ECONOMIE
Inflaţia în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna mai
Potrivit Reuters, rata anuală a inflației în zona euro a înregistrat în luna mai o scădere surprinzătoare, oferind astfel noi argumente pentru o abordare mai prudentă în ceea ce privește viitoarele majorări de dobândă ale Băncii Centrale Europene. Această situație vine în contextul în care majorările agresive ale costului creditului din ultimele luni încep să își facă simțite efectele.
Potrivit unei estimări preliminare publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 6,1% în luna mai 2023, de la un nivel de 7% înregistrat în luna aprilie. Cifra anunţată de Eurostat este sub estimările analiştilor, care mizau pe o stagnare a inflaţiei la 6,3%.
Datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut şi ea până la 5,3% în mai, de la 5,6% în aprilie, de asemenea sub estimările analiştilor care mizau pe un avans de 5,5%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În ultimele 12 luni, BCE a majorat dobânda de politică monetară cu 375 de puncte de bază, până la 3,25%, pentru a combate creşterea accelerată a preţurilor. Instituţia de la Frankfurt s-a angajat practic pentru o nouă majorare cu alte 25 de puncte de bază la următoarea şedinţă de politică monetară din 15 iunie.
Mai mulţi membri influenţi din cadrul consiliului guvernatorilor BCE, precum guvernatorii băncilor centrale din Germania, Ţările de Jos şi Irlanda, au pus pe masa discuţiilor chiar şi o nouă majorare în luna iulie, însă există un larg consens că perspectivele pentru perioada mai îndepărtate sunt mult prea neclare pentru a face orice fel de angajamente.
Vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, a declarat joi că deşi gardienii euro au parcurs cea mai mare parte a ciclului lor de înăsprire a politicii monetare, pentru a aduce inflaţia înapoi la obiectivul pe termen mediu de 2%, ciclul nu s-a terminat încă.
Inflaţia în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna mai. O veste bună pentru BCE este încetinirea ritmului de creştere a preţurilor produselor alimentare
Chiar dacă datele publicate joi de Eurostat oferă noi argumente pentru prudenţă, problema Europei cu inflaţia este departe de a fi rezolvată, în condiţiile în care ritmul de creştere a preţurilor pentru multe categorii importante, în special servicii, rămâne unul încăpăţânat de ridicat.
Potrivit cifrelor preliminare, inflaţia serviciilor a încetinit în luna mai până la 5%, de la 5,2% în luna aprilie, în timp ce ritmul de creştere a preţurilor pentru bunurile industriale a încetinit la 5,8%, de la 6,2% în luna aprilie, în ambele cazuri fiind vorba de cifre mult prea mari chiar dacă tendinţa de scădere este una bună.
Pe de altă parte, o veste bună pentru BCE este încetinirea ritmului de creştere a preţurilor produselor alimentare, care au înregistrat în luna mai un avans de 12,5%, faţă de unul de 13,5% în luna aprilie.
„Prognoza de inflaţie în Europa este puternic afectată de două tendinţe opuse.
Pe de o parte preţurile la energie mai mici decât se preconiza, ca urmare a iernii blânde, este posibil să împingă în jos inflaţia de bază mai rapid decât se estima.
Pe de altă parte însă recentele acorduri salariale şi presiunile care există încă pe partea preţurilor serviciilor este posibil să menţină inflaţia de bază la un nivel ridicat”, susţine economistul ING, Carsten Brzeski.
Inflaţia în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna mai. Salariile trebuie majorate după ce inflaţia a afectat veniturile reale timp de mai mulţi ani
Ritmul de creştere a salariilor în zona euro se menţine în intervalul 5%-6%, dublu faţă de nivelul care ar fi consistent cu ţinta de inflaţie a BCE.
Însă salariile trebuie majorate după ce inflaţia a afectat veniturile reale timp de mai mulţi ani iar BCE speră că după ce inflaţia va încetini, ritmul de creştere a salariilor va urma o tendinţă similară, astfel încât să se anuleze reciproc.
Chiar dacă acest scenariu este unul plauzibil, piaţa muncii din blocul comunitar este una excepţional de tensionată iar firmele, în special în sectorul serviciilor, raportează probleme în acoperirea locurilor de muncă vacante, ceea ce reprezintă un risc pentru majorarea salariilor, şi în consecinţă a inflaţiei.
Un alt posibil motiv de îngrijorare pentru BCE este acela că ritmul de creştere economică pare să nu fie la fel de rezistent pe cât se preconiza, în special în sectorul manufacturier, în condiţiile în care mai mulţi indicatori arată că încetinirea producţiei industriale afectează economia în ansamblu, chiar dacă sectorul serviciilor cunoaşte o perioadă de boom. Agerpres
ECONOMIE
Creștere a prețurilor gazelor naturale în Europa, pe fondul temerilor privind declinul exporturilor Norvegiei
Pe piața europeană a gazelor naturale, prețurile de referință au înregistrat o creștere în a doua sesiune consecutivă a zilei de luni. Această evoluție vine pe fondul scăderii exporturilor din Norvegia și a îngrijorărilor generate de posibile întreruperi la facilitățile cruciale de export din Australia. Informația a fost transmisă de către Bloomberg.
Luni dimineaţa, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,1%, ulterior înregistrând un avans de 2%, la 35,48 euro pentru un Megawatt-oră. La finalul săptămânii trecute se înregistrase o creştere de aproape 9%.
Piaţa este sub presiune săptămâna aceasta, din cauza disputelor salariale din Australia, unul din principalii producători mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL).
Aceste dispute ar putea duce la greve şi la limitarea aprovizionării globale, în timpul unei perioade cruciale, în condiţiile în care Europa se pregăteşte de iarnă.
Deşi nu fost informaţii noi în privinţa negocierilor din Australia în weekend, fluxurile spre Europa ale principalului său furnizor, Norvegia, au scăzut la cel mai redus nivel din mai mult de un an, activitatea la masivul zăcământ Troll fiind oprită sâmbătă, din cauza unor planificate lucrări de mentenanţă.
Creștere a prețurilor gazelor naturale în Europa, pe fondul temerilor privind declinul exporturilor Norvegiei. Anunțul Comisiei Europene
Traderii urmăresc cu atenţie livrările de gaze din Norvegia, cel mai important furnizor al Europei, după ce opririle repetate ale producţiei au contribuit la creşterile bruşte de preţuri din ultimele luni.
O creştere de aproximativ 25% a preţului gazelor luna aceasta, în pofida stocurilor ridicate şi a cererii reduse, reflectă continuarea turbulenţelor, în urma crizei energetice provocate războiul din Ucraina.
Anxietatea pe piaţa energiei a crescut, deşi capacităţile de stocare a gazelor naturale din UE sunt deja pline în proporţie de 90%, cu mult înaintea termenului limită stabilit pentru a se ajunge la acest nivel – 1 noiembrie – a anunţat recent Comisia Europeană. Agerpres
În cursul primelor șapte luni ale anului, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a inclus 16.240 de indivizi în programele de formare profesională, desfășurate prin intermediul centrelor regionale de instruire a adulților și propriilor centre, în cadrul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.
Dintre acestea, 14.837 sunt şomeri, iar 1.057 de persoane participante la cursuri de formare profesională fac parte din categoria celor care nu beneficiază de gratuitate, potrivit prevederilor legale în vigoare, 241 de persoane sunt beneficiare de servicii gratuite, altele decât şomerii, 28 de persoane sunt beneficiare de servicii gratuite de evaluare a competenţelor, iar alte 77 de persoane beneficiază de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie.
În perioada de referinţă, au fost organizate 952 de programe de formare profesională gratuite, dintre care 647 de programe de calificare/recalificare, 208 programe de iniţiere, perfecţionare sau specializare, precum şi 97 de programe de competenţe cheie/transversale.
Peste 16.000 de persoane incluse în programele de formare profesională ANOFM în șapte luni. Structura participanților pe niveluri de studii şi categorii de vârstă
Pe niveluri de studii şi categorii de vârstă, structura participanţilor la cursuri arată astfel: din totalul de 14.837, sub 25 de ani au fost 4.658 de cursanţi (31,39%), între 25 şi 30 de ani au fost 2.212 (14,91%), între 30 şi 35 ani – 1.089 (7,34%), între 35 şi 45 ani – 2.550 (17,19%), iar peste 45 de ani – 4.328 (29,17%).
Structura pe nivel de studii a şomerilor participanţi la cursuri arată că 8.628 de cursanţi (58,15%) au studii profesionale, liceale sau postliceale, 4.118 (27,76%) – studii gimnaziale, 1.190 (8,02%) studii superioare, în timp ce 901 persoane (6,07%) au mai puţin de 8 clase.
Principalele meserii/ocupaţii, în funcţie de numărul de participanţi, pentru care s-au organizat programele de formare profesională gratuite pentru şomeri în perioada ianuarie – iulie 2023, sunt: lucrător comercial – 2.415; agent de securitate – 946; ajutor bucătar – 822; competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere – 818; operator introducere, prelucrare, validare date – 687; îngrijitor spaţii verzi – 629; bucătar – 519; competenţe de comunicare în limba română – 487; frizer – 470; patiser – 416. Agerpres
ECONOMIE
Republica Moldova va beneficia de peste 4,2 milioane de lei din Planul Anual de Cooperare Internațională 2023
Republica Moldova va primi o sumă de 4,285 milioane de lei din suma totală alocată în cadrul Planului anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară pentru anul 2023.
Potrivit unui comunicat al Executivului, Guvernul a luat act, în şedinţa de vineri, de o notă de informare privind actualizarea Planului anual de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară aferent anului 2023.
” Planul aferent anului 2023 a fost aprobat în cadrul şedinţei de Guvern din 9 martie 2023. Republica Moldova continuă să rămână beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare internaţională pentru dezvoltare pe palier bilateral.
Urmare actualizării, Republica Moldova va beneficia de o finanţare de 4,285 milioane lei, ceea ce reprezintă 29,68% din bugetul total alocat Planului aferent anului 2023″, se arată în comunicat.
Planul anual de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară constituie documentul de planificare a activităţilor în cadrul politic de cooperare internaţional pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară pentru anul aferent exerciţiului financiar.
Implementarea Planului este realizat de către Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare (RoAid), instituţie subordonată M.A.E. Agerpres
ECONOMIE
Românii au cheltuit aproape 7 miliarde de euro în 2022, majoritatea pe haine și încălțăminte
Conform unui studiu de specialitate, dat publicității marți, românii au cheltuit online aproape 7 miliarde de euro în 2022, din care 2,6 miliarde de euro au fost destinate achiziționării de haine și încălțăminte.
Conform analizei Limitless Agency, venitul mediu per utilizator generat în industria de e-commerce a fost de 467 de euro, valoare care va ajunge la peste 870 de euro, până în 2027, după cum reiese din statistica Digital Market Outlook, Statista.
Datele centralizate relevă faptul că piaţa de e-commerce din România România are în jur de o sută de magazine online care înregistrează peste 1.000 de comenzi pe zi.
În 2022, toate aceste magazine au raportat comenzi în valoare totală de 6,7 miliarde de euro, din care 55% reprezintă cheltuieli pentru haine, încălţăminte şi electronice.
Rezultatele din raportul „eBook eCommerce Growth Strategies”, dezvoltat de Limitless Agency, evidenţiază faptul că un român din cinci comandă online în mod constant online, 50% plasează comenzi de două ori în trei luni, şi doar 12% comandă online de până la şase ori pe lună.
Aproape un sfert dintre români (21%) comandă şi din afara ţării, cel mai des din China, de pe Aliexpress, magazinul online din Grupul din care face parte Alibaba.
De asemenea, 72% din totalul cumpărătorilor economisesc şi aşteaptă să cumpere un produs, iar 28% sacrifică alte cheltuieli pentru a cumpăra un produs mai repede.
Românii au cheltuit aproape 7 miliarde de euro în 2022, majoritatea pe haine și încălțăminte. 49% dintre români plătesc mai mult pentru un brand pe care îl cunosc
În plus, 49% dintre români plătesc mai mult pentru un brand pe care îl cunosc, 51% plătesc mai puţin pentru un produs de brand propriu mai ieftin, 57% achită mai mult pentru un produs eco-friendly, în timp ce 43% plătesc mai puţin pentru o versiune non eco-friendly.
În Europa, ponderea cumpărătorilor online a crescut de la 55% în 2012 la 75% în 2022. Cele mai mari salturi au fost înregistrate în Estonia (+47%), Cehia (+41%) şi România (+41%), mai arată studiul Limitless Agency.
„Comerţul electronic în Uniunea Europeană a fost stimulat de cererea grupului de vârstă 25-34 de ani în 2022, 87% dintre persoanele din această grupă de vârstă achiziţionând bunuri online în 2022”, notează sursa citată.
Tot anul trecut, 42% dintre utilizatorii de Internet au comandat haine (inclusiv pantofi şi accesorii), 19% au comandat de la restaurante, fast-food şi servicii de catering şi 17% au cumpărat online produse cosmetice, de înfrumuseţare şi wellness.
Românii au cheltuit aproape 7 miliarde de euro în 2022, majoritatea pe haine și încălțăminte. Cui îi este dedicat raportul
Cercetarea eBook eCommerce Growth Strategies este un raport complex care conţine peste 90 de strategii testate si recomandări pentru creşterea vânzărilor online, din partea a 24 experţi în e-commerce, promovare online şi comunicare de brand, tehnologii pentru e-commerce, design, livrare şi legislaţie în domeniu.
Raportul este dedicat antreprenorilor care vor să îşi scaleze magazinul online, antreprenorilor care investesc în marketing online şi specialiştilor în marketing care gestionează magazine online. Agerpres
FOTO-VIDEO: ACCIDENT urmat de incendiu pe Autostrada A1, în zona Orăștie. O mașină a ars ca o torță, după impact cu un TIR
27 septembrie – Ziua Mondială a Turismului. Numărul turistilor internaționali nu a ajuns încă la nivelul din 2019
FOTO. Descoperire excepțională a arheologilor clujeni la castrul roman de la Sutor (Sălaj)
FOTO ȘTIREA TA: ACCIDENT rutier la Alba Iulia. Două mașini s-au lovit, pe strada Henri Coandă
Alimentarea cu apă potabilă, întreruptă în satul Săliștea, din cauza unor lucrări. Programul de raționalizare a apei
Nouă din zece angajatori au în plan să facă angajări până la finalul anului. Sondaj
FOTO Botoșani: Scumpirea medicamentelor și drama pensionarilor de la țară. „Ori mănânc, ori cumpăr pastile”
