ECONOMIE
Inflaţia în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna mai
Potrivit Reuters, rata anuală a inflației în zona euro a înregistrat în luna mai o scădere surprinzătoare, oferind astfel noi argumente pentru o abordare mai prudentă în ceea ce privește viitoarele majorări de dobândă ale Băncii Centrale Europene. Această situație vine în contextul în care majorările agresive ale costului creditului din ultimele luni încep să își facă simțite efectele.
Potrivit unei estimări preliminare publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 6,1% în luna mai 2023, de la un nivel de 7% înregistrat în luna aprilie. Cifra anunţată de Eurostat este sub estimările analiştilor, care mizau pe o stagnare a inflaţiei la 6,3%.
Datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut şi ea până la 5,3% în mai, de la 5,6% în aprilie, de asemenea sub estimările analiştilor care mizau pe un avans de 5,5%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În ultimele 12 luni, BCE a majorat dobânda de politică monetară cu 375 de puncte de bază, până la 3,25%, pentru a combate creşterea accelerată a preţurilor. Instituţia de la Frankfurt s-a angajat practic pentru o nouă majorare cu alte 25 de puncte de bază la următoarea şedinţă de politică monetară din 15 iunie.
Mai mulţi membri influenţi din cadrul consiliului guvernatorilor BCE, precum guvernatorii băncilor centrale din Germania, Ţările de Jos şi Irlanda, au pus pe masa discuţiilor chiar şi o nouă majorare în luna iulie, însă există un larg consens că perspectivele pentru perioada mai îndepărtate sunt mult prea neclare pentru a face orice fel de angajamente.
Vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, a declarat joi că deşi gardienii euro au parcurs cea mai mare parte a ciclului lor de înăsprire a politicii monetare, pentru a aduce inflaţia înapoi la obiectivul pe termen mediu de 2%, ciclul nu s-a terminat încă.
Inflaţia în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna mai. O veste bună pentru BCE este încetinirea ritmului de creştere a preţurilor produselor alimentare
Chiar dacă datele publicate joi de Eurostat oferă noi argumente pentru prudenţă, problema Europei cu inflaţia este departe de a fi rezolvată, în condiţiile în care ritmul de creştere a preţurilor pentru multe categorii importante, în special servicii, rămâne unul încăpăţânat de ridicat.
Potrivit cifrelor preliminare, inflaţia serviciilor a încetinit în luna mai până la 5%, de la 5,2% în luna aprilie, în timp ce ritmul de creştere a preţurilor pentru bunurile industriale a încetinit la 5,8%, de la 6,2% în luna aprilie, în ambele cazuri fiind vorba de cifre mult prea mari chiar dacă tendinţa de scădere este una bună.
Pe de altă parte, o veste bună pentru BCE este încetinirea ritmului de creştere a preţurilor produselor alimentare, care au înregistrat în luna mai un avans de 12,5%, faţă de unul de 13,5% în luna aprilie.
„Prognoza de inflaţie în Europa este puternic afectată de două tendinţe opuse.
Pe de o parte preţurile la energie mai mici decât se preconiza, ca urmare a iernii blânde, este posibil să împingă în jos inflaţia de bază mai rapid decât se estima.
Pe de altă parte însă recentele acorduri salariale şi presiunile care există încă pe partea preţurilor serviciilor este posibil să menţină inflaţia de bază la un nivel ridicat”, susţine economistul ING, Carsten Brzeski.
Inflaţia în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna mai. Salariile trebuie majorate după ce inflaţia a afectat veniturile reale timp de mai mulţi ani
Ritmul de creştere a salariilor în zona euro se menţine în intervalul 5%-6%, dublu faţă de nivelul care ar fi consistent cu ţinta de inflaţie a BCE.
Însă salariile trebuie majorate după ce inflaţia a afectat veniturile reale timp de mai mulţi ani iar BCE speră că după ce inflaţia va încetini, ritmul de creştere a salariilor va urma o tendinţă similară, astfel încât să se anuleze reciproc.
Chiar dacă acest scenariu este unul plauzibil, piaţa muncii din blocul comunitar este una excepţional de tensionată iar firmele, în special în sectorul serviciilor, raportează probleme în acoperirea locurilor de muncă vacante, ceea ce reprezintă un risc pentru majorarea salariilor, şi în consecinţă a inflaţiei.
Un alt posibil motiv de îngrijorare pentru BCE este acela că ritmul de creştere economică pare să nu fie la fel de rezistent pe cât se preconiza, în special în sectorul manufacturier, în condiţiile în care mai mulţi indicatori arată că încetinirea producţiei industriale afectează economia în ansamblu, chiar dacă sectorul serviciilor cunoaşte o perioadă de boom. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
