Potrivit informațiilor centralizate de către un marketplace de recrutare în domeniul IT, în România există aproximativ 160.000 de profesioniști în dezvoltarea de software, împreună cu 10.000 de absolvenți ai universităților cu profil tehnic. Salariile oferite pentru această poziție încep de la 23.000 de dolari pe an.

Conform studiului Huntly, principalele motive pentru angajarea dezvoltatorilor din Europa de Est, inclusiv a celor din România, sunt: baza extinsă de specialişti (circa un milion în regiunea Europa Centrală şi de Est – ECE), competenţe variate (cunoaşterea limbii engleze, educaţie STEM, competenţe tehnice solide, în special în PHP, C# şi Java în cazul României), locaţie convenabilă (diferenţă de fus orar de 1-2 ore faţă de ţările din Europa de Vest).

De asemenea, se mizează pe salarii accesibile pentru dezvoltatori, în România acestea începând de la 23.000 de dolari/an pentru un post de junior, până la 56.000 de dolari/an pentru un lider de echipă).

În plus, se pune accent pe un mediu de afaceri favorabil, cu legislaţie şi politici noi care vizează simplificarea condiţiilor de afaceri şi fiscale), precum şi pe o securitate solidă a datelor (confidenţialitate şi protecţie a datelor în conformitate cu standardele stabilite în majoritatea ţărilor membre UE).

În acelaşi timp, studiul de specialitate menţionează ideea de mentalitate occidentală (etică şi valori de lucru similare cu cele ale companiilor vest-europene şi americane).

Salariul unui dezvoltator de software porneşte de la 23.000 de dolari/an, în România. Huntly este un marketplace de ultimă generaţie dedicat recrutării în domeniul IT

Huntly este un marketplace de ultimă generaţie dedicat recrutării în domeniul IT în regiunea Europei Centrale şi de Est, ce furnizează cele mai potrivite CV-uri.

Platforma a fost dezvoltată de către inginerii software de top ai companiei Meta din California în colaborare cu recrutori cu experienţă în domeniul IT.

Noii utilizatori pot publica gratuit posturile vacante pe Huntly şi alege bonusuri unice pentru recrutori.

Bonusul total de recomandare constituie, de obicei, 5-7% din salariul anual brut al candidatului, faţă de 15-20% în cazul agenţiilor de recrutare tradiţionale.

În plus, echipa Huntly verifică în prealabil fiecare CV primit, ceea ce contribuie o creştere de zece ori a numărului de candidaţi relevanţi (4 din 5 candidaţi recomandaţi unui client sunt invitaţi la un interviu). Agerpres

Veniturile totale medii lunare au fost, în 2022, în termeni nominali, de 6.464 lei pe o gospodărie şi de 2.575 lei pe persoană. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, veniturile pe anul 2022 au fost în creștere cu 13,8%, respectiv, cu 14,8% faţă de anul 2021.

Cheltuielile totale medii lunare ale populaţiei au fost anul trecut de 5.611 lei pe o gospodărie (2.235 lei pe o persoană) şi au reprezentat 86,8% din veniturile totale, în creştere cu un punct procentual faţă de anul 2021.

Veniturile băneşti medii lunare au fost în anul 2022, de 5.994 lei lunar pe o gospodărie (2.388 lei pe o persoană) în creştere cu 12,8% faţă de anul 2021, iar veniturile în natură de 470 lei lunar pe gospodărie (187 lei pe persoană), în creştere cu 27,2% faţă de anul 2021. Salariile şi celelalte venituri asociate lor au fost de 4.340 lei lunar pe o gospodărie şi au format cea mai importantă sursă din veniturile totale (67,1% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere faţă anul 2021 cu 1,9 puncte procentuale).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuţie însemnată au avut-o atât veniturile din prestaţii sociale de 1.287 lei lunar pe o gospodărie (19,9% în anul 2022, respectiv, 19,1% în anul 2021 din veniturile totale ale gospodăriilor), cât şi veniturile în natură (7,3% în anul 2022, respectiv, 6,5% în anul 2021), formate din valoarea în lei a produselor obţinute din resurse proprii (5,9% în anul 2022, respectiv, 5,4% în anul 2021) şi din valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (1,4% în anul 2022, respectiv, 1,1% în anul 2021).

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost de 7.227 lei, de 1,3 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană, de 3.021 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural.

Din punct de vedere al structurii veniturilor totale, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale în veniturile totale a fost de 73,9%, mai mari cu 18,5 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural veniturile din prestaţii sociale au fost 22,4%, mai mari cu 3,9 puncte procentuale faţă de mediul urban, iar veniturile în natură au fost de 12,5%, de 3 ori mai mari faţă de mediul urban.

Cheltuielile au crescut cu peste 14% față de anul anterior

Cheltuielile băneşti medii lunare au fost în anul 2022 de 5.229 lei pe o gospodărie (2.083 lei pe o persoană) mai mari cu 14,4% faţă de anul 2021, respectiv cu 15,5% la nivel de persoană.

Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, în anul 2022, a fost, în medie, de 382 de lei lunar pe gospodărie (152 lei pe o persoană), în creştere cu 24,8% faţă de anul 2021.
În anul 2022, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de 3.450 de lei lunar pe o gospodărie (61,5%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor de 1.799 lei pe o gospodărie (32,1%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.) de 133 lei pe o gospodărie (2,4%).

Potrivit INS, mediul de rezidenţă evidenţiază diferenţe dintre nivelul cheltuielilor totale medii lunare.

În mediul urban, cheltuielile medii lunare pe o gospodărie au fost de 6.226 lei, mai mari de 1,3 ori decât în mediul rural. Aceasta înseamnă că o persoană din mediul urban a cheltuit, în medie, 2.602 lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât o persoană din mediul rural.

Din punct de vedere al structurii cheltuielilor totale, în mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe a fost de 35,8% în cheltuielile totale, cu 10 puncte procentuale mai mare decât în mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare din resurse proprii în cheltuielile totale a fost de 4 ori mai mare decât în mediul urban.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1.177 lei pe o gospodărie, au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor (34,1%).

Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile destinate pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze şi alţi combustibili în valoare de 574 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 16,6% şi cele pentru băuturi alcoolice, tutun în valoare de 265 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,7%.

Nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor populaţiei a fost cel efectuat pentru educaţie 17 lei pe o gospodărie (0,5% din cheltuielile totale de consum medii lunare) şi cel pentru asigurări şi servicii financiare 23 lei pe o gospodărie (0,7% din cheltuielile totale de consum medii lunare).

sursa: Agerpres

În primele cinci luni ale anului 2023, peste 520.000 de imobile au fost înregistrate gratuit pentru cetățeni.

„În total, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a finalizat înregistrarea proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară în 192 de localităţi şi în 22.076 de sectoare cadastrale”, informează un comunicat al ANCPI transmis, vineri, AGERPRES.

ANCPI, instituţie publică în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), realizează lucrări de înregistrare sistematică a proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, gratuit pentru cetăţeni, în 2.408 unităţi administrativ-teritoriale (UAT), din totalul de 3.181.

Suprafaţa în lucru pentru care urmează să fie deschise noi cărţi funciare este de aproximativ şapte milioane de hectare.

Finanţarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI, prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) şi din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020.

Dintre cele 192 de localităţi în care au fost finalizate lucrările de înregistrare sistematică a proprietăţilor, 73 au beneficiat de fonduri europene prin Proiectul major „Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România”, finanţat prin POR.

Peste 520.000 de imobile înregistrate gratuit pentru cetățeni în primele cinci luni ale anului 2023. Lucrările vor fi realizate cu fonduri europene

„În prezent, se desfăşoară lucrări de cadastru sistematic, la nivelul întregii localităţi, cu finanţare europeană, în 484 de comune.

În luna mai, ANCPI a iniţiat o procedură de licitaţie deschisă pentru achiziţionarea serviciilor de înregistrare sistematică a imobilelor din 92 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), din 26 de judeţe.

Lucrările vor fi realizate cu fonduri europene”, arată sursa citată.

Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvenţiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară 7,04 milioane de hectare (74%).

Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetăţeni, a tuturor imobilelor (terenuri şi clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

Peste 520.000 de imobile înregistrate gratuit pentru cetățeni în primele cinci luni ale anului 2023. Despre ce proiecteste vorba

Programul este finanţat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene şi din bugetul local al primăriilor.

ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România”, inclus în Axa prioritară 11 din POR 2014-2020.

Proiectul completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României.

Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi 46.933.673 – cofinanţare de la bugetul de stat. Agerpres

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a informat joi că inspectorii sanitari-veterinari au impus amenzi în valoare totală de peste 1,24 milioane de lei în urma controalelor desfășurate la nivel național în luna mai. Acestea au vizat sectorul produselor alimentare de origine nonanimală.

Cele 10.839 de controale au vizat operatorii din industria agroalimentară, care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi produselor de patiserie, a altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice, legume şi fructe.

Astfel, ca urmare a neregulilor constatate şi a încălcării prevederilor legislaţiei în domeniul siguranţei alimentelor, s-au aplicat 173 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 1.244.300 de lei.

Acţiunile de verificare efectuate la nivel naţional pe baza Programului de supraveghere şi control pentru anul 2023 au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condiţiilor de înregistrare, autorizare şi funcţionare a unităţilor, a modului de întreţinere şi igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condiţiilor de prelucrare şi de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerinţelor de trasabilitate şi a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Printre neregulile constatate sunt menţionate: neconformităţi privind respectarea bunelor practici de igienă şi fabricaţie, cum ar fi neîntreţinerea igienică a spaţiilor de depozitare, întreţinerea necorespunzătoare a spaţiilor tehnologice de producţie, lipsa vestiarului şi a grupului sanitar pentru angajaţi, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanţe destinate operaţiunilor de dezinfecţie, neefectuarea operaţiunilor de DDD în condiţiile legislaţiei specifice domeniului alimentar; neconformităţi privind întreţinerea şi igiena echipamentului de protecţie sanitară a personalului muncitor; neconformităţi privind monitorizarea şi implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP.

Inspectorii sanitari-veterinari aplică amenzi de peste 1,24 milioane de lei în sectorul produselor alimentare nonanimale. Pe ce concentrează controalele efectuate de inspectorii ANSVSA

De asemenea, s-au depistat neconformităţi legate de asigurarea trasabilităţii şi conformităţii produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare, ambalaj necorespunzător, produse alimentare cu modificări organoleptice); neconformităţi privind personalul muncitor (neîntocmirea fişelor de aptitudini, neefectuarea cursului de igienă, neatestarea stării de sănătate a personalului); alte tipuri de neconformităţi cum ar fi: desfăşurarea de activităţi neînregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, nerespectarea cerinţelor pentru importul produselor alimentare, neiniţierea procedurii de rechemare a produselor, neretragerea de la raft a produsului neconform, transportul alimentelor cu mijloace neînregistrate sanitar – veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

În timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator, conform procedurilor şi instrucţiunilor din Programul de supraveghere şi control, urmărindu-se conformitatea produselor alimentare, încadrarea calităţii acestora în limitele maxime admise, privind prezenţa de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe interzise în alimente.

De asemenea, s-au prelevat probe de pe suprafeţe/ustensile de lucru în unităţile de industrie alimentară, în vederea verificării conformităţii în ceea ce priveşte respectarea criteriilor microbiologice în alimente.

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenţie şi consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancţiunile contravenţionale sunt acordate în momentul în care deficienţele constatate iniţial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor. Agerpres