Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a informat joi că inspectorii sanitari-veterinari au impus amenzi în valoare totală de peste 1,24 milioane de lei în urma controalelor desfășurate la nivel național în luna mai. Acestea au vizat sectorul produselor alimentare de origine nonanimală.

Cele 10.839 de controale au vizat operatorii din industria agroalimentară, care îşi desfăşoară activitatea în domenii precum fabricarea produselor de morărit, a pâinii şi produselor de patiserie, a altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice, legume şi fructe.

Astfel, ca urmare a neregulilor constatate şi a încălcării prevederilor legislaţiei în domeniul siguranţei alimentelor, s-au aplicat 173 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 1.244.300 de lei.

Acţiunile de verificare efectuate la nivel naţional pe baza Programului de supraveghere şi control pentru anul 2023 au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condiţiilor de înregistrare, autorizare şi funcţionare a unităţilor, a modului de întreţinere şi igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condiţiilor de prelucrare şi de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerinţelor de trasabilitate şi a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Printre neregulile constatate sunt menţionate: neconformităţi privind respectarea bunelor practici de igienă şi fabricaţie, cum ar fi neîntreţinerea igienică a spaţiilor de depozitare, întreţinerea necorespunzătoare a spaţiilor tehnologice de producţie, lipsa vestiarului şi a grupului sanitar pentru angajaţi, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanţe destinate operaţiunilor de dezinfecţie, neefectuarea operaţiunilor de DDD în condiţiile legislaţiei specifice domeniului alimentar; neconformităţi privind întreţinerea şi igiena echipamentului de protecţie sanitară a personalului muncitor; neconformităţi privind monitorizarea şi implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP.

Inspectorii sanitari-veterinari aplică amenzi de peste 1,24 milioane de lei în sectorul produselor alimentare nonanimale. Pe ce concentrează controalele efectuate de inspectorii ANSVSA

De asemenea, s-au depistat neconformităţi legate de asigurarea trasabilităţii şi conformităţii produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare, ambalaj necorespunzător, produse alimentare cu modificări organoleptice); neconformităţi privind personalul muncitor (neîntocmirea fişelor de aptitudini, neefectuarea cursului de igienă, neatestarea stării de sănătate a personalului); alte tipuri de neconformităţi cum ar fi: desfăşurarea de activităţi neînregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, nerespectarea cerinţelor pentru importul produselor alimentare, neiniţierea procedurii de rechemare a produselor, neretragerea de la raft a produsului neconform, transportul alimentelor cu mijloace neînregistrate sanitar – veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

În timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator, conform procedurilor şi instrucţiunilor din Programul de supraveghere şi control, urmărindu-se conformitatea produselor alimentare, încadrarea calităţii acestora în limitele maxime admise, privind prezenţa de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe interzise în alimente.

De asemenea, s-au prelevat probe de pe suprafeţe/ustensile de lucru în unităţile de industrie alimentară, în vederea verificării conformităţii în ceea ce priveşte respectarea criteriilor microbiologice în alimente.

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenţie şi consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancţiunile contravenţionale sunt acordate în momentul în care deficienţele constatate iniţial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor. Agerpres

Ministerul Educației lansează în consultare publică un proiect privind echivalarea probelor de evaluare a competențelor pentru bacalaureat.

„La examenul naţional de bacalaureat, pentru anul şcolar 2022-2023, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probele de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal şi probele de evaluare a competenţelor digitale se echivalează/se recunosc conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”, prevede proiectul.

Potrivit proiectului, nu se mai organizează evaluarea elevilor la finalul clasei a VI-a.

„Prin derogare de la prevederile art. 74 alin.(4) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în anul şcolar 2022-2023, evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, la finalul clasei a VI-a, nu se organizează”, se mai arată în proiect.

De asemenea, concursul pentru angajarea personalului didactic de predare cu contract individual de muncă în sesiunea 2023 constă într-o probă scrisă pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educaţiei. Agerpres

Procurorii anticorupție au pus sub urmărire penală două persoane într-un dosar de fraudă cu fonduri europene în valoare de 2 milioane lei, conform Direcției Naționale Anticorupție.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate celor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de vineri, asupra a două persoane fizice, în sarcina cărora s-a reţinut comiterea infracţiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Procurorii anticorupţie notează în ordonanţe că, în perioada 2016 – 2022, cele două persoane ar fi inventat un mecanism ce presupunea crearea, în mod artificial, a condiţiilor necesare obţinerii în mod nelegal de fonduri europene, în contextul implementării unor proiecte derulate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), care vizau, printre altele, „Instalarea tânărului fermier…” şi „Agricultură ecologică”.

Concret, arată anchetatorii, cele două persoane ar fi înfiinţat atât pe numele lor, cât şi pe numele altor persoane din anturajul acestora entităţi juridice (societăţi comerciale sau persoane fizice autorizate) pe care, în fapt, le controlau şi, ulterior, atât personal, cât şi prin intermediari ar fi depus la cele două organisme menţionate mai sus mai multe documente şi declaraţii false sau inexacte (declaraţii, adeverinţe, certificate), prin intermediul cărora ar fi încercat să dovedească îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru obţinerea fondurilor nerambursabile.

Dosar de fraudă cu fonduri europene. Se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane

„În realitate, niciunul dintre inculpaţi nu ar fi îndeplinit condiţiile pentru a fi considerat un ‘fermier activ’, nedesfăşurând nicio activitate agricolă, terenurile arendate (livezi, păşuni etc.) fiind lăsate în paragină. Prin aceste demersuri, cei doi inculpaţi ar fi obţinut fonduri europene în valoare de 2.000.000 lei”, menţionează procurorii.

DNA informează că, în cauză, se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Procurori anticorupţie au efectuat, joi, percheziţii domiciliare în municipiul Caransebeş, la sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice suspectate că ar fi obţinut ilegal fonduri europene. Agerpres

Începând cu data de 12 iunie, Banca Națională a României va introduce în circuitul numismatic o monedă din argint dedicată celebrării a 100 de ani de la înființarea Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România.

Potrivit unui comunicat al BNR, aversul monedei prezintă sediul din Bucureşti al Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI” şi anul de emisiune „2023”.

Reversul monedei prezintă siluetele unui pescar, a unui vânător şi a unui câine de vânătoare şi inscripţiile „ASOCIATIA GENERALA A VANATORILOR SI PESCARILOR SPORTIVI” şi „100 ANI”.

Monedele din argint vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent şi vor fi însoţite de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese.

Preţul de vânzare pentru moneda din argint este de 460 de lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate.

BNR precizează că monedele din argint cu tema 100 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. Agerpres

sursa foto: BNR