârlad, Vaslui
Ciolacu: Nu sunt deloc de acord cu vaccinarea obligatorie
