Connect with us

ACTUALITATE

Inflamaţie extrem de periculoasă după Covid. Apariţia acesteia ar putea fi prezisă cu ajutorul unor markeri

Publicat



O parte dintre persoanele care dezvoltă forme grave de COVID-19 se confruntă cu apariţia unei inflamaţii periculoase şi sistemice, declanşate de un răspuns imunitar hiperactiv, care poartă denumirea ”furtună de citokine”. Identificarea pacienţilor care s-ar putea afla în această situaţie şi modalitatea ei de prevenire rămân încă necunoscute, notează DPA.

Un nou studiu realizat de Temple University din Philadelphia a identificat câţiva markeri chimici, uşor de măsurat cu ajutorul testelor sangvine standard disponibile în spitale, care ar putea fi de ajutor.

Autorii studiului au început prin a măsura nivelurile unui grup de 62 de astfel de markeri în cazul a sute de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19, inclusiv proteine şi alte substanţe legate de metabolism, sistemul imunitar şi alte funcţii ale organismului. Doar câteva dintre acestea erau neobişnuit de ridicate la pacienţii care au fost afectaţi de o puternică ”furtună” inflamatorie.

Cercetătorii au monitorizat apoi aceste câteva criterii la un al doilea set de pacienţi, pentru a vedea dacă pot prezice o afecţiune inflamatorie severă în cazul lor. Experimentul a dat rezultate în cazul a peste două treimi dintre pacienţi.

În ambele grupe, pacienţii ale căror teste sangvine au îndeplinit aceste criterii speciale au rămas în spital pentru un timp mai îndelungat şi au prezentat un risc mai mare de deces, a precizat autorul principal Roberto Caricchio, şeful secţiei de reumatologie de la Facultatea de Medicină Lewis Katz din cadrul Temple University.

”Cu toţii sunt persoane bolnave, dar cei care îndeplinesc criteriile sunt, de departe, mai bolnavi”, a spus acesta.

Deşi se crede că inflamaţia severă în cazul pacienţilor cu COVID-19 este declanşată de nişte substanţe chimice ale sistemului imunitar denumite citokine, măsurarea acestora necesită teste complexe, care nu sunt disponibile în mod curent în spitalele comunitare. Criteriile predictive identificate de echipa condusă de Caricchio, pe de altă parte, pot fi uşor măsurate printr-un test standard de sânge, a mai precizat coordonatorul studiului.

Aceste criterii includ, printre alte semnale de alarmă, markeri asociaţi cu dezechilibrul electrolitic şi leziuni ale ţesuturilor (spre exemplu, niveluri ridicate de feritină, un tip de moleculă care depozitează fier).

”Aceste teste nu au nimic special”, a spus Caricchio. ”Le poate efectua orice spital cu un laborator”, a adăugat coordonatorul studiului.

Deşi nu sunt un semn prevestitor al unor forme severe de COVID-19, criteriile descoperite de Temple University s-ar putea dovedi utile, a precizat Amesh Adalja, cercetător principal în cadrul Johns Hopkins Center for Health Security, care nu a luat parte la realizare acestui studiu.

”Dacă vom avea un sistem de punctaj care să ghideze tratamentul, va fi un aspect important pe măsură ce vom rafina îngrijirile oferite pacienţilor cu COVID-19”, a spus Adalja, medic şi membru al Societăţii pentru Boli Infecţioase din Statele Unite. ”Cred că este un instrument util”, a adăugat el.

Studiul a fost publicat la sfârşitul lunii trecute în Annals of the Rheumatic Diseases. Următorul pas este identificarea medicamentelor care pot ajuta la preîntâmpinarea acestor reacţii exagerate şi nocive ale sistemului imunitar. Dar, aşa cum medicii au ştiut cu mulţi ani înainte de pandemia de COVID-19, activarea sistemului imunitar este un exerciţiu de echilibristică.

Citokinele, cauza suspectată ale acestor furtuni inflamatorii, joacă totuşi un rol esenţial în lupta contra bolilor infecţioase. Ele reprezintă nişte semnale de alarmă chimice, care declanşează alte componente ale sistemului imunitar.

În cazul unor pacienţi cu COVID-19 ale căror sisteme imunitare răspund în mod exagerat, s-ar putea dovedi de folos blocarea activităţii anumitor citokine, a spus Caricchio. Dar în alte cazuri, inhibarea acestor semnale de alarmă ar putea împiedica sistemul imunitar al pacientului să acţioneze. Sunt necesare studii formale pentru a determina căreia dintre cele două categorii aparţine un anumit pacient.

Un medicament care blochează citokinele şi care se află în studiu pe pacienţi cu COVID-19 la Temple University, printre alte centre, se numeşte Anakinra şi a fost dezvoltat iniţial pentru a trata artrita reumatoidă.

Dacă echipa profesorului Caricchio are dreptate, pacienţii ale căror analize de sânge îndeplinesc noul set de criterii ar putea fi cei care vor avea cel mai mult de beneficiat de pe urma acestei descoperiri. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Cehia va permite de joi redeschiderea magazinelor şi restaurantelor

Publicat

arhivă

Guvernul din Cehia va permite de joi redeschiderea restaurantelor şi a magazinelor neesenţiale, în contextul în care actualul val al pandemiei de coronavirus scade, a anunţat duminică, 29 noiembrie, ministrul Sănătăţii, Jan Blatny, potrivit Reuters.

Cehia va reduce nivelul de risc de la 4 la 3 (pe o scară până la 5), ceea ce înseamnă că toate magazinele şi restaurantele se pot deschide, dar trebuie să limiteze numărul de clienţi pentru a permite distanţarea socială.

De asemenea, interdicţia de ieşire din casă pe timp de noapte va fi ridicată, însă barurile trebuie să închidă până la ora 22.00.

Muzeele şi galeriile de artă se pot deschide, la o capacitate limitată, iar activităţile sportive individuale de interior pot fi reluate.

Oamenii se pot aduna în grupuri de până la 50 în exterior şi de până la 10 în interior, faţă de un maximum de şase în prezent.

Guvernul este conştient că relaxarea restricţiilor ar putea încetini scăderea numărului de cazuri, dar intenţionează să contracareze acest lucru prin înmulţirea testelor antigen, a precizat ministrul Sănătăţii.

“Cu cât intervalul în care magazinele sunt deschide înainte de Crăciun este mai mic, cu atât concentrarea de persoane în magazine va fi mai mare”, a spus el într-o conferinţă de presă.

Numărul total de cazuri de infectare a ajuns sâmbătă la 518.649, iar cel al deceselor, la 8.054 în această ţară de 10,7 milioane de locuitori.

Numărul zilnic de noi cazuri a scăzut sub 5.000 în şase din ultimele şapte zile.Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Plantă-minune căutată de companiile farmaceutice pentru lupta cu coronavirusul

Publicat

Cererea pentru soc în Ungaria a crescut exploziv în acest an, iar cumpărători din SUA şi China au achiziţionat cantităţi mari, atraşi de presupusele efecte benefice ale plantei în stimularea sistemului imunitar, transmite Reuters.

Socul este de mult timp utilizat în medicina tradiţională din Ungaria. Înainte de pandemia de coronavirus, 90% din recolta de soc era vândută în industria alimentară, unde era utilizat drept colorant natural pentru îngheţată, gem sau dulciuri. Doar restul de 10% era utilizat în produse medicale. Acum socul a devenit o marfă preţioasă iar preţurile au crescut şi ele.

Testele au arătat că siropul de soc poate ajuta la tratamentul gripei. Unii doctori susţin că socul poate ajuta şi la refacerea organismului în cazul infecţiilor respiratorii, inclusiv în cazul coronavirusului, dar trebuie efectuate mai multe studii.

“Mulţi producători de suplimente medicale vor soc, chiar dacă nu au lucrat cu aşa ceva înainte”, spune Gyorgy Csizmadia, directorul cooperativei Elderberry Sales Co din satul Sarszentagota. Csizmadia şi colegii săi abia ţin pasul cu cererea.

O recoltă mai mică decât de obicei a contribuit şi ea la creşterea de patru ori a preţurilor până la peste 400 de forinţi (1,32 dolari) per kilogram.

Erika Balaicza, doctor şi specialist în utilizarea ierburilor în medicină, spune că socul poate ajuta la recuperare în cazurile de infecţii respiratorii virale. Cu toate acestea, socul nu poate ucide virusul şi poate fi utilizat numai pentru a sprijini tratamentul unei infecţii, precizează Erika Balaicza.

Potrivit datelor oficiale, în 2019 Ungaria a produs 16.000 de tone de soc. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bilanț negru în Brazilia: Peste 172.000 de decese şi aproape 6,3 milioane de contagieri, de la începutul pandemiei

Publicat

Brazilia a înregistrat în ultimele 24 de ore 587 noi decese şi 51.922 de infecţii cu SARS-CoV-2, astfel încât cea mai mare ţară latino-americană a depăşit 172.000 de decese şi se apropie de 6,3 milioane de cazuri de la declanşarea pandemiei în urmă cu nouă luni, au informat sâmbătă surse oficiale citate de EFE.

Potrivit ultimului buletin al Ministerului Sănătăţii, Brazilia, cu 210 milioane de locuitori, a înregistrat în total 172.562 de decese asociate bolii COVID-19 şi 6.290.272 de cazuri, confirmând astfel că este a doua ţară cu cele mai multe victime din lume, după SUA, şi a treia cu cele mai multe contagieri după Statele Unite şi India.

În mijlocul avertismentelor medicilor şi experţilor că Brazilia se află deja în al doilea val al pandemiei fără să-l fi depăşit pe primul, numărul contagierilor înregistrat sâmbătă a fost cel mai mare raportat într-o singură zi, după cel din 13 august (60.090 de cazuri).

În timp ce numărul deceselor înregistrat sâmbătă l-a depăşit pe cel raportat vineri (514), dar a fost totuşi inferior celui de joi (691), miercuri (654) şi marţi (630).

Cifrele în general tind să scadă la sfârşit de săptămână ca urmare a numărului mai mic de angajaţi care procesează datele, mai ales în micile oraşe.

Potrivit datelor publicate de Minister, din totalul persoanelor contagiate, 5.562.539 de pacienţi s-au recuperat şi au fost externaţi, iar alţi 555.172 se află sub îngrijire medicală.

Cifrele arată astfel că rata de incidenţă a bolii în Brazilia este de 2.993 de cazuri la 100.000 de locuitori, iar cea a mortalităţii de 82 la 100.000 de locuitori, cu un procent de mortalitate de 2,7 % din totalul celor infectaţi.

Potrivit statisticilor, Sao Paulo, cel mai populat stat din Brazilia cu 46 de milioane de locuitori, se menţine pe primul loc cu cel mai mare număr de decese, cu 42.048 de morţi, urmat de Rio de Janeiro (22.539), Minas Gerais (9.990), Ceará (9.598) şi Pernambuco (9.019). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Au început pregătirile pentru sezonul de schi în Poiana Brașov, tarifele vor fi la nivelul celor de anul trecut

Publicat

Primăria braşoveană a anunţat, duminică, începerea pregătirilor pentru sezonul de schi, astfel încât, în cazul unei decizii favorabile din partea autorităţilor centrale, să poată amenaja pârtiile din Poiana Braşov.

Primarul Allen Coliban a informat că având în vedere condiţiile meteo din ultimele zile, cu temperaturi negative – în noaptea de sâmbătă spre duminică înregistrându-se -6 grade – s-a început producerea de zăpadă artificială şi în această primă etapă se vor face depozite.

“Din punctul meu de vedere, schiul este unul din sporturile sigure, în ceea ce priveşte răspândirea acestui virus (COVID-19-n.r.), mai ales că vom implementa şi măsurile pe care le-am discutat cu operatorul transportului pe cablu. Atât braşovenii, cât şi domeniul HoReCa din Braşov şi, mai ales, din Poiană, au nevoie de acest sezon de schi. Tocmai de aceea am şi menţinut tarifele la transportul pe cablu la nivelul de anul trecut. Sper ca evoluţia pandemiei, atât la nivel local, naţional, dar şi al UE (…) să ne permită să deschidem acest sezon încă de la sfârşitul lunii decembrie”, a declarat Coliban.

Conform reprezentanţilor hotelierilor din Poiana Braşov, peste jumătate din locurile de cazare din staţiune erau ocupate, la sfârşitul lunii trecute, pentru minivacanţa de 1 Decembrie, în condiţiile în care, spre deosebire de alţi ani, accesul la facilităţi, de genul spa-uri sau locuri de joacă pentru copii, este interzis, iar sezonul de schi încă nu a debutat.

De asemenea, conform surselor citate, un număr consistent de rezervări s-au făcut, deja, pentru Crăciun şi Anul Nou. AGERPRES

Citește mai departe