În decembrie, rata anuală a inflației în zona euro a atins 2,9%, în creștere față de 2,4% în noiembrie. Analizând aceste cifre, experții anticipează că inflația va rămâne la un nivel ridicat la începutul acestui an, ceea ce poate tempera presiunile asupra Băncii Centrale Europene (BCE) de a iniția o reducere a dobânzilor, conform transmisiei Reuters.

Cifra anunţată de Eurostat diferă uşor de estimările analiştilor, care mizau pe un nivel al inflaţiei de 3%, în urma încheierii unor subvenţii guvernamentale.

Ritmul de creştere a preţurilor la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări continuă să rămână unul ridicat (6,1% în decembrie, după un avans de 6,9% luna precedentă), urmate de preţurile la servicii (creştere de 4%, stabilă comparativ cu noiembrie) şi produse industriale (2,5% în decembrie comparativ cu 2,9% luna precedentă). În schimb, preţurile la energie au scăzut cu 6,7% (după un recul de 11,5% în noiembrie), a opta lună de declin consecutiv.

Inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a redus la 3,4% în decembrie, de la 3,6% în noiembrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Ţinta BCE este o rată a inflaţiei de 2% spre finalul lui 2025 şi o stagnare în jur de 3% în cea mai mare parte a anului viitor.

În decembrie, BCE previziona o rată a inflaţiei de 2,6%

În decembrie, BCE previziona o rată a inflaţiei de 2,6% în trimestrul patru din 2023.

Următoarea reuniune de politică monetară a BCE este programată în 25 ianuarie, iar analiştii nu se aşteaptă la modificarea ratei dobânzii.

La ultima şedinţă de politică monetară gardienii euro au lăsat nemodificată dobânda de referinţă, la nivelul istoric de 4%.

Investitorii se aşteaptă ca BCE să înceapă să reducă dobânzile în primăvara lui 2024, pe fondul încetinirii creşterii economice.

Unii analişti avertizează că dobânzile au fost prea mult majorate în ultimul an şi jumătate, iar creditarea devine atât de restrictivă, încât ar putea adânci recesiunea sau ar putea încetini redresarea.

Între timp, economia zonei euro începe să resimtă efectele înăspririi politicii monetare.

Produsul Intern Brut al zonei euro s-a contractat în trimestrul al treilea, iar companiile estimează că o recesiune este din ce în ce mai posibilă.

În schimb, economiştii sunt de părere că zona euro va evita la limită un astfel de scenariu printr-o stagnare în trimestrul patru. Agerpres