Connect with us

ECONOMIE

Inflaţia a scăzut mai puternic în România decât în UE în luna aprilie

Publicat

bani 1 1000x600.jpg
fotografie cu caracter ilustrativ

Conform datelor publicate miercuri de către Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o ușoară scădere în luna aprilie, ajungând la 8,1% față de 8,3% în luna martie. În ceea ce privește România, rata inflației a înregistrat, de asemenea, o scădere, trecând de la 12,2% la 10,4%.

În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (24,5%), Letonia (15%) şi Cehia (14,3%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Luxemburg (2,7%), Belgia (3,3%) şi Spania (3,8%).

Comparativ cu luna martie 2022, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 22 state membre, inclusiv în România, şi a crescut în cinci ţări.

Pe de altă parte, datele Eurostat arată că în zona euro, rata anuală a inflaţiei a crescut uşor de la 6,9% în luna martie, până la 7% în luna aprilie. Aceasta deşi inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 7,3%, de la 7,5%.

 Inflaţia a scăzut mai puternic în România decât în UE în luna aprilie. Care este principala îngrijorare a BCE

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut şi el până la 5,6%, de la 5,7% în luna martie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

De aproape doi ani, acest indicator este peste ţinta BCE de 2%, chiar dacă gardienii euro au majorat costul creditului cu 375 de puncte de bază începând din luna iulie a anului trecut pentru a opri creşterea accelerată a preţurilor.

Principala îngrijorare a BCE este că inflaţia serviciilor, care în cazul zonei euro a accelerat la 5,2% de la 5,1% în luna martie, este mult prea mare şi ar putea semnala faptul că salariile devin o problemă importantă în condiţiile în care preţurile la servicii sunt determinate în principal de costurile cu mâna de lucru.

 Inflaţia a scăzut mai puternic în România decât în UE în luna aprilie. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 7,1% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a scăzut la 11,23% în aprilie 2023, de la 14,53% în martie 2023, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 19,84%, cele nealimentare cu 5,83%, iar serviciile cu 10,64%.

Potrivit sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2023 comparativ cu luna martie 2023 este 100,78%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2023 comparativ cu luna aprilie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 10,4%.

Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) faţă de precedentele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) determinată pe baza IAPC este 13,0%.

La finele săptămânii trecute, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 7,1% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a menţinut estimarea de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024.

 Inflaţia a scăzut mai puternic în România decât în UE în luna aprilie. În februarie 2023, banca centrală a revizuit în scădere la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an

BNR estima în noiembrie 2022 o inflaţie de 11,2% pentru finalul anului 2023.

În februarie 2023, banca centrală a revizuit în scădere la 7% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a estimat o inflaţie de 4,2% pentru sfârşitul lui 2024.

„Să ne uităm la prognoză şi la traiectoria prevăzută a inflaţiei: aproape că se suprapune pe cea anterioară.

La sfârşitul anului, modelul ne arată 7,1%, dar sunt sigur că, dacă ar introduce cifra ultimă, a inflaţiei din ultima lună, din aprilie, probabil că tot la 7% s-ar situa”, a explicat vineri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

Polițiștii confiscă peste 1,3 milioane de kilograme de substanțe și deșeuri periculoase în două luni. Amenzi de peste 400.000 de lei

Publicat

percheziții în județul sălaj: trei tineri, cercetați că au furat
Arhivă foto

Într-un interval de două luni, polițiștii au confiscat peste 1,3 milioane de kilograme de substanțe și deșeuri periculoase, aplicând amenzi în valoare de peste 400.000 de lei.

În perioada 21 februarie – 21 aprilie 2023, Direcţia Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase – IGPR a coordonat o acţiune naţională, pentru prevenirea, identificarea şi sancţionarea faptelor de natură penală şi contravenţională la regimul produselor de protecţie a plantelor.

Acţiunea a avut ca scop îmbunătăţirea siguranţei şi sănătăţii cetăţenilor, prevenirea şi combaterea faptelor de natură penală şi contravenţională la regimul produselor de protecţie a plantelor şi protecţia mediului, prin verificarea modului de efectuare a operaţiunilor cu produse de protecţie a plantelor şi a condiţiilor în care se desfăşoară aceste operaţiuni de către agenţii economici.

La activitate, au participat specialişti din structurile Inspectoratului General al Poliţiei Române şi din cadrul Autorităţii Naţionale Fitosanitare care, potrivit legii, au competenţă, atribuţii legale şi expertiză pe problematica ce a făcut obiectul acţiunii (reprezentanţii oficiilor fitosanitare judeţene).

Astfel, poliţiştii de la arme, explozivi şi substanţe periculoase şi specialiştii din cadrul oficiilor fitosanitare judeţene au verificat 4.298 de operatori economici înregistraţi/autorizaţi, care desfăşoară operaţiuni cu produse de protecţie a plantelor şi 1.367 de persoane fizice şi juridice care efectuau operaţiuni cu acest tip de produse.

Au fost constatate 278 de fapte de natură penală, dintre care 193 de infracţiuni prevăzute de OUG nr. 195/2005, privind protecţia mediului, 52 de infracţiuni la OUG 92/2021 privind regimul deşeurilor, 19 infracţiuni sancţionate de articolul 359 din Codul Penal, privind traficul de produse sau substanţe toxice, precum şi 14 infracţiuni la alte acte normative.

Polițiștii confiscă peste 1,3 milioane de kilograme de substanțe și deșeuri periculoase în două luni. Poliţiştii au aplicat 122 de sancţiuni contravenţionale

Totodată, poliţiştii au indisponibilizat, în vederea confiscării sau neutralizării, după caz, 1.133.755 de kilograme şi 13.355 de litri de substanţe şi deşeuri periculoase şi 1.864 de kilograme şi 110.310 litri de produse de protecţie a plantelor cu termen de valabilitate depăşit.

Poliţiştii au aplicat 122 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 412.350 de lei.

Astfel, în 10 martie, poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Arad au identificat un bărbat, în calitate de reprezentant al unei societăţi comerciale, cu punctul de lucru în municipiul Arad, judeţul Arad.

Acesta nu a asigurat depozitul în care erau păstrate şi depozitate produse de protecţie a plantelor, conform legii, o parte din produse fiind depozitate în afara depozitului, într-un spaţiu unde aveau acces persoane neautorizate.

În acest caz a fost întocmit dosar penal şi se efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri protejate.

Totodată, în urma controlului, la punctul de lucru, au fost indisponibilizaţi 9.140 de litri şi 3.585 de kilograme de produse pentru protecţie a plantelor, susceptibile a fi contrafăcute. Produsele respective erau provenite din China şi urmau a fi comercializate în Italia, de către reprezentanţii societăţii.

Polițiștii confiscă peste 1,3 milioane de kilograme de substanțe și deșeuri periculoase în două luni. 12 litri şi 30 de kilograme de produse pentru protecţia plantelor, descoperiți în Teleorman

În 14 martie, poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Teleorman au efectuat verificări, în localitatea Peretu, judeţul Teleorman, la o societate comercială, despre care existau date şi informaţii, cu privire la comercializarea produselor de protecţie a plantelor, fără drept.

În urma controlului, au fost descoperiţi 12 litri şi 30 de kilograme de produse pentru protecţia plantelor, având termenul de valabilitate expirat, iar unele produse nefiind etichete în limba romană, urmând a fi comercializate online, pe o platformă, societatea nefiind autorizată pentru această operaţiune.

În urma verificărilor, s-a stabilit faptul că persoana ce comercializa produsele enumerate anterior nu deţinea documente privind provenienţa acestora.

Totodată, a fost descoperit un recipient din metal, cu greutatea înscrisă pe etichetă, de 1,5 kilograme, despre care exista bănuiala că ar fi pastile de gazat, utilizate pentru cereale, acestea făcând parte din categoriile T (Toxice) şi T+ (Foarte Toxice).

Produsele au fost ridicate, în vederea continuării cercetărilor.

În cauză, a fost întocmit dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de traficul de produse sau substanţe toxice şi neluarea măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi preparatelor periculoase care au devenit deşeuri.

La data de 16 martie, poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş au efectuat verificări, pe linia substanţelor şi produselor pentru protecţia plantelor, în localitatea Chevereşu Mare, judeţul Timiş, la o locaţie aparţinând unui bărbat.

Polițiștii confiscă peste 1,3 milioane de kilograme de substanțe și deșeuri periculoase în două luni. Dosare penale întocmite de polițiști

În urma controlului efectuat, în faţa imobilului, au fost descoperite 21.000 de kilograme de azot, amplasate direct pe sol, într-un spaţiu neacoperit, fără a respecta condiţiile legale privind depozitarea îngrăşământului.

Cantitatea a fost ridicată, în vederea indisponibilizării.

În cauză, a fost întocmit dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţia plantelor numai ambalate şi în locuri protejate.

La data de 21 martie, poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, împreună cu reprezentanţi ai Oficiului Fitosanitar Constanţa, au efectuat verificări, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale.

În urma verificărilor, au fost descoperite produse de protecţia plantelor, deţinute fără drept şi cu termene de valabilitate expirate, respectiv 7 kilograme de produse clasificate ca toxice, deţinute fără autorizaţie, cu termen de garanţie expirat, 1.013 litri şi 101 kilograme de produse, din categoria Xn (nocive) şi Xi (iritante), cu termen de garanţie expirat, devenite deşeuri.

Deţinătorul nu a fost autorizat să deţină sau să utilizeze substanţe de protecţie a plantelor clasificate ca toxice, fapt pentru care, produsele de protecţie a plantelor din categoria foarte toxică (T+) au fost ridicate, în vederea continuării cercetărilor, celelalte produse fiind lăsate în custodia persoanei controlate, cu obligaţia de a le preda unui operator de servicii de tratare a deşeurilor periculoase.

Polițiștii confiscă peste 1,3 milioane de kilograme de substanțe și deșeuri periculoase în două luni.

S-a întocmit dosar penal, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de produse sau substanţe toxice şi neluare a măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi preparatelor periculoase care au devenit deşeuri.

La data de 22 martie a.c., poliţiştii Biroului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzău au efectuat verificări, la punctul de lucru al unei societăţi, din judeţul Buzău.

În urma verificărilor, doi bărbaţi, angajaţi în cadrul societăţii, au fost prinşi în flagrant delict, în timp ce incendiau mai mulţi saci din material plastic şi alte materiale din plastic.

În cauză a fost întocmit dosar penal, pentru săvârşirea infracţiunilor de incendierea oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect şi neluarea măsurilor de eliminare totală a substanţelor care au devenit deşeuri.

La data de 11 aprilie, poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Galaţi au efectuat un control pe linia respectării regimului produselor de protecţia plantelor, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale, din comuna Braniştea, judeţul Galaţi.

Polițiștii confiscă peste 1,3 milioane de kilograme de substanțe și deșeuri periculoase în două luni. Unde au fost descoperite îngrășăminte chimice depozitate nerecorespunzător

În urma controlului, s-a constatat faptul că societatea deţinea, într-un spaţiu de depozitare, 1 kilogram de insecticid, clasificat foarte toxic şi 45 de litri de produse pentru protecţie a plantelor, cu termenul de valabilitate depăşit, faţă de care nu a fost luată măsura neutralizării.

Totodată, s-a constatat că, în curtea punctului de lucru, erau depozitate, în condiţii improprii, 48.000 de kilograme de îngrăşăminte chimice.

Produsele au fost ridicate şi indisponibilizate, în vederea continuării cercetărilor, iar pentru 48.000 de kilograme de îngrăşăminte chimice s-a dispus depozitarea acestora, în spaţii protejate.

Faţă de administratorul societăţii, se efectuează cercetări, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de produse ori substanţe toxice, neluarea măsurilor de eliminare totală a substanţelor şi preparatelor periculoase care au devenit deşeuri şi nerespectarea obligaţiilor de depozitare a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţia plantelor, numai ambalate şi în locuri protejate.

De asemenea, în 20 aprilie, poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Ialomiţa au efectuat verificări pentru prevenirea, identificarea şi sancţionarea faptelor de natură penală şi contravenţională, la regimul produselor de protecţie a plantelor şi îngrăşămintelor chimice.

În urma verificărilor efectuate, la punctul de lucru al unei societăţi, din comuna Cosâmbeşti, judeţul Ialomiţa, au fost descoperite 27.600 de kilograme de îngrăşământ chimic complex, depozitate în mod necorespunzător, fără a fi respectate prevederile actelor normative în vigoare, numai ambalate şi în locuri protejate.

Polițiștii confiscă peste 1,3 milioane de kilograme de substanțe și deșeuri periculoase în două luni. Au fost ridicate 40.000 de kilograme de îngrăşământ chimic complex

În cauză, a fost întocmit dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri protejate.

Tot în 20 aprilie, poliţiştii Biroului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa – Năsăud au efectuat verificări, la punctul de lucru al unei societăţi din judeţul Bistriţa – Năsăud. În urma verificărilor, au fost descoperite 40.000 de kilograme de îngrăşământ chimic complex, care nu au fost depozitate corespunzător, conform normelor legale privind protecţia mediului, o parte dintre acestea fiind depozitate pe paleţi din lemn, amplasate pe sol în aer liber.

În cauză, s-a întocmit dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri protejate.

Totodată, au fost ridicate 40.000 de kilograme de îngrăşământ chimic complex.

Polițiștii confiscă peste 1,3 milioane de kilograme de substanțe și deșeuri periculoase în două luni. Au fost descoperite 12.000 de kilograme de îngrăşământ chimic complex

La aceeaşi dată, în urma unui control efectuat la un bărbat, din localitatea Ocniţa, poliţiştii au descoperit 2.400 de kilograme de îngrăşământ chimic azot, prevăzut ca şi precursor de exploziv restricţionat, fără să deţină documente de provenienţă şi care nu a fost depozitat conform legislaţiei în vigoare.

De asemenea, au fost descoperite 12.000 de kilograme de îngrăşământ chimic complex, nedepozitate corespunzător, o parte din saci fiind depozitaţi pe paleţi din lemn, amplasaţi pe sol.

Cele 2.400 de kilograme de îngrăşământ chimic azot şi 12.000 de kilograme de îngrăşământ chimic complex au fost ridicate, în cauză fiind întocmit dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de nerespectarea regimului precursorilor de explozivi restricţionaţi, nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţie a plantelor numai ambalate şi în locuri protejate.

Sursa: MediaFax

Citește mai departe

ECONOMIE

ANPC a lansat o adresă de e-mail specială pentru sprijinirea consumatorilor în problemele legate de credite bancare

Publicat

laptop it calculator
fotografie cu caracter ilustrativ

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat lansarea unei adrese de e-mail speciale, în scopul de a oferi sprijin consumatorilor care identifică elemente ce le pot afecta direct interesele și-i pot conduce la dificultăți financiare în timpul derulării unui credit bancar contractat.

Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei, transmis sâmbătă AGERPRES, la adresa de e-mail spsf@anpc.ro, consumatorii pot semnala probleme de tipul: creşterea exagerată a ratelor şi, ca atare, a gradului său de îndatorare, faţă de momentul contractării creditului; creşterea nejustificată a dobânzii aplicate pentru rambursarea creditului, comparativ cu prevederile contractuale; prezentarea, la momentul ofertării, doar a soluţiei de rambursare cu rate egale (ponderea în rată fiind de 75% dobândă şi 25% sold principal), fără a i se pune la dispoziţie mai multe posibilităţi de rambursare pentru a alege,

În cazul în care consumatorul doreşte să semnaleze astfel de situaţii, trebuie să ataşeze următoarele documente scanate: contractul şi scadenţarul iniţial; valoarea actuală a ratei; notificările primite de la bancă; venitul net al titularului, la momentul contractării şi în prezent; corespondenţa avută cu banca.

ANPC a lansat o adresă de e-mail specială pentru sprijinirea consumatorilor în problemele legate de credite bancare. ANPC a sancţionat recent un număr de 19 bănci din România

„Pentru documentarea comparativă a comisarilor ANPC care se ocupă de acest domeniu, în cazul în care locuiţi sau munciţi în altă ţară a Uniunii Europene, deţineţi un contract de împrumut încheiat cu o bancă de acolo şi doriţi să veniţi în sprijinul instituţiei noastre – pentru o imagine cât mai completă referitoare la abordarea acestei chestiuni la nivelul comunitar – trimteţi, pe aceeaşi adresă de e-mail, scanarea documentelor care să conţină nivelul ratelor, scadenţarele, dobânzile sau orice altă informaţie referitoare la derularea creditului doriţi să ne puneţi la dispoziţie, fără a ne dezvălui datele dvs. personale”, notează sursa citată.

Recent, ANPC a sancţionat un număr de 19 bănci din România, cu suma totală de 950.000 de lei pentru practici comerciale înşelătoare săvârşite cu privire la modul de calcul al ratelor, prin faptul că, pe graficul de rambursare, rata era compusă, în primii ani, 25% din soldul principal de rambursat şi 75% dobândă.

Prin această modalitate de calcul, consumatorii plăteau, de fapt, preponderent dobândă, subliniază instituţia.

Băncile sancţionate sunt: ING Bank, First Bank, Credite Europe Bank, OTP Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, BCR, Patria Bank, Unicredit Bank, BRD Groupe Societe Generale. Exim Bank, Procredit Bank, Intesa Sanpaolo, Techventures Bank (fosta Banca Comercială Feroviară), Libra Bank, CEC Bank, Garanti Bank şi Vista Bank. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Salariile din administrația publică vor crește începând cu 1 iunie conform legii salarizării unitare în sectorul public

Publicat

bani pixabay.jpg

Potrivit declarațiilor Ministrului Muncii de vineri, începând cu 1 iunie, salariile în administrația publică vor crește la nivelul stabilit pentru anul 2022 conform legii salarizării unitare în sectorul public.

Executivul a aprobat vineri un proiect de ordonanţă de urgenţă care completează Articolul I din OUG.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Astfel, potrivit Ministerului Muncii, începând cu data de 1 iunie 2023, salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute la Anexa nr. VIII – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de această lege pentru anul 2022.

„Având în vedere constrângerile fiscal-bugetare din anul 2023, s-a optat într-o primă fază pentru stabilirea salariilor de bază prevăzute de lege la nivelul anului 2022 pentru personalul încadrat conform Anexei nr.VIII la Legea-cadru, deoarece categoriile de personal prevăzute în această anexă se regăsesc în toate domeniile de activitate bugetară, de exemplu TESA din sănătate şi personalul nedidactic din învăţământ.

Prin urmare, de prevederile acestei ordonanţe de urgenţă a Guvernului beneficiază şi celelalte domenii de activitate bugetară, având în vedere că personalul încadrat pe funcţii comune, cât şi pe cele din alte unităţi de subordonare centrală şi locală au salarizarea reglementată în această anexă”, arată reprezentanşii Ministerului Muncii.

Conform acestora, măsura era necesară pentru evitarea apariţiei unor noi dezechilibre în sectorul bugetar, în contextul elaborării unei noi legi a salarizării, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, act normativ care vizează eliminarea inechităţilor şi instituirea unui sistem de stimulare a performanţei.

Sursa: MediaFax

Citește mai departe

ECONOMIE

Rata de ocupare a hotelurilor din București în creștere cu 33% în primul trimestru al anului 2023

Publicat

receptie hotel

Conform datelor furnizate de o companie de consultanță imobiliară, rata de ocupare a hotelurilor din București în primul trimestru a înregistrat un nivel de 62%, în creștere cu 33% față de aceeași perioadă a anului anterior. Această cifră se situează la doar 5% sub nivelul înregistrat în anul 2019, anul precedent pandemiei.

Raportat la regiune, Bucureştiul a înregistrat a doua cea mai mare rată de ocupare a hotelurilor, imediat în urma Varşoviei, dar peste cele din Budapesta, Bratislava, Praga şi Sofia.

Potrivit hotelierilor din Bucureşti, performanţa din acest an este determinată de o revenire puternică a cererii pe segmentul turismului individual, precum şi de o îmbunătăţire pe segmentul turismului de grup şi de afaceri.

De asemenea, evoluţia pozitivă a indicatorilor a fost susţinută şi de creşterea calităţii ofertei de hoteluri din Bucureşti prin deschiderea Marmorosch Bucureşti, Autograph Collection şi renovarea Intercontinental Athenee Palace, arată analiza Cushman & Wakefield.

„Piaţa hotelieră din Bucureşti înregistrează o redresare puternică post-COVID în ceea ce priveşte indicatorii de performanţă. Evoluţia din primul trimestru creează premisele pentru un an fructuos, în condiţiile în care nivelul RevPAR a depăşit valoarea din Q1 2019.

În aceste circumstanţe, vedem o revenire a interesului investitorilor locali şi internaţionali pentru hotelurile din România, deşi aceştia rămân prudenţi din cauza nivelului ridicat de incertitudine şi a costurilor mai mari de finanţare.

Rata de ocupare a hotelurilor din București în creștere cu 33% în primul trimestru al anului 2023. Hotelierii din Capitală au încasat în perioada ianuarie-martie, în medie, 57 euro/noapte pentru fiecare cameră disponibilă

Prima tranzacţie a fost deja încheiată în primul trimestru (vânzarea hotelului K+K Elisabeta) şi ne aşteptăm ca activitatea investiţională să se redreseze în continuare în a doua jumătate a anului”, a declarat Sevda Cadir, senior Hospitality consultant, Cushman & Wakefield CEE & SEE.

Datele firmei de cercetare STR Global, specializată în industria hotelieră, semnalează că tariful mediu al hotelurilor din Bucureşti a fost de 92 de euro în primul trimestru, depăşind cu aproape 12% nivelurile din 2019 şi fiind cu 35% peste valoarea din primul trimestru al anului trecut, în condiţiile în care în acest an cota de TVA pentru industria HoReCa a fost majorată de la 5% la 9%.

„Creşterea tarifului mediu şi a ratei de ocupare a dus la o îmbunătăţire cu peste 80% a venitului mediu pe cameră disponibilă din Bucureşti comparativ cu acelaşi interval din 2022.

În consecinţă, hotelierii din Capitală au încasat în perioada ianuarie-martie, în medie, 57 euro/noapte pentru fiecare cameră disponibilă, cel mai mare nivel dintre capitalele din CEE (Bratislava, Bucureşti, Budapesta, Praga, Sofia, Varşovia). Bucureştiul a reuşit aceeaşi performanţă şi înainte de pandemie (trimestrul 1 din 2019), pe fondul unui sezon de iarnă relativ mai puternic, determinat în special de cererea pe segmentul corporate, în mod tradiţional mai ridicată în această perioadă”, se menţionează într-un comunicat al companiei de consultanţă imobiliară transmis, marţi, AGERPRES.

Rata de ocupare a hotelurilor din București în creștere cu 33% în primul trimestru al anului 2023. Anul trecut hotelurile din capitala României au atins al doilea cel mai mare grad de ocupare dintre capitalele CEE

Bucureştiul, împreună cu piaţa CEE, a cunoscut o revenire sănătoasă a indicatorilor de performanţă începând cu 2022.

Astfel, anul trecut hotelurile din capitala României au atins al doilea cel mai mare grad de ocupare dintre capitalele CEE.

Activitatea de investiţii în active hoteliere în CEE a fost limitată pe parcursul anului 2022, volumul tranzacţiilor ridicându-se la 409 milioane euro, ceea ce reflectă o scădere cu 70% faţă de 2019.

Numeroşi factori (inclusiv invazia rusă a Ucrainei, costurile energiei, poziţionarea Ungariei faţă de Comisia Europeană, creşterea inflaţiei şi a ratelor dobânzilor din sectorul bancar, lipsa forţei de muncă calificate, preocupările legate de o recesiune şi viitoarele alegeri prezidenţiale din Republica Cehă) au contribuit la un climat de incertitudine în CEE şi au determinat investitorii să adopte o abordare de tip „wait-and-see”, subliniază sursa citată.

Consultanţii Cushman & Wakefield estimează că în anul 2023 volumele tranzacţionate ar trebui să se redreseze, evoluţie susţinută de nevoia proprietarilor de a cheltui fondurile disponibile, precum şi de presiunea asupra unor proprietari de a vinde din activele non-core pentru a acoperi necesarul de lichiditate.

Rata de ocupare a hotelurilor din București în creștere cu 33% în primul trimestru al anului 2023. În 2022, România a înregistrat un volum total de tranzacţii de circa 75 de milioane de euro

Natura anti-inflaţionistă a proprietăţilor imobiliare hoteliere, combinat cu nivelul ridicat al fondurilor proprii disponibile şi cu redresarea solidă a industriei ar trebui să faciliteze relansarea tranzacţiilor hoteliere în regiunea CEE.

În 2022, România a înregistrat un volum total de tranzacţii de circa 75 de milioane de euro, din care Bucureştiul a înregistrat circa 44 de milioane de euro.

Volumul tranzacţiilor a înregistrat o creştere de 56% la nivel de ţară, respectiv 91% în Bucureşti comparativ cu 2021.

Din punct de vedere al ofertei, capitalele din CEE au înregistrat o creştere moderată în 2022, pe parcursul anului trecut fiind deschise 18 hoteluri cu 2.420 de camere, în timp ce 6 hoteluri cu 1.145 de camere au fost închise pentru a fi repoziţionate pe piaţă.

Pentru 2023 a fost anunţată deschiderea unui număr de 25 de hoteluri noi, cu 3.187 de camere în CEE, inclusiv mai multe redeschideri, cum ar fi Intercontinental Athenee Palace din Bucureşti şi Almanac X Praga.

Rata de ocupare a hotelurilor din București în creștere cu 33% în primul trimestru al anului 2023. În ultimii ani, piaţa hotelieră din Bucureşti a înregistrat o creştere medie anuală moderată a ofertei noi

În ultimii ani, piaţa hotelieră din Bucureşti a înregistrat o creştere medie anuală moderată a ofertei noi, de 1,5% între 2016 şi 2021.

În 2022 nu a fost deschis niciun hotel nou pe piaţa din Bucureşti, însă până în 2024 este estimată o rată medie anuală de creştere de 4,9% a numărului de camere, datorată în mare parte de lansări de hoteluri premium şi de lux.

Swisshotel, Corinthia Grand Hotel Boulevard, Novotel Băneasa, Ibis Syles Bucharest Airport sunt printre lansările anunţate în următorul an şi jumătate în Bucureşti.

Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent, cuprinde o echipă de peste 80 de profesionişti ce oferă o gamă completă de servicii de consultanţă imobiliară investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor şi chiriaşilor. Agerpres

Citește mai departe