Connect with us

ACTUALITATE

Închiderea frontierelor: Bruxellesul încearcă să evite haosul

Publicat



Comisia Europeană încearcă să pună ordine în restricţiile la libera circulaţie după închiderea frontierelor decisă de Germania şi Belgia împotriva propagării diferitelor variante de coronavirus, în pofida recomandărilor adoptate la nivel european, transmite AFP, citată de La Presse.ca.

Comisia a anunţat luni că va trimite un mesaj tuturor statelor membre pentru a le reaminti angajamentele lor de a se coordona. Obiectivul: evitarea revenirii haosului în transporturi după închiderea frontierelor, haos care a urmat sosirii pandemiei în primăvara 2020.

Berlin a instalat filtre de duminică în punctele de trecere a frontierei cu Republica Cehă şi Austria pentru a limita răspândirea variantelor de coronavirus şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea face acelaşi lucru în raport cu Franţa în zilele următoare din cauza situaţiei sanitare în departamentul Moselle, unde s-a constatat o creştere a numărului de cazuri de infectare cu varianta sud-africană a coronavirusului, foarte contagioasă.

Această perspectivă nelinişteşte Parisul: “Nu doresc ca Germania să închidă complet frontiera” cu Franţa, a reacţionat luni secretarul de stat francez responsabil cu afacerile europene Clement Beaune. “Dacă Germania trebuie să restrângă şi mai mult circulaţia” spre Franţa, “aş dori să definim împreună excepţii cât mai largi posibile”, a continuat el. “Avem două preocupări majore: transportul rutier şi lucrătorii frontalieri”, a insistat Clement Beaune, care urmează să discute cu cei trei lideri de landuri germane care au frontieră comună cu Franţa.

Ministrul austriac de interne Karl Nehammer a considerat duminică “inacceptabile” aceste restricţii, referindu-se în special la austriecii care vor să tranziteze Germania şi a denunţat “haosul” pe care aceste măsuri îl provoacă.

Guvernul german a indicat luni că va “continua să observe îndeaproape situaţia sanitară pentru a evalua în continuare măsurile de luptă împotriva pandemiei”, subliniind că astfel de controale cu ţările de la frontieră sunt măsuri temporare şi de “ultimă soluţie”.

Cele 27 de state membre au adoptat în comun în octombrie recomandări propuse de executivul european, destinate să coordoneze restricţiile privind libera circulaţie. Ele şi-au asumat în ianuarie măsuri actualizate pentru a ţine cont de noi variante ale coronavirusului. Ele au scopul să evite închiderea totală a frontierelor şi interdicţiile generale, preconizând evitarea călătoriilor “neesenţiale” şi să ţină cont de situaţia sanitară a fiecărei regiuni aşa cum este ea stabilită de Centrul european de prevenire şi control al bolilor (ECDC).

“Aşteptăm ca toate statele membre să urmeze această abordare coordonată şi restricţiile deplasărilor bazate pe un cod de culoare comun”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei, Christian Wigand. Comisia, a spus el, va trimite o scrisoare tuturor statelor membre pentru a le reaminti această exigenţă. Comisia este îngrijorată în special în legătură cu restricţiile impuse de partea germană lucrătorilor esenţiali şi de perturbările ivite în transportul de mărfuri şi în lanţurile de aprovizionare.

Filtrele instalate de Germania de duminică generau luni lungi şiruri de maşini în aşteptare la frontiera cu Republica Cehă, potrivit presei germane.

La rândul său, Austria, temându-se că transportatorii venind din Italia şi aflaţi în tranzit pe teritoriul său ar putea să nu aibă documentele cerute de Berlin şi să rămână blocaţi în Austria, a instituit la rândul său duminică controale la frontiera sa sudică, suscitând ambuteiaje şi indignarea conducătorilor auto de partea italiană.

Cât priveşte interdicţia belgiană a oricărei călătorii neesenţiale, decretată în ianuarie şi prelungită până la 1 aprilie, ea este considerată problematică, pentru că nu ţine seama de situaţia epidemiologică a regiunii de provenienţă sau de destinaţia călătorului.

Dar marja de manevră a executivului european pentru a sancţiona măsurile unilaterale este redusă, căci recomandările nu sunt constrângătoare din punct de vedere juridic. Comisia, care este în contact cu statele membre, preferă o abordare politică, examinând totodată alte mijloace de acţiune posibile în tratate, dar a căror aplicare ar lua timp, în condiţiile în care implementarea lor este urgentă. Subiectul va figura pe agenda discuţiilor unei reuniuni a miniştrilor afacerilor europene în 23 februarie. AGERPRES

ACTUALITATE

Cum va fi cu Vizer? Cozmin Gușă a câștigat alegerile pentru șefia FRJ cu 118 la 70!

Publicat

foto: Facebook

La capătul unei zile tensionate, actualul președinte al Federației Române de Judo, Cozmin Gușă, a fost reales, miercuri seară, pentru un nou mandat, de 4 ani, în cadrul Adunării Generale Ordinare şi de Alegeri desfăşurate la Hotelul Piatra Mare din Poiana Braşov.

Potrivit Agerpres, Gușă, care se află din 2017 la conducerea forului, a fost votat de 118 dintre membrii afiliaţi, în timp ce principalul său contracandidat, George Teşeleanu, a strâns 70 de voturi.

Marian Paul Augustin, cel de-al treilea candidat înscris în cursa prezidenţială, s-a retras înaintea votului în favoarea lui Guşă.

“Nu pot spune că am avut emoţii, dar scorul a fost mai strâns decât mă aşteptam, a contat mult şi părerea lui Marius Vizer. Regret doar agitaţia inutilă a unor colegi/prieteni care ne-a creat nişte mici probleme de imagine. În rest, sper să facem mai multe decât la primul mandat”, a declarat Cozmin Guşă, pentru Agerpres.

După cum se știe, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo, Marius Vizer, anunţase că îl susţine la alegerile pentru preşedinţia Federaţiei Române de Judo pe George Teşeleanu.

De altfel, inclusiv în cursul zilei de miercuri, FIJ a reacționat prompt, după ce în spațiul public au apărut apărut o serie de dezinformări, menite să influențeze rezultatul votului. Una dintre știrile false îl prezenta pe actualul președinte FRJ, Cozmin Gușă, ca fiind viitor candidat la șefia forului european de judo, urmând ca fiul său să preia… federația națională.

Așa-zisa știre lăsa să se înțeleagă că șeful FRJ ar urma să candideze la șefia Uniunea Europene de Judo (UEJ), al cărei președinte, rusul Sergey Soloveychik, ar urma să candideze în iunie la șefia FJI. În realitate, pentru conducerea forului mondial există depusă doar candidatura lui Marius Vizer.

Adunarea Generală Ordinară şi de Alegeri de la Poiana Braşov a durat, miercuri, peste 7 ore, și au participat 189 din totalul de 193 membri afiliaţi ai Federaţiei Române de Judo. Numărul de voturi valide a fost de 188.

Fost parlamentar, Cozmin Guşă (50 de ani) se află la al doilea mandat de preşedinte. El a preluat conducerea Federaţiei Române de Judo la 20 februarie 2017, când a câştigat alegerile cu 121 de voturi la 21 în faţa contracandidatului său de atunci, Nicolae Traşcă.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Noile tulpini riscă să aducă un al treilea val în Germania, avertizează cancelarul Angela Merkel

Publicat

Noi tulpini de COVID-19 reprezintă un risc pentru apariţia unui al treilea val de infecţii şi, prin urmare, Germania trebuie să procedeze cu atenţie astfel încât să nu fie necesară impunerea unui nou lockdown la nivel naţional, a declarat cancelarul german Angela Merkel într-un interviu publicat miercuri de Frankfurter Allgemeine Zeitung, relatează Reuters.

”Din cauza (tulpinilor), intrăm într-o nouă fază a pandemiei, din care ar putea apărea un al treilea val”, a spus Merkel. ”Aşadar, trebuie să procedăm cu înţelepciune şi atenţie, astfel încât un al treilea val să nu necesite un nou lockdown în toată Germania”, a subliniat cancelarul german.

”AstraZeneca este un vaccin de încredere, eficient şi sigur”, a adăugat ea. ”Autorităţile ne spun că acest vaccin poate fi de încredere. Atât timp cât vaccinurile sunt insuficiente cum sunt acum, nu poţi alege cu ce vrei să fii vaccinat”, a menţionat de asemenea cancelarul german, în contextul în care din cele peste 1,4 milioane de doze din acest vaccin distribuite în Germania numai circa 239.000 au fost administrate până marţi. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Suedia reduce programul cafenelelor şi al restaurantelor pentru a limita răspândirea COVID-19

Publicat

Suedia a anunţat că restaurantele şi cafenelele se vor închide începând din 1 martie la ora 20:30, indiferent dacă vând alcool sau nu, ca parte a măsurilor de limitare a răspândirii coronavirusului, relatează dpa.

“Situaţia este gravă”, a declarat miercuri premierul Stefan Lofven, menţionând o rată mare de răspândire a infecţiei. “Există un risc mare pentru un al treilea val (de infectări)”, a spus el.

Agenţia de Sănătate Publică a fost însărcinată să prezinte numărul maxim de persoane care poate fi admis în magazine, centre comerciale şi săli de sport. “Trebuie să evităm aglomeraţia”, a adăugat Lofven.

Johan Carlson, şeful Agenţiei de Sănătate Publică, a declarat că instituţia sa nu doreşte să restricţioneze opţiunile unde se poate lua masa, însă ar putea limita în continuare numărul de oaspeţi din restaurante. El a afirmat că deşi programul de vaccinare este în curs de desfăşurare şi există o scădere a mortalităţii în rândul persoanelor în vârstă, este încă necesar să se respecte recomandările şi regulile privind distanţarea socială.

Suedia, o ţară cu 10,3 milioane de locuitori, a înregistrat peste 647.000 de cazuri de coronavirus şi 12.793 decese asociate COVID-19 de la începutul pandemiei.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vârsta medie a femeilor care au devenit pentru prima dată mame

Publicat

Vârsta medie a femeilor din Uniunea Europeană care au devenit pentru prima dată mame a crescut gradual în ultimii ani şi s-a situat la 29,4 de ani în 2019, cele mai scăzute vârste fiind înregistrate în Bulgaria (26,3 ani) şi România (26,9 ani), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În contrast, în trei ţări din UE femeile au devenit mame la peste 31 de ani: Italia (31,3 ani), Spania şi Luxemburg (ambele cu 31,1 ani).

În perioada 2015 – 2019, cea mai importantă modificare a vârstei medii a femeilor care au devenit pentru prima dată mame s-a înregistrat în Estonia (de la 27,2 ani la 28,2 ani), Lituania şi Luxemburg (ambele cu 0,9 ani), iar cele mai reduse schimbări au fost în Slovacia (0,1 ani) şi Slovenia (0,2 ani). AGERPRES

Citește mai departe