O parte dintre persoanele care dezvoltă forme grave de COVID-19 se confruntă cu apariţia unei inflamaţii periculoase şi sistemice, declanşate de un răspuns imunitar hiperactiv, care poartă denumirea ''furtună de citokine''. Identificarea pacienţilor care s-ar putea afla în această situaţie şi modalitatea ei de prevenire rămân încă necunoscute, notează DPA.

Un nou studiu realizat de Temple University din Philadelphia a identificat câţiva markeri chimici, uşor de măsurat cu ajutorul testelor sangvine standard disponibile în spitale, care ar putea fi de ajutor.

Autorii studiului au început prin a măsura nivelurile unui grup de 62 de astfel de markeri în cazul a sute de pacienţi spitalizaţi cu COVID-19, inclusiv proteine şi alte substanţe legate de metabolism, sistemul imunitar şi alte funcţii ale organismului. Doar câteva dintre acestea erau neobişnuit de ridicate la pacienţii care au fost afectaţi de o puternică ''furtună'' inflamatorie.

Cercetătorii au monitorizat apoi aceste câteva criterii la un al doilea set de pacienţi, pentru a vedea dacă pot prezice o afecţiune inflamatorie severă în cazul lor. Experimentul a dat rezultate în cazul a peste două treimi dintre pacienţi.

În ambele grupe, pacienţii ale căror teste sangvine au îndeplinit aceste criterii speciale au rămas în spital pentru un timp mai îndelungat şi au prezentat un risc mai mare de deces, a precizat autorul principal Roberto Caricchio, şeful secţiei de reumatologie de la Facultatea de Medicină Lewis Katz din cadrul Temple University.

''Cu toţii sunt persoane bolnave, dar cei care îndeplinesc criteriile sunt, de departe, mai bolnavi'', a spus acesta.

Deşi se crede că inflamaţia severă în cazul pacienţilor cu COVID-19 este declanşată de nişte substanţe chimice ale sistemului imunitar denumite citokine, măsurarea acestora necesită teste complexe, care nu sunt disponibile în mod curent în spitalele comunitare. Criteriile predictive identificate de echipa condusă de Caricchio, pe de altă parte, pot fi uşor măsurate printr-un test standard de sânge, a mai precizat coordonatorul studiului.

Aceste criterii includ, printre alte semnale de alarmă, markeri asociaţi cu dezechilibrul electrolitic şi leziuni ale ţesuturilor (spre exemplu, niveluri ridicate de feritină, un tip de moleculă care depozitează fier).

''Aceste teste nu au nimic special'', a spus Caricchio. ''Le poate efectua orice spital cu un laborator'', a adăugat coordonatorul studiului.

Deşi nu sunt un semn prevestitor al unor forme severe de COVID-19, criteriile descoperite de Temple University s-ar putea dovedi utile, a precizat Amesh Adalja, cercetător principal în cadrul Johns Hopkins Center for Health Security, care nu a luat parte la realizare acestui studiu.

''Dacă vom avea un sistem de punctaj care să ghideze tratamentul, va fi un aspect important pe măsură ce vom rafina îngrijirile oferite pacienţilor cu COVID-19'', a spus Adalja, medic şi membru al Societăţii pentru Boli Infecţioase din Statele Unite. ''Cred că este un instrument util'', a adăugat el.

Studiul a fost publicat la sfârşitul lunii trecute în Annals of the Rheumatic Diseases. Următorul pas este identificarea medicamentelor care pot ajuta la preîntâmpinarea acestor reacţii exagerate şi nocive ale sistemului imunitar. Dar, aşa cum medicii au ştiut cu mulţi ani înainte de pandemia de COVID-19, activarea sistemului imunitar este un exerciţiu de echilibristică.

Citokinele, cauza suspectată ale acestor furtuni inflamatorii, joacă totuşi un rol esenţial în lupta contra bolilor infecţioase. Ele reprezintă nişte semnale de alarmă chimice, care declanşează alte componente ale sistemului imunitar.

În cazul unor pacienţi cu COVID-19 ale căror sisteme imunitare răspund în mod exagerat, s-ar putea dovedi de folos blocarea activităţii anumitor citokine, a spus Caricchio. Dar în alte cazuri, inhibarea acestor semnale de alarmă ar putea împiedica sistemul imunitar al pacientului să acţioneze. Sunt necesare studii formale pentru a determina căreia dintre cele două categorii aparţine un anumit pacient.

Un medicament care blochează citokinele şi care se află în studiu pe pacienţi cu COVID-19 la Temple University, printre alte centre, se numeşte Anakinra şi a fost dezvoltat iniţial pentru a trata artrita reumatoidă.

Dacă echipa profesorului Caricchio are dreptate, pacienţii ale căror analize de sânge îndeplinesc noul set de criterii ar putea fi cei care vor avea cel mai mult de beneficiat de pe urma acestei descoperiri. AGERPRES