ECONOMIE
Industria balneară şi de SPA din România riscă falimentul
Industria balneară şi de SPA se pregăteşte să închidă porţile staţiunilor balneare şi să trimită acasă specialiştii din domeniu, dacă măsurile de redeschidere nu vor fi adoptate „foarte curând”, avertizează reprezentanţii Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), adăugând că peste 60% din companiile acestei industrii nu vor supravieţui până la sfârşitul acestui an.
Deşi investitorii din industria balneară se declară mulţumiţi de decizia de redeschidere a restaurantelor, ei afirmă că în prezent se găsesc în imposibilitatea de a putea funcţiona în viitor, pentru că turiştii nu vin în staţiuni balneare „doar pentru a servi masa”.
„Sigur că această decizie era vitală pentru întreaga industrie în pragul sezonului rece, însă statul trebuie să înţeleagă că industria balneară şi SPA nu reprezintă HoReCa. Această industrie reprezintă pachete complete de balnear, SPA şi servicii de masă, ce nu pot funcţiona una fără cealaltă. Nu putem avea aşteptarea ca turiştii să vină în staţiuni sau resorturi balneare şi SPA doar pentru a servi masa. În acest moment riscăm ca zecile de milioane de euro investiţi în ultimii ani în această industrie, toate eforturile de revitalizare a balneologiei româneşti şi dezvoltarea a unui sistem de SPA la nivel european să se piardă, atât pentru bugetul României, cât şi pentru specialiştii noştri apreciaţi în întreaga lume”, a declarat Nicu Rădulescu, preşedintele OPTBR.
Potrivit sursei citate, România, ţara cu cele mai bogate resurse balneare din Europa, rămâne închisă în acest moment, fără a putea să folosească elementele sale naturale. Hotelurile din staţiunile balneare având facilităţile balneare şi spa, inclusiv piscinele interioare, închise încă din luna martie, acestea neputând să desfăşoare activitatea fără profilul lor specific pentru care erau căutate înaintea pandemiei.
„În perioada ieşirii din starea de urgenţă, ţările europene şi-au întors atenţia către turismul lor intern şi mai ales către resursele naturale pe care le deţin. Astfel, începând cu luna mai, vânzările pentru segmentul de balneologie şi SPA în Europa au cunoscut o creştere fără precedent în încercarea de a menţine populaţia sănătoasă, crescând imunitatea prin resurse proprii. Slovacia şi Islanda fiind primele care şi-au deschis porţile pentru tratament, urmate de celelalte tări ce au devenit complet funcţionale pe acest segment până în luna iulie. Mai mult, operatorii au fost nevoiţi să ridice preţurile pentru a putea face faţă acestui val de solicitări fără precedent”, se arată în comunicatul OPTBR.
Datele au fost centralizate şi transmise de către ESPA, Asociaţia Europeană SPA,”care include o notă de îngrijorare şi susţinere pentru colegii din România”, ce reprezintă în acest moment singura ţară ce nu este funcţională pe acest segment şi ale căror raportări sunt îngrijorătoare pentru viitorul industriei.
„După avizul OMS din aprilie şi negocierile cu Ministerele Sănătăţii şi Turismului, toate resoturile balneare europene sunt funcţionale. Ne pare foarte rău pentru colegii noştri din România şi este dificil să înţelegem blocajul cu care se confrunt, în special, prin faptul că industria turismului de sănătate din România s-a dezvoltat constant în ultimul deceniu doar datorită eforturilor sectorului privat”, precizează în document preşedintele ESPA, Thierry Dubois.
Scrisoarea oficială semnată în 18 august la Bruxelles se încheie cu mesajul: „În numele Consiliului ESPA, suntem alaturi de colegii din OPTBR, cu speranţa ca, sprijiniţi şi de informaţiile furnizate de colegii lor din alte state europene, vor putea convinge factorii de decizie din România să deschidă staţiunile de sănătate şi chiar să le recomande cetăţenilor”, se menţionează în comunicatul organizaţiei patronale.
În acest context, OPTBR a transmis o scrisoare deschisă guvernului în care prezintă situaţia organizaţiilor din România care continuă lupta pentru a evita colapsul industriei.
„Dacă până la începutul pandemiei industria balneară şi SPA s-a dezvoltat constant datorită eforturilor din partea mediului de afaceri românesc, acum suntem într-o situaţie în care susţinerea acestui domeniu depinde aproape integral de deciziile şi restricţiile impuse de Guvernul României. Prin Hotărârea CNSU nr. 28 din 11 iunie 2020 s-a permis reluarea activităţii de tratament balnear, iar prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1078/2020 s-au interzis procedurile definitorii pentru obiectul nostru de activitate, pe bază de resurse naturale. Acestea sunt însăşi esenţa şi definiţia tratamentului balnear şi totodată motivul pentru care clienţii accesează acest tip de turism de sănătate”, se mai arată în scrisoarea transmisă autorităţilor de această organizaţie. AGERPRES
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
FOTO. Bărbat de 32 de ani, CERCETAT de polițiștii clujeni pentru ȘANTAJ și infracțiuni informatice
Casa Județeană de Pensii Alba: Zeci de bilete de tratament disponibile în stațiuni din țară, cu plecare din 3 decembrie
Guvernul PSD are grijă de seniori și persoanele vulnerabile din Alba. Investiții masive în centre sociale (PE)
Asigurarea calității actului EDUCAȚIONAL este o prioritate pentru social democrații clujeni (PE)
FOTO: La Alba Iulia, hoții au pus ochii pe kiturile fotovoltaice instalate pe modulele pentru colectarea selectivă a deșeurilor
Apel umanitar: O familie din Pâclișa a cărei locuință a ars în urma unui incendiu are nevoie de ajutor
Partidul S.O.S. România, singurul care are ȋn programul de guvernare reducerea taxelor și impozitelor (PE)
