Lanţul de restaurante al celebrului chef britanic Jamie Oliver a intrat marţi în faliment, punând în pericol circa 1.300 de locuri de muncă din cele 25 de localuri din Marea Britanie, relatează Reuters, Press Association şi dpa.

Jamie Oliver, 43 de ani, a devenit o figură bine cunoscută în Marea Britanie şi în întreaga lume cu emisiunile sale culinare şi a fondat lanţul de restaurante cu specific italian “Jamie’s Italian” în 2008. Pe lângă acestea, Jamie Oliver deţine şi restaurantul Barbecoa şi Jamie Oliver’s Diner.

“Sunt devastat de falimentul restaurantelor noastre din Marea Britanie”, a scris celebrul chef pe Twitter.

“Sunt profund întristat de această situaţie. Vreau să mulţumesc personalului şi furnizorilor noştri care s-au implicat trup şi suflet în această afacere de peste un deceniu”, a mai spus Jamie Oliver într-un comunicat, adăugând că doreşte “să mulţumească tuturor clienţilor care ne-au susţinut” de la lansarea în 2008 a “Jamie’s Italian”. “A fost o adevărată plăcere să vă servim”, a mai spus el.

Mass-media britanică a informat că aceste restaurante au fost plasate sub administraţia judiciară a cabinetului KPMG, care va căuta de acum unul sau mai mulţi cumpărători pentru întreaga sau o parte a afacerii. În absenţa cumpărătorilor, restaurantele vor fi pur şi simplu închise, relatează AFP.

Acest anunţ reprezintă un şoc pentru publicul din Marea Britanie, unde Jamie Oliver este o personalitate în domeniul gastronomic, cunoscut pentru publicarea mai multor cărţi şi apariţia în numeroase emisiuni televizate.

Cu aerul său de “rock star”, el a ajutat la promovarea imaginii gastronomiei britanice, un sector devenit ultra-competitiv.AGERPRES

Unii pescari din judeţul Tulcea sunt nemulţumiţi de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a-şi înmatricula ambarcaţiunile şi susţin că bărcile pe care le folosesc pentru pescuitul tradiţional sunt asimilate celor de transport persoane.

Preşedintele asociaţiei Goloviţa din comuna Jurilovca, Cătălin Balaban, a declarat pentru AGERPRES că bărcile folosite în general de pescari au o lungime de circa opt metri, sunt din lemn şi nu oferă condiţii de adăpost în caz de intemperii, spre deosebire de cele care sunt destinate transportului de persoane.

“Trebuie să respectăm aceleaşi condiţii ca cele care se impun bărcilor puntate sau celor destinate transportului de persoane, în condiţiile în care bărcile pescarilor nu oferă adăpost în caz de intemperii”, a spus Balaban.

El s-a arătat nemulţumit şi din cauza numeroaselor drumuri pe care trebuie să le facă un pescar pentru a obţine documentele necesare desfăşurării activităţii.

“Pentru ca un pescar să îşi poată desfăşura activitatea tradiţională de pescuit cu o barcă şi un motor nou trebuie să meargă la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) pentru avizul de intrare a bărcii în fişierul navelor de pescuit, apoi la Autoritatea Navală pentru raportul de inspecţie, apoi la Căpitănie pentru atestat, apoi la Autoritatea Navală pentru eliberarea certificatului de tonaj, apoi cu toate documentele, din nou, la ANPA pentru licenţă. Să nu uităm de Primăria comunei de unde trebuie să ia certificatul fiscal”, a afirmat Balaban.

Pentru obţinerea tuturor documentelor necesare desfăşurării activităţii, pescarii trebuie să plătească în medie 1.500 de lei, însă acest cost aproape se dublează în condiţiile în care pescarii trebuie să îşi plătească drumurile la instituţiile publice.

“Ca să obţii toate actele ai nevoie de cel puţin patru luni şi de maximum opt luni. Spun opt luni pentru că se întâmplă ca uneori funcţionarii de la instituţiile publice să nu fie disponibili şi atunci eliberarea actelor se amână”, a menţionat preşedintele asociaţiei Goloviţa.

În urmă cu aproape patru ani, pescarii din judeţul Tulcea şi-au exprimat nemulţumirea privind tarifele practicate de instituţiile publice pentru eliberarea acestor acte, în condiţiile în care veniturile obţinute din activitatea de pescuit le asigură doar subzistenţa. Autorităţile au decis, la vremea respectivă, reducerea la jumătate a nivelului de tarifare pentru localităţile din interiorul Deltei Dunării, însă condiţiile nu s-au schimbat pentru pescarii din zonele limitrofe, ca de exemplu cei din Sarichioi sau Jurilovca. AGERPRES

Consiliul Uniunii Europene a numit marţi în funcţie un nou membru la Curtea de Conturi Europeană (ECA): vicepremierul României, Viorel Ştefan, care îl va înlocui pe George Pufan, al cărui mandat urmează să expire, se arată într-un comunicat al instituţiei.

Mandatul lui Viorel Ştefan va începe la 1 iulie 2019 şi se va încheia la 30 iunie 2025.

Tot marţi, Ivana Maletic, din Croaţia, a primit un mandat ce va începe la 15 iulie 2019 şi se va încheia la 14 iulie 2025. Aceasta îl va înlocui pe Neven Mates, membrul croat al cărui mandat expiră.

În conformitate cu tratatul, membrii trebuie să îşi exercite îndatoririle în deplină independenţă şi în interesul general al Uniunii Europene.

Consiliul a luat aceste decizii pe baza propunerilor formulate de statele membre din care aceştia provin şi după consultarea Parlamentului European.

Colegiul membrilor, prezidat de Klaus-Heiner Lehne, preşedintele Curţii de Conturi Europene, se va reuni în noua sa componenţă pentru a stabili atribuţiile specifice care vor reveni celor doi noi membri. Ivana Maletic şi Viorel Ştefan vor depune jurământul în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene la o dată ulterioară, se arată în comunicatul instituţiei. AGERPRES

Curtea de Apel (CA) Alba Iulia a amânat, marţi, pentru data de 28 mai pronunţarea asupra solicitării de constatare a lipsei de interes formulate, la termenul anterior, de avocatul lui Augustin Lazăr privind cererea de suspendare a procedurii de revocare din funcţia de procuror general, acţiune demarată de ministrul Justiţiei în octombrie anul trecut.

Ca urmare a publicării decretului privind eliberarea, începând cu 27 aprilie, din funcţia de procuror general, prin pensionare, avocatul lui Augustin Lazăr, Ovidiu Podaru, a apreciat, la termenul din precedent, că cererea de suspendare a procedurii de revocare a rămas “fără obiect” şi a solicitat, în consecinţă, constatarea lipsei de interes.

La termenul de marţi, instanţa a stabilit să amâne pronunţarea în această cauză pentru săptămâna viitoare, respectiv pentru data de 28 mai, potrivit purtătorului de cuvânt al CA Alba Iulia, Cosmin Muntean.

Tot la termenul de marţi, Ministerul Justiţiei a solicitat obligarea fostului procuror general la achitarea unor cheltuieli de judecată estimate la circa 3.200 de lei, mai exact contravaloarea costurilor legate de deplasarea consilierului juridic de la Bucureşti la Alba Iulia şi retur.

Pe 2 noiembrie 2018, Lazăr a depus la CA Alba Iulia, oraş în care îşi are domiciliul, o acţiune în contencios-administrativ prin care cerea suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţia de procuror general demarată, în octombrie, de ministrul Justiţiei. Augustin Lazăr a mai cerut suspendarea executării actelor care stau la baza emiterii propunerii respective, inclusiv a raportului privind activitatea sa managerială.

Instanţa a stabilit însă că nu are competenţa teritorială de a judeca acest caz, opinând că procesul trebuie judecat la CA Bucureşti, în raza căreia îşi are sediul Parchetul General. Ulterior, pe 12 decembrie 2018, CA Bucureşti a decis că nu are nici ea competenţa de a judeca procesul şi a trimis dosarul înapoi la CA Alba Iulia.

Conform procedurii, în cazul deciziilor contradictorii ale instanţelor de acelaşi grad, instanţa superioară – în acest caz ÎCCJ – a trebuit să rezolve conflictul de competenţă. La sfârşitul lunii ianuarie, ICCJ a stabilit că instanţa competentă să judece dosarul în care procurorul general solicită suspendarea procedurii de revocare a sa din funcţie este CA Alba Iulia. AGERPRES