Connect with us

ECONOMIE

Industria balneară şi de SPA din România riscă falimentul

Publicat



Industria balneară şi de SPA se pregăteşte să închidă porţile staţiunilor balneare şi să trimită acasă specialiştii din domeniu, dacă măsurile de redeschidere nu vor fi adoptate „foarte curând”, avertizează reprezentanţii Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), adăugând că peste 60% din companiile acestei industrii nu vor supravieţui până la sfârşitul acestui an.

Deşi investitorii din industria balneară se declară mulţumiţi de decizia de redeschidere a restaurantelor, ei afirmă că în prezent se găsesc în imposibilitatea de a putea funcţiona în viitor, pentru că turiştii nu vin în staţiuni balneare „doar pentru a servi masa”.

„Sigur că această decizie era vitală pentru întreaga industrie în pragul sezonului rece, însă statul trebuie să înţeleagă că industria balneară şi SPA nu reprezintă HoReCa. Această industrie reprezintă pachete complete de balnear, SPA şi servicii de masă, ce nu pot funcţiona una fără cealaltă. Nu putem avea aşteptarea ca turiştii să vină în staţiuni sau resorturi balneare şi SPA doar pentru a servi masa. În acest moment riscăm ca zecile de milioane de euro investiţi în ultimii ani în această industrie, toate eforturile de revitalizare a balneologiei româneşti şi dezvoltarea a unui sistem de SPA la nivel european să se piardă, atât pentru bugetul României, cât şi pentru specialiştii noştri apreciaţi în întreaga lume”, a declarat Nicu Rădulescu, preşedintele OPTBR.

Potrivit sursei citate, România, ţara cu cele mai bogate resurse balneare din Europa, rămâne închisă în acest moment, fără a putea să folosească elementele sale naturale. Hotelurile din staţiunile balneare având facilităţile balneare şi spa, inclusiv piscinele interioare, închise încă din luna martie, acestea neputând să desfăşoare activitatea fără profilul lor specific pentru care erau căutate înaintea pandemiei.

„În perioada ieşirii din starea de urgenţă, ţările europene şi-au întors atenţia către turismul lor intern şi mai ales către resursele naturale pe care le deţin. Astfel, începând cu luna mai, vânzările pentru segmentul de balneologie şi SPA în Europa au cunoscut o creştere fără precedent în încercarea de a menţine populaţia sănătoasă, crescând imunitatea prin resurse proprii. Slovacia şi Islanda fiind primele care şi-au deschis porţile pentru tratament, urmate de celelalte tări ce au devenit complet funcţionale pe acest segment până în luna iulie. Mai mult, operatorii au fost nevoiţi să ridice preţurile pentru a putea face faţă acestui val de solicitări fără precedent”, se arată în comunicatul OPTBR.

Datele au fost centralizate şi transmise de către ESPA, Asociaţia Europeană SPA,”care include o notă de îngrijorare şi susţinere pentru colegii din România”, ce reprezintă în acest moment singura ţară ce nu este funcţională pe acest segment şi ale căror raportări sunt îngrijorătoare pentru viitorul industriei.

„După avizul OMS din aprilie şi negocierile cu Ministerele Sănătăţii şi Turismului, toate resoturile balneare europene sunt funcţionale. Ne pare foarte rău pentru colegii noştri din România şi este dificil să înţelegem blocajul cu care se confrunt, în special, prin faptul că industria turismului de sănătate din România s-a dezvoltat constant în ultimul deceniu doar datorită eforturilor sectorului privat”, precizează în document preşedintele ESPA, Thierry Dubois.

Scrisoarea oficială semnată în 18 august la Bruxelles se încheie cu mesajul: „În numele Consiliului ESPA, suntem alaturi de colegii din OPTBR, cu speranţa ca, sprijiniţi şi de informaţiile furnizate de colegii lor din alte state europene, vor putea convinge factorii de decizie din România să deschidă staţiunile de sănătate şi chiar să le recomande cetăţenilor”, se menţionează în comunicatul organizaţiei patronale.

În acest context, OPTBR a transmis o scrisoare deschisă guvernului în care prezintă situaţia organizaţiilor din România care continuă lupta pentru a evita colapsul industriei.

„Dacă până la începutul pandemiei industria balneară şi SPA s-a dezvoltat constant datorită eforturilor din partea mediului de afaceri românesc, acum suntem într-o situaţie în care susţinerea acestui domeniu depinde aproape integral de deciziile şi restricţiile impuse de Guvernul României. Prin Hotărârea CNSU nr. 28 din 11 iunie 2020 s-a permis reluarea activităţii de tratament balnear, iar prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1078/2020 s-au interzis procedurile definitorii pentru obiectul nostru de activitate, pe bază de resurse naturale. Acestea sunt însăşi esenţa şi definiţia tratamentului balnear şi totodată motivul pentru care clienţii accesează acest tip de turism de sănătate”, se mai arată în scrisoarea transmisă autorităţilor de această organizaţie. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ECONOMIE

Angajații din construcții, fără scutiri de taxe. Facilităţile fiscale trebuie să fie eliminate până în 2025

Publicat

Programul PNRR, prin care România poate lua 29 miliarde euro de la Uniunea Europeană, va aduce şi anumite condiţii care trebuie îndeplinite de autorităţile de la Bucureşti.

Una dintre condiţii este legată de eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii, care au fost introduse de către PSD în 2019.

Cea mai importantă facilitate este legată de salariile plătite în construcţii: angajaţii au o reducere a contribuţiei de asigurări sociale de la 25% la 21,75% şi exceptarea de la plata contribuţiei la asigurărilor sociale de sanătate (10%) şi de la plata impozitului pe venit care este în cotă de 10%.

La schimb, salariul minim brut în construcţii a crescut la 3.000 de lei de la 2.350 lei în restul economiei.

Aceste facilităţi au fost cuprinse în  OUG 114.

Premierul Florin Cîţu şi-a exprimat de mai multe ori opoziţia faţă de această facilitate.

„Cum s-a creat aceea măsura din construcţii a creat numai probleme. Dacă susţii un sector, creezi distorsiuni în restul economiei. Pentru companii această facilitate le-a uşurat factura de plată salarială, salariile din construcţii au crescut, dar bugetul a pierdut.”

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 255.000 de înmatriculări noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor, în primul semestru

Publicat

Numărul de înmatriculări noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor a fost, în primul semestru al acestui an, de 255.527, în creştere cu 7,7% faţă de perioada similară din 2020.

Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, în primele şase luni din 2021 au fost înregistrate creşteri la toate categoriile astfel: la „mopede şi motociclete” cu 30%, la „autobuze şi microbuze” cu 20,4% şi la „autoturisme” cu 7,1%.

Peste 65% din autovehicule, pe motorină

În total înmatriculări noi de autoturisme, ponderea cea mai mare (65,2%) a fost înregistrată de autoturismele care folosesc drept combustibil motorină, iar în funcţie de masa proprie, 50,2% au fost autoturisme cu masa de 1.500 Kg şi peste.

Ponderea vehiculelor noi în totalul înmatriculărilor noi de vehicule pentru transportul pasagerilor a fost de 19,9%, în scădere faţă de semestrul I 2020, când ponderea a fost de 21,8%.

Numărul total de înmatriculări noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor a fost de 61.584 în semestrul I 2021, în creştere cu 23,5% faţă de semestrul I 2020.

Au fost înregistrate creşteri la toate categoriile astfel: la „autotractoare” cu 56,2% la „remorci şi semiremorci” cu 38,6% şi la „autocamioane (inclusiv vehicule rutiere pentru scopuri speciale)” cu 10,3%.

În total înmatriculări noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor, 50,2% au fost „autocamioane”. Dintre acestea, 87,6% au fost autocamioane cu sarcina utilă până la 1.499 Kg şi 98,7% dintre autocamioane utilizau motorina drept combustibil.

Ponderea vehiculelor noi în total înmatriculări noi de vehicule pentru transportul mărfurilor a fost de 38%, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când ponderea a fost de 32,7%.

Cele mai multe înmatriculări, în regiunea București – Ilfov

În regiunea Bucureşti-Ilfov, au fost înregistrate cele mai multe înmatriculări noi de vehicule rutiere în semestrul I 2021, respectiv 20,4% din totalul înmatriculărilor noi de vehicule rutiere. În această regiune, pentru înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor, ponderea a fost de 20,1%, iar pentru vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor, ponderea a fost de 21,3%.

În ceea ce priveşte ponderea vehiculelor noi în total înmatriculări noi de vehicule pentru transportul pasagerilor la nivelul fiecărei regiuni, cea mai însemnată pondere, de 59,2%, a fost înregistrată în regiunea Bucureşti-Ilfov, în regiunea Nord-Vest înregistrându-se cea mai scăzută pondere, de 7,7%.

În cazul vehiculelor noi pentru transportul mărfurilor, cea mai însemnată pondere, de 67%, a fost înregistrată tot în regiunea Bucureşti-Ilfov, în regiunea Nord-Est înregistrându-se cea mai scăzută pondere, de 25%.Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

ASF a trimis oficial în faliment compania City Insurance

Publicat

Pentru că nu a venit nimeni să o salveze cu bani (150 mil. euro în prima etapă), ASF a trimis oficial în faliment compania City Insurance, cel mai mare asigurator de RCA din România care avea o cotă de piaţă de 45% şi avea emise 3 milioane de poliţe.

Autoritatea de Supraveghere Fianciară (ASF) a anunţat vineri seară că va trimite în faliment compania de asigurări City Insurance, cel mai mare asigurator RCA din România cu o cotă de piaţa de 45%, ca urmare a faptului că nu a venit niciun investitor să o salveze, iar indicatorii de capital nu au fost restabiliţi, scrie Ziarul Financiar.

Acest faliment era aşteptat de piaţa asiguratorilor de mai mult timp având în vedere situaţia de la City Insurance.

În urma controlului, inclusiv internaţional, din primăvara acestui an, ASF a constatat că anumite extrase de cont prezentate de City Insurance erau false, iar banii nu existau.

ASF spune că toate falsurile găsite în companie au fost semnalate organelor de anchetă.

City Insurance era o companie deţinută Dan Odobescu, cumnatul fostului premier Adrian Năstase, şi de investitorii italieni.

City Insurance a crescut exponenţial după falimentul Astra Asigurări, o altă companie care vindea RCA, dar care a avut o situaţie finaciară dezastruoasă.

Creşterea City Insurance a fost exponenţială, astfel încât a ajuns să deţină aproape jumătate din piaţa RCA din România pentru că vindea aceste poliţe cu cel mai mic preţ.

Euroins, al doilea jucător de pe piaţa de RCA cu o cotă la fel de mare, a primit infuzie de capital şi pentru moment merge înainte. MEDIAFAX

Citește mai departe

ECONOMIE

Când şi cât va creşte salariul minim. Răspunsul dat de premier

Publicat

Premierul Florin Cîțu va propune Consiliului tripartid o creștere a salariului minim cu 8%, dar de la 1 decembrie sau 1 noiembrie. Nu de la începutul anului viitor. Prim-ministrul își dorește găsirea unei soluții până la 1 octombrie.

„Este o propunere de creștere a salariului minim din partea patronatelor, de 8 la sută parcă, și o propunere din patea sindicatelor, de creștere de 10%. Deci propunerile sunt foarte aproape una de alta”, a spus premierul, la TVR 1.

A precizat că își dorește o soluție până la 1 octombrie.

Florin Cîțu susține că tebuie găsită o soluție care să poată fi aplicată în fiecare an.

„Aș vrea să ne gândim totuși la o formulă care să poată fi aplicată în fiecare an. Nu să discutăm în fiecare an o creștere, un procent de creștere, vreau să fie ceva transparent, ca toată lumea să știe. Ceea ce e bine anul acesta este că discutăm acum, nu în decembrie. Vreau să fie aprobat cât mai repede ca toatte companiile să știe exact ce costuri vor avea anul viitor cu salariul minim”.

Premierul susține că va propune Consiliului tripartid ca, în acest an, creșterea să fie făcută mai devreme.

„Mă gândesc, dar trebuie să vorbesc cu patronatele, dacă putem anul acesta doar să creștem salariul minim mai repede de 1 ianuarie, să o facem o la 1 decembrie sau 1 noiembrie. Dar este o discuție pe care trebuie să o am cu patronatele. Mă gândesc să facem o ceștere de 8%, dar să fie de al 1 noiembrie sau 1 decembrie. Să fim mai aproape de avea creștere de 10% pe care o propun cei de la sindicate”, a adăugat premierul. MEDIAFAX

Citește mai departe