Connect with us

ACTUALITATE

INS: România, în grupul țărilor cu cele mai scăzute valori ale speranței de viață din UE

Publicat



oameni

În anul 2019, în România speranța de viață la naștere era de 78,2 ani, cu 5,9 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață în cele 27 de țări ale UE. Astfel, țara noastră se afla în grupul țărilor cu cele mai scăzute valori ale speranței de viață din uniune.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, Institutul Național de Statistică a prezentat o serie de indicatori semnificativi privind speranța de viață la naștere, speranța de viață sănătoasă și câțiva dintre factorii determinanți pentru aceasta din urmă: stilul de viață, regimul alimentar, incluzând consumul de fructe și legume sau activitatea fizică.

Valori mai mici ale speranței de viață se înregistrează în Letonia, Lituania și Bulgaria.

Între țările cu cea mai mare speranță de viață din Uniunea Europeană se numără Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani), Franța și Cipru (82,9 ani).

Statisticile europene, disponibile la nivelul anului 2018, arată că femeile din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, 83,7 de ani, pe când speranța medie de viață a bărbaților este de 78,2 ani. Cercetătorii afirmă că această diferență este explicată în mare parte de stilul de viață, mai sănătos în cazul femeilor și de ocupațiile diferite ale celor două sexe.

În România, speranță de viață la naștere a fost în anul 2019 de 72,5 de ani pentru bărbați și de 79,6 de ani pentru femei.

Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 60,6 ani (în anul 2019), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani (în anul 2019), faţă de 59,6 ani (în anul 2009). La nivelul UE, în anul 2019, ecartul dintre femei şi bărbaţi pentru speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 0,7 ani, în favoarea populaţiei feminine, pentru care speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 59,6 ani.

Studiile au reliefat faptul că populația din mediul rural este mai preocupată de regimul bazat pe un consum redus de sare decât populația din mediul urban (72,8 față de 69,9% în mediul urban), în timp ce aceasta din urmă acordă o mai mare importanță cantității de zahăr ingerate (53,0% față de 48,5% în mediul rural) și numărului de calorii consumate decât populația din mediul rural (28,0% față de 19,6% în mediul rural).

Din totalul populației României în vârstă de 15 ani și peste, 8,4% urmează un regim alimentar adecvat. Dintre aceștia, 71,1 % au un regim bazat pe consumul redus de sare, 62,2% urmează un regim alimentar sărac în consumul de grăsimi, 51,2% urmează un regim bazat pe un consum redus de zahăr, iar 24,5% au apelat la un regim alimentar care ține cont de consumul de calorii.

Ponderea populației de sex feminin care urmează un regim alimentar (9,8%) este mai mare decât cea a populației de sex masculin (6,8%).

Studiile au reliefat faptul că populația din mediul rural este mai preocupată de regimul bazat pe un consum redus de sare decât populația din mediul urban (72,8 față de 69,9% în mediul urban), în timp ce aceasta din urmă acordă o mai mare importanță cantității de zahăr ingerate (53,0% față de 48,5% în mediul rural) și numărului de calorii consumate decât populația din mediul rural (28,0% față de 19,6% în mediul rural).

Din totalul populației rezidente (începând cu vârsta de 6 luni), 99,4% a consumat fructe, 26,5% din persoane menționând un consum de fructe zilnic. Persoanele de sex feminin (29,8%) au consumat fructe zilnic într-o proporție mai mare decât persoanele de sex masculin (23,1%), diferența fiind de 6,7 puncte procentuale.

Mersul pe jos pentru deplasarea în diverse locuri este o activitate pe care 92,7% din populația rezidentă de 5 ani și peste a desfășurat-o, pentru cel puțin 10 minute pe zi, într-o săptămână obișnuită. Mai mult de o treime din populația de sex feminin în vârstă de 5 ani și peste (40,5%) a mers pe jos, în mod continuu, între 10 și 29 de minute, cu 5,8 puncte procentuale mai mult decît populația de sex masculin.

În schimb, populația de sex masculin alege într-o proporție mai mare decât cea de sex feminin să meargă pe jos distanțe mai mari, care totalizează o durată zilnică de 2 ore sau mai mult (11,1% dintre persoanele de sex masculin față de 8,2% dintre persoanele de sex feminin).

În mediul urban, populația consumă zilnic fructe în proporție de 32,1%, în timp ce în mediul rural doar 20,1% din populație consumă fructe zilnic.

Copiii și tinerii cu vârsta până la 24 ani consumă în medie 1,9 porții de fructe zilnic, în timp ce persoanele în vârstă de 75 de ani și peste consumă mai puține fructe zilnic (1,7 porții/zi).

Ca și în cazul consumului de fructe, aproape toată populația rezidentă consumă legume (99,5%). 18,4% consumă legume cel puțin o dată pe zi, iar 31,0% consumă legume de 4-6 ori pe săptămână. Și în acest caz, ponderea populației de sex feminin care consumă legume zilnic sau de 4-6 ori pe săptămână (56,3%) este mai mare decât cea a populației masculine cu 8,8 puncte procentuale.

Ponderea persoanelor din mediul urban care consumă zilnic legume este de 22,0%, mai mare cu 7,9 puncte procentuale decât cea din mediul rural, iar cea care consumă legume de 4-6 ori pe săptămână este de 37,1%, mai mare cu 7,5 puncte procentuale decât cea din rural.

Numărul mediu de zile de mers pe jos în scopul deplasării în diverse locuri într-o săptămână obișnuită scade pe categorii de vârstă de la 6 – 6,1 zile la copii din grupa de vârstă 5-14 ani și tinerii de 15-24 ani, la 4,8 zile pentru persoanele de 75 de ani și peste.

Deplasările pe care oamenii obișnuiesc să le efectueze săptămânal cu bicicleta, rolele, skatebord etc sunt efectuate de 17,6% din populația rezidentă de 6 ani și peste. Populația de sex masculin a desfășurat într-o proporție mai mare deplasări cu ajutorul bicicletei, rolelor sau skatebordului (24,5%), cu 13,4 puncte procentuale mai mult decât în cazul populației de sex feminin.

Ponderea populației din mediul rural care se deplasează cu bicicleta, rolele sau skateboardul în diverse locuri (21,6) este mai mare cu 7,4 puncte procentuale față de ponderea populației rezidente în mediul urban.

Din totalul populației de 5 ani și peste doar 11,6 % au declarat că fac săptămânal sport sau diverse activități fizice recreative în timpul liber. Cele mai multe persoane care realizează astfel de activități sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 5-14 ani (50,2%) și tinerii de 15-24 ani (20,5%). După această vârstă ponderea persoanelor care practică activități sportive scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de vârstă 25-34 ani la 0,3% la persoanele de 75 de ani și peste.

Persoanele care au făcut sport sau diverse activități fizice în timpul liber au dedicat zilnic acestor activități, în medie, 34 minute.

Copii de 5-14 ani dedică acestor activități, în medie, 3,4 zile săptămânal (cu o medie de 3,1 zile săptămânal copiii din mediul urban și de 3,6 zile săptămânal copiii din mediul rural).

Persoanele cu vârsta de 55 ani și peste desfășoară activități fizice recreative, sport sau fitness, în medie, 3,0- 4,9 zile/săptămână. Comparativ cu acest segment al populației, persoanele de 15-54 ani alocă, în medie, activităților fizice recreative, sportului sau fitnessului între 2,5 și 2,8 zile săptămânal.

Cea mai mare pondere a populației rezidente de 5 ani și peste care a făcut săptămânal sport, fitness sau diverse activități fizice recreative în timpul liber s-a înregistrat în regiunea Nord -Vest (14,6%) la polul opus situându-se regiunile Vest (9,8%) și Sud-Est (9,1%).

Persoanele din regiunea Sud-Vest Oltenia au alocat cel mai mult timp zilnic activităților fizice desfășurate în timpul liber (în medie 43,7minute/zi), urmate de persoanele din regiunea București- Ilfov (în medie 39,0 minute/zi).

sursa: mediafax.ro


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Danemarca devine prima ţară din UE care renunţă la vaccinul AstraZeneca

Publicat

Danemarca renunţă definitiv la vaccinul AstraZeneca împotriva COVID-19 din cauza efectelor secundare “rare” dar “grave”, au anunţat miercuri autorităţile sale sanitare, în urma acestei decizii ţara scandinavă devenind prima din Europa care nu va mai utiliza acest ser, relatează AFP şi DPA.

În pofida avizelor Agenţiei europene pentru medicamente şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, favorabile utilizării sale, “campania de vaccinare din Danemarca continuă fără vaccinul AstraZeneca”, a anunţat directorul Agenţiei naţionale de sănătate, Soren Brostrom, în cadrul unei conferinţe de presă.

Celor circa 150.000 de persoane care au primit o doză din acest ser li se va propune un alt vaccin pentru a doua doză, potrivit autorităţilor.

Danemarca a suspendat temporar vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca pe 11 martie ca măsură de precauţie şi nu a reluat de atunci inocularea cu acest ser, nici măcar într-o măsură limitată, cum au procedat alte ţări.

Motivul pentru suspendarea vaccinării cu acest ser este reprezentat de cazurile izolate severe de cheaguri de sânge, şi chiar de decese suspecte, la oameni care au fost vaccinaţi împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca.

Chiar dacă a confirmat pe 8 aprilie o legătură cu cazurile foarte rare de tromboză grave, EMA a estimat că beneficiile vaccinului depăşesc în continuare riscurile.

Majoritatea ţărilor europene care au suspendat utilizarea vaccinului au reluat-o, cel mai adesea fixând o limită de vârstă.

Africa de Sud a renunţat la ser în februarie, întrucât eficacitatea sa este pusă la îndoială în combaterea tulpinii apărute în această ţară. SUA, ca şi Elveţia, nu au autorizat încă vaccinul AstraZeneca, iar Venezuela a refuzat să facă acest lucru, invocând efectele sale secundare.

Renunţarea la vaccin înseamnă o prelungire cu trei săptămâni a programului danez de imunizare, care prevede vaccinarea tuturor celor de peste 16 ani până în luna iulie.

În Danemarca, la persoanele injectate cu AstraZeneca s-au înregistrat două cazuri de tromboză grave, dintre care unul mortal, ambele fiind persoane fără probleme anterioare de sănătate.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

IMM Invest, cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii. A fost accesat de 25.586 IMM-uri

Publicat

bani lei

IMM Invest a fost şi este cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii, iar anul trecut a fost accesat de 25.586 de IMM-uri, a declarat, miercuri, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Dumitru Nancu.

“IMM Invest a fost şi este cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii.Cifrele arată că anul 2020 a fost principala sursă de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Dacă programul a debutat la 1 iunie cu prima garanţie acordată de către Fondul de Garantare şi cu primul credit, una din patru IMM-uri erau bancabile, am închis anul cu două din patru, deci jumătate din IMM-urile care au accesat programul IMM Invest au fost bancabile. De ce spun că este cel mai important? Cifrele demonstrează acest lucru, pentru că 10% din mediul de afaceri din perspectiva veniturilor au accesat acest program.

Am derulat programul prin 21 de instituţii financiar-bancare. A fost un an în care doar pe IMM Invest au fost acordate finanţări record, 25.586 de IMM-uri beneficiind de acest program. Totalul de finanţare pe care sistemul financiar-bancar l-a infuzat în economie a fost de 15 miliarde de lei, aproximativ 1,5% din PIB. Cred că este cea mai mare injecţie de capital”, a declarat Dumitru Nancu, în cadrul unei conferinţe organizată de Banca Comercială Română şi FNGCIMM, privind noutăţile programului IMM Invest în 2021 şi rezultatele obţinute anul trecut.

După închiderea programului, la 31 decembrie, FNGCIMM a făcut impactul fiscal şi a constatat că cele 25.586 de IMM-uri şi-au continuat activitatea şi acest program a dus la salvarea a 443.000 de angajaţi. Nancu a spus că, potrivit Institutului Naţional de Statistică, la sfârşitul anului 2019 numărul de şomeri era 375.000, iar dacă nu era acest program şomajul se dubla.

De asemenea, el a menţionat că totalul contribuţiilor de muncă, CAS, CASS, impozit pe venit, concedii de asigurări medicale, respectiv cât au plătit înapoi aceste IMM-uri, este de 7,7 miliarde de lei, Taxa pe Valoare Adăugată pe care acestea au întors-o la bugetul statului este de 36 de miliarde de lei, iar impozitul pe venit, de 1,6 miliarde de lei. Astfel, statul a garantat cu 12 miliarde de lei, instituţiile financiar-bancare au acordat credite în valoare de 15 miliarde de lei, iar total impozite şi taxe pe care le-au plătit aceste IMM-uri a fost de 12,9 miliarde de lei. El

Programul IMM Invest a avut un efect de multiplicare în economie de şapte ori

În ceea ce priveşte planurile pentru acest an, Dumitru Nancu a afirmat că Guvernul a fost foarte receptiv la nevoia IMM-urilor şi normele de aplicare pentru programele IMM Invest, Agro IMM Invest, IMM Factor, IMM Leasing. Acestea au fost publicate luni în Monitorul Oficial, iar întreprinderile se pot înscrie în platforma IMM Invest şi Agro Invest.

El a menţionat că au fost aduse unele modificări programului, iar Comisia Europeană a fost notificată în acest sens. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Certificatul european de vaccinare va fi operativ din vară. Documentul NU va fi un paşaport care să garanteze mobilitatea în UE

Publicat

Ţările Uniunii Europene (UE) au ajuns miercuri la o poziţie comună pentru a demara negocierile în Parlamentul European asupra certificatului de vaccinare, pentru a putea deveni operativ vara aceasta, dar care nu va fi un paşaport care să garanteze mobilitatea, potrivit unui document la care a a avut acces agenţia EFE.

“În mai puţin de o lună Consiliul a ajuns la o poziţie comună pentru negocierile din Parlament”, a anunţat preşedinţia portugheză a UE, după reuniunea ambasadorilor Celor 27 în faţa instituţiilor desfăşurată miercuri dimineaţă.

Însă certificatul european de vaccinare împotriva SARS-CoV-2 pe care îl pregătesc instituţiile Uniunii Europene, cu scopul ca acesta să devină operaţional din luna iunie, nu va fi un paşaport care să permită automat cetăţenilor să-şi recupereze libertatea de mişcare în UE.

“Pentru a evidenţia principiul nediscriminării, în special faţă de persoanele nevaccinate, partea operativă a reglementării principale prevede explicit că deţinerea unui ‘Certificat Verde Digital’ nu este o condiţie prealabilă pentru a exercita dreptul la libera circulaţie”, se arată în textul aprobat de statele membre la care a avut acces EFE.

Această reglementare aprobată de Consiliu – o idee lansată de Grecia la începutul anului pentru a reactiva sectorul turistic vara aceasta – se bazează pe propunerea Comisiei Europene şi depinde acum de negocierile din Parlamentul European şi ar intra în vigoare după şase săptămâni de la adoptare, altfel spus în iunie.

Certificatul, potrivit textului provizoriu, va fi gratuit, în format electronic sau pe hârtie şi va fi disponibil în engleză şi în limba oficială a ţării emitente.

Certificatul va avea “o perioadă de aplicare de 12 luni şi va depinde de un raport al Comisiei după cel târziu trei luni de la finalizarea aplicării reglementării principale, precum şi de o posibilă suspendare sau prelungire prin procedura legislativă obişnuită”.

Documentul va cuprinde informaţii referitoare la faptul dacă deţinătorul s-a vaccinat împotriva noului coronavirus, dacă a dezvoltat anticorpi după ce a trecut prin boală, sau dacă are un test PCR negativ – fiind una dintre cerinţele cele mai solicitate în ultimele luni călătorilor – şi va include doar vaccinurile care au fost aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).

Cu o menţiune specială pentru Irlanda, având în vedere frontiera virtuală cu Irlanda de Nord şi instabilitatea cu care se confruntă această regiune după Brexit, textul prevede ca statele membre să poată “accepta reciproc certificate eliberate conaţionalilor din terţe ţări pe bază de reciprocitate”.

Este de asemenea specificat faptul că trebuie avută în vedere situaţia specială a lucrătorilor transfrontalieri.

Dincolo de aceste dispoziţii tehnice, propunerea dă clar de înţeles că, deşi certificatul pretinde să “faciliteze mobilitatea între ţări”, documentul nu este un paşaport.

Se aminteşte totodată că statele membre pot să restricţioneze din motive sanitare mobilitatea cetăţenilor, una dintre cele patru libertăţi fundamentale ale UE şi că “orice măsură care se adoptă nu poate fi extinsă dincolo de ceea ce este strict necesar pentru a salvgarda sănătatea publică”. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

RAPID COM S.R.L.: ANUNT DEMARARE PROIECT „Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”

Publicat

ANUNȚ DEMARARE PROIECT

„Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014 – 2020, în contextul crizei provocate de COVID-19

RAPID COM S.R.L., cu sediul în SIBIU, localitatea Apoldu de Sus, str. , nr. 625, înregistrată sub nr. J32/386/2006 la oficiul Registrului Comerţului, CUI 18490681, deruleaza incepand cu data de 09.04.2021 proiectul ’’Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor IMM-urilor’’, in baza Contractului de finantare nr. M2-4784 din 09-04-2021, încheiat cu Agenția pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului, Tg. Mureș.

Obiectul contractului îl reprezintă ajutorul de stat acordat sub formă de grant pentru capital de lucru, în baza formularului electronic de înscriere şi a documentaţiei anexe, prin măsura “Granturi pentru capital de lucru”, implementată de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) şi Agenţia pentru IMM, Atragere de Investiţii şi Promovarea Exportului (AIMMAIPE), în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, cu completările şi modificările ulterioare.

Rezultate în urma implementării proiectului: Menținerea sau suplimentarea numărului de angajați existenți la data înscrierii electronice pentru o periodă de minim 6 luni de la obținerea finanțării si combaterea efectelor negative ale COVID-19 asupra activitatii beneficiarului RAPID COM SRL

Valoarea proiectului este de 136.733,6775 (valoarea totala) din care :

118898.85 lei grant

17834.8275 lei cofinanțare.

Perioada de implementare a proiectului este de 1 an, de la data semnării contractului de finantare până la data de 09.04.2022.

Date de contact beneficiar:

RAPID COM SRL

e-mail: office@git-sebes.ro

tel: 0740097079.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 Axa prioritară 3 – Sprijinirea IMM-urilor ca reacție la pandemia COVID-19 Prioritatea de investiții 3d – Sprijinirea capacității IMM-urilor de a crește pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se angaja în procesele de inovare.

Documentul în format pdf poate fi consultat AICI.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate