Connect with us

ECONOMIE

INS: Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 20,8% în primele 9 luni

Publicat

contabilitate 400x240

Cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă), în termeni nominali, a crescut cu 20,8%, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2021, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2020, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, cifra de afaceri din industrie, în primele 9 luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2020, a crescut pe ansamblu cu 20,8%, datorită creşterii industriei prelucrătoare (+20,9%) şi industriei extractive (+17,6%).

Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor intermediare (+28,5%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+26,5%), industria bunurilor de capital (+20,4%), industria bunurilor de uz curent (+11,3%) şi industria energetică (+10,0%).

Conform INS, cifra de afaceri din industrie, în luna septembrie 2021, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe total cu 7,4%, datorită creşterii înregistrate în industria prelucrătoare (+7,8%). Industria extractivă a scăzut cu 5,7%.

Pe marile grupe industriale, creşteri au înregistrat: industria bunurilor de capital (+15,5%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+8,9%), industria bunurilor intermediare (+5,8%) şi industria bunurilor de uz curent (+2,2%). Industria energetică a scăzut cu 2,1%.

De asemenea, cifra de afaceri din industrie, în luna septembrie 2021, faţă de luna septembrie 2020, a crescut pe ansamblu cu 5%, datorită creşterii înregistrate în industria extractivă (+19,3%) şi în industria prelucrătoare (+4,6%).

Pe marile grupe industriale creşteri au înregistrat: industria bunurilor intermediare (+24,2%), industria energetică (+13,0%), industria bunurilor de uz curent (+10,2%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+6,6%). Industria bunurilor de capital a scăzut cu 15,9%. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Proiect: România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, 2% din PIB pentru proiectele de infrastructură

Publicat

România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, aproximativ 2% din PIB reprezentând contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană, la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aferent perioadei 2020 – 2030.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a publicat, vineri, în dezbatere publică, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Planului Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020 – 2030, data limită pentru primirea de propuneri şi observaţii fiind 14 decembrie 2021.

Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, Planul Investiţional dezvoltă o strategie a asigurării finanţării necesare pe cei 10 ani de implementare plecând de la corelarea principalelor surse de finanţare disponibile României: PNRR, POT, CEF 2.0 şi bugetul naţional.

Nevoia de finanţare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde de euro

Per total, nevoia de finanţare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde de euro. Din această sumă, 34,19 miliarde de euro sunt dedicate infrastructurii rutiere, 20,63 miliarde de euro infrastructurii feroviare, 10,7 miliarde de euro dedicate infrastructurii de metrou, 4,46 miliarde de euro dedicate infrastructurii navale şi 2,79 miliarde de euro dedicate infrastructurii aeroportuare.

Alocările estimative maxime pentru finanţare europeană sunt de 40,78 miliarde de euro

Alocările estimative maxime pentru finanţare europeană sunt de 40,78 miliarde de euro (din care 13,43 fonduri externe nerambursabile şi 27,35 contribuţia maximă a bugetului de stat, incluzând mecanismul supracontractării), rezultând un deficit de 31,99 miliarde de euro, care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin împrumuturi externe şi fonduri private.

„În concluzie, România va trebui să asigure în următorii 10 ani contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest plan, rezultând un efort financiar reprezentând aproximativ 2% din PIB/an în funcţie de progresul fizic şi financiar al proiectelor”, se spune în nota de fundamentare.

Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României

Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României, pe următorii 10 ani, în valoare de aproape 73 de miliarde de euro, se află în faza de negocieri la Comisia Europeană a declarat, pe 24 noiembrie, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la audierile din Parlament prilejuite de preluarea portofoliului., exprimându-şi speranţa ca până la sfârşitul anului să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern.

„România are nevoie de un salt de dezvoltare în infrastructura de transport pentru următorii 10 ani. Cu toţii avem nevoie de resurse financiare şi de un management profesionist al proiectelor şi un plan strategic pe termen lung şi de reforme totodată administrative, în conformitate inclusiv cu PNRR. Avem o strategie care a parcurs deja câţiva paşi, şi anume Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020 -2030.

Acest plan în acest moment a fost elaborat

Acest plan în acest moment a fost elaborat, trimis către Comisia Europeană şi se află încă în faza de negocieri, urmând ca până la sfârşitul anului acest plan investiţional pe următorii 10 ani să fie aprobat printr-o Hotărâre de Guvern. Acest plan a fost creat în corelaţie cu politicile actuale ale Comisiei Europene, ceea ce înseamnă finalizarea coridoarelor europene, protecţia şi conservarea mediului, implementarea de soluţii de digitalizare şi inovare în transport”, a afirmat Sorin Grindeanu.

El a precizat că acest plan, elaborat în 2020 la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, are un rol triplu legat de o prioritizare a investiţiilor, o actualizare a Master Planului General de Transport al României, fiind totodată un document cadru de referinţă pentru politicile relevante.

Master Plan General de Transport

„Având în vedere că ne aflăm într-o perioadă de tranziţie între două exerciţii bugetare 2014 – 2020, respectiv 2021-2027, şi pentru că avem un Master Plan General de Transport aprobat în 2016, precum şi analizând necesitatea corelării tuturor acestor politici relevante în vederea realizării obiectivelor de infrastructuri necesare, acest plan investiţional are un rol triplu. După datele pe care le am în acest moment, el a fost elaborat în interiorul Ministerului Transporturilor în anul 2020, urmând etapele pe care vi le-am spus.

Acest rol triplu este legat de o prioritizare a investiţiilor, ceea ce este extrem de important pe această decadă 2020 – 2030, de asemenea înseamnă o actualizare a strategiei de implementare a Master Planului General de Transport şi, totodată, reprezintă un document cadru de referinţă pentru politicile relevante. În esenţă, acest plan investiţional vizează o schimbare de paradigmă în sensul concentrării eforturilor şi politice şi instituţionale şi financiare ale României pe un set clar de priorităţi care să ducă în 2030 la crearea unei reţele naţionale de transport, care să reprezinte ceea ce ne dorim cu toţii, coloana vertebrală de dezvoltare a economiei naţionale”, a explicat el. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Valabilitatea voucherelor de vacanţă nefolosite din cauza pandemiei ar putea fi prelungită şi anul următor

Publicat

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, vineri, că în şedinţa de Guvern s-a discutat despre acordarea voucherelor de vacanţă, precizând că a propus prelungirea cu un an a tichetelor emise din anii anteriori şi nefolosite din cauza pandemiei.

„Legat de vouchere de vacanţă, este deja o discuţie, a fost o discuţie astăzi în Guvern. Noi, ministerele iniţiatoare – IMM şi Ministerul Muncii – am propus şi prelungirea voucherelor de vacanţă care mai sunt şi din cauza pandemiei nu au putut fi folosite şi acordarea de vouchere de vacanţă pentru anul următor”, a spus Budăi, după şedinţa Executivului.

El a afirmat că valabilitatea voucherelor de vacanţă nefolosite ar putea fi prelungită până la sfârşitul anului următor.

„Până la sfârşitul anului următor (să fie prelungită valabilitatea voucherelor de vacanţă nefolosite – n.r.). Aceasta este propunerea, vedem ce iese din cadrul avizărilor interministeriale”, a menţionat Budăi.

Ministrul Muncii a precizat că este vorba despre voucherele emise în 2020, dar sunt în discuţie şi cele din 2019.

„În primă discuţie am înţeles de la ministrul IMM că a trecut 2020, eu ştiu că în piaţă mai sunt şi din 2019. O să discutăm în Guvern şi cu siguranţă când va fi ordonanţa de urgenţă vom discuta şi vom decide forma finală. Se aşteaptă observaţii de la celelalte ministere de resort”, a mai spus Budăi. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Rabla pentru electrocasnice, etapa II: 33.877 de vouchere generate şi buget epuizat în 8 minute

Publicat

electrocasnice 590x354

Bugetul alocat pentru cea de-a doua etapă a programului Rabla pentru Electrocasnice, sesiunea de iarnă, s-a epuizat în opt minute, fiind generate 33.877 de vouchere, conform datelor Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

În această etapă, din totalul voucherelor emise, 19.183 au fost pentru televizoare, 9.592 pentru laptopuri şi 5.102 pentru tablete.

Pe de altă parte, ministerul de resort a precizat că o parte dintre utilizatori au avut probleme de accesare a platformei dedicată programului „Rabla pentru electrocasnice” şi că aşteaptă din partea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) explicaţiile tehnice. „Funcţionarea este garantată la 75.000 utilizatori/minut”, au afirmat reprezentanţii MMAP.

Ediţia de iarnă a programului „Rabla pentru Electrocasnice” va mai avea o singură etapă, programată în perioada 10 – 16 decembrie, în care se pot genera vouchere în valoare de 400 de lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile cu eficienţă energetică la răcire cel puţin A++, respectiv pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică cel puţin A++, dar şi vouchere de 200 de lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an.

Bugetul alocat pentru ediţia de sărbători a programului este de 34 de milioane de lei. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tinerii au intensificat căutările de locuri de muncă spre final de an

Publicat

bestjobs

Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani sunt cei mai interesați să își găsească sau să își schimbe locul de muncă, acest segment fiind cel mai dinamic în luna noiembrie comparativ cu celelalte luni ale anului, dar mai ales față de aceeași perioadă din 2020, arată platforma Bestjobs.

Peste 15% din totalul aplicărilor pentru noi locuri de muncă pe BestJobs au fost din rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani, peste nivelul de cel mult 12% înregistrat în lunile precedente. Intensificarea căutărilor în această categorie de vârstă este o veste bună, în contextul în care datele Institutului Național de Statistică arată că aproape 20% dintre șomeri fac parte din segmentul de vârstă 15-24 ani.

Celelalte categorii de vârstă active în căutarea de noi slujbe sunt 35-44 de ani, cu 25% dintre aplicări și 25-34 de ani cu 24% dintre aplicări. Activitatea candidaților se reflectă și în tipurile de joburi la care aplică aceștia, astfel că joburile entry-level au atras 39% din totalul aplicărilor, pe când cele mid-level au înregistrat 47%.

„Activitatea crescută în rândul tinerilor este un semn bun și răspunde cererii din partea angajatorilor, care sunt în permanență în căutare de talente noi. Este cu atât mai bine cu cât datele oficiale arată că un procent îngrijorător de tineri sunt înregistrați fără un loc de muncă, în ciuda faptului că oferte disponibile există”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs România.

Pe lângă Vânzări (cu 78.000 de aplicări), Financiar (cu 55.000 de aplicări) și Management (cu 52.000 de aplicări), topul celor mai căutate domenii este completat de Call Center/ Client Service (cu 26.000 de aplicări) și Marketing (cu 25.000 de aplicări).

Județele în care candidații au aplicat cel mai activ în luna noiembrie sunt București și Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov și Prahova. Interesul pentru munca remote a rămas la același nivel ca luna trecută, înregistrând 11% din volumul total de aplicări.

În topul angajatorilor cu cele mai multe oferte active pe platforma BestJobs se numără cei din domeniul Vânzări, cu 13% din total, cei din Financiar, cu 13%, și cei din Management, cu 10%.

Mai mult de jumătate (53%) dintre pozițiile deschise în noiembrie s-au adresat specialiștilor (white-collars), 18% lucrătorilor (blue-collars) și 16% candidaților înalt calificați (gold-collars). MEDIAFAX

Citește mai departe