ECONOMIE
Inflaţia a scăzut mai puternic în România decât în UE în luna aprilie
Conform datelor publicate miercuri de către Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o ușoară scădere în luna aprilie, ajungând la 8,1% față de 8,3% în luna martie. În ceea ce privește România, rata inflației a înregistrat, de asemenea, o scădere, trecând de la 12,2% la 10,4%.
În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (24,5%), Letonia (15%) şi Cehia (14,3%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Luxemburg (2,7%), Belgia (3,3%) şi Spania (3,8%).
Comparativ cu luna martie 2022, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 22 state membre, inclusiv în România, şi a crescut în cinci ţări.
Pe de altă parte, datele Eurostat arată că în zona euro, rata anuală a inflaţiei a crescut uşor de la 6,9% în luna martie, până la 7% în luna aprilie. Aceasta deşi inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 7,3%, de la 7,5%.
Inflaţia a scăzut mai puternic în România decât în UE în luna aprilie. Care este principala îngrijorare a BCE
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut şi el până la 5,6%, de la 5,7% în luna martie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
De aproape doi ani, acest indicator este peste ţinta BCE de 2%, chiar dacă gardienii euro au majorat costul creditului cu 375 de puncte de bază începând din luna iulie a anului trecut pentru a opri creşterea accelerată a preţurilor.
Principala îngrijorare a BCE este că inflaţia serviciilor, care în cazul zonei euro a accelerat la 5,2% de la 5,1% în luna martie, este mult prea mare şi ar putea semnala faptul că salariile devin o problemă importantă în condiţiile în care preţurile la servicii sunt determinate în principal de costurile cu mâna de lucru.
Inflaţia a scăzut mai puternic în România decât în UE în luna aprilie. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 7,1% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a scăzut la 11,23% în aprilie 2023, de la 14,53% în martie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 19,84%, cele nealimentare cu 5,83%, iar serviciile cu 10,64%.
Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2023 comparativ cu luna martie 2023 este 100,78%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2023 comparativ cu luna aprilie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 10,4%.
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) faţă de precedentele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) determinată pe baza IAPC este 13,0%.
La finele săptămânii trecute, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 7,1% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a menţinut estimarea de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024.
Inflaţia a scăzut mai puternic în România decât în UE în luna aprilie. În februarie 2023, banca centrală a revizuit în scădere la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an
BNR estima în noiembrie 2022 o inflaţie de 11,2% pentru finalul anului 2023.
În februarie 2023, banca centrală a revizuit în scădere la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a estimat o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024.
„Să ne uităm la prognoză şi la traiectoria prevăzută a inflaţiei: aproape că se suprapune pe cea anterioară.
La sfârşitul anului, modelul ne arată 7,1%, dar sunt sigur că, dacă ar introduce cifra ultimă, a inflaţiei din ultima lună, din aprilie, probabil că tot la 7% s-ar situa”, a explicat vineri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Agerpres
După primele 10 luni ale anului în curs, deficitul bugetului general consolidat a înregistrat o creștere la 3,97% din PIB, totalizând 62,81 miliarde de lei.
Comparativ, în aceeași perioadă a anului 2022, deficitul fusese de 47,12 miliarde lei, reprezentând 3,34% din PIB, conform anunțului făcut marți de către Ministerul Finanțelor.
Execuţia bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB.
Agerpres
La sfârșitul lunii septembrie 2023, rata creditelor neperformante înregistrase o scădere la 2,61%, comparativ cu 2,65% în iunie 2023 și 2,82% în aceeași lună a anului 2022, conform informațiilor centralizate de Banca Națională a României (BNR).
În septembrie 2023, în România erau 32 de instituţii de credit, din care opt sucursale ale unor bănci străine.
Activele totale se ridicau la 757,3 miliarde lei, cu 78 miliarde lei mai mari comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Activele instituţiilor cu capital privat reprezentau 87,1% în total active, iar activele instituţiilor cu capital străin 66,6%.
De asemenea, indicatorul de solvabilitate era, în iunie 2023, de 22,3%, faţă de 21,52 la finele lunii septembrie 2022. Agerpres
ACTUALITATE
Managerii estimează o creştere a preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţul cu amănuntul, în următoarele luni
Managerii români anticipează o relativă stabilitate a activității în industriile prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și în sectorul serviciilor pentru perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024.
De asemenea, se prognozează o creștere a prețurilor în domeniul industriei prelucrătoare, construcțiilor și comerțului cu amănuntul, conform informațiilor publicate marți de către Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.
În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2023, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -1%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -4% .
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +16%).
Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2023, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni o scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -21%).
Managerii estimează o scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -7%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează o creştere a acestora (sold conjunctural +27%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni o tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural +4%).
Creştere moderată a numărului de salariaţi
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural +4%).
Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%).
Managerii societăţilor comerciale estimează creşterea preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2023, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra o relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural 0%).
Se estimează o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -3%).
Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +10%).
Instituţia menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS.
Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
ACTUALITATE
Producţia de cărbune a scăzut cu 16% în primele nouă luni din 2023. Importurile s-au redus cu 51%
Producția netă de cărbune a României în primele nouă luni ale acestui an a atins un total de peste 1,918 milioane tone echivalent petrol, înregistrând o scădere de 16% (minus 366.700 tep) în comparație cu aceeași perioadă din 2022. Aceste informații sunt centralizate de către Institutul Național de Statistică (INS).
În perioada menţionată, România a importat 166.700 tep cărbune net, cu 173.500 tep mai puţin (minus 51%) faţă de cantitatea importată anul anterior în acelaşi interval.
Potrivit Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de cărbune a României va scădea anul acesta cu 12,5%, până la 2,705 milioane tep, în timp ce importurile se vor diminua cu 40,3%, la 210.000 tep.
În ultima prognoză a echilibrului energetic, CNSP semnalează că, până în anul 2026, dinamica producţiei de cărbuni cât şi importul acestora sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune.
Astfel, în 2024 producţia se va reduce cu 6,7% (la 2,525 milioane tep) şi importurile cu 6,7% (la 195.000 tep), în 2025 cu 8,6% (la 2,31 milioane tep), respectiv cu 4,5% (la 185.000 tep) şi în 2026 cu 10,2% (la 2,075 milioane tep), respectiv cu 2,5% (la 180.000 tep). Agerpres
Cătălin Cherecheș a fost PRINS. Acesta a fost depistat și REȚINUT de poliția germană la Augsburg
Modernizarea cartierului Gheorghe Șincai din Alba Iulia. Contractul de finanțare a fost prelungit. Stadiul lucrărilor
FOTO-VIDEO: Alba Iulia, survolat de C-130 Hercules, cea mai mare aeronavă militară de transport a Forțelor Aeriene Române
Ce pedeapsă primești dacă te prinde poliția cu câteva grame de cannabis. Cum au judecat un caz magistrații Tribunalului Alba
Coordonatoarea bulgară Lora Kitipova se întoarce la Volei Alba Blaj. Va avea drept de joc în Liga Campionilor
FOTO. Katya și familia ei au transformat Floreștiul într-un „mini-Harkov”: Nu mai plecăm din Cluj
Un bărbat din Alba Iulia cu o boala vizibilă a vrut certificat de handicap, dar Comisia i-a respins cererea. Decizia instanței
