Connect with us

ECONOMIE

Insolvenţele, în scădere cu aproape 11% în primele zece luni din 2020

Publicat



Numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a scăzut cu 10,91% în primele zece luni din 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 4.606 insolvenţe, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 1.028, în creştere cu 12,35% faţă de perioada ianuarie-octombrie 2019. Pe locurile următoare în ierarhia insolvenţelor se află judeţele Bihor – cu 314 de insolvenţe (minus 27,31%), Cluj- 281 (plus 41,92%) şi Constanţa – 272 (plus 6,25%).

Cel mai mic număr de insolvenţe s-a înregistrat, în perioada menţionată, în judeţele Călăraşi – 21 (minus 38,24%), Covasna – 21 (minus 44,74%), Tulcea – 24 (minus 54,72%) şi Vaslui – 24 (plus 4,35%).

Pe domenii de activitate, în primele zece luni, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.356 (minus 14,93%), în construcţii – 734 (minus -5,53%) şi industria prelucrătoare – 550 (minus 11,72%).

În octombrie 2020 au fost înregistrate 577 de insolvenţe, cele mai multe în Bucureşti – 146, şi în judeţele Cluj – 46 şi Timiş – 37. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

Dispută USR- PNL pe tema eliminării taxelor la salariul minim pe economie. Anca Dragu: ar putea fi introdus în doi ani. Secretarul de stat Alin Ignat: s-ar încuraja munca la gri

Publicat

Președintele Senatului, Anca Dragu, a declarat la TVR că impozitul zero pe salariul minim ar putea fi introdus în aproximativ doi ani, după finalizarea unui studiu de impact, când veniturile bugetare şi creşterea economică vor permite.

„Ar putea deveni realitate într-un an, cam în doi ani, după ce avem finalizat un studiu de impact şi atunci când veniturile bugetare şi creşterea economică permit”, a spus Anca Dragu potrivit Mediafax.

Preşedintele Senatului a subliniat că o astfel de măsură are un impact negativ asupra bugetului.

„Pe de altă parte, este o datorie să ne uităm la salariaţii cu venituri foarte mici. În România există această situaţie foarte tristă în care 15% dintre salariaţi, deşi muncesc, intră la categoria de sărăcie, acest concept de sărăcie”, a precizat Dragu.

Acești oameni, deşi muncesc opt ore pe zi, la sfârşitul lunii, când primesc salariul, nu-şi pot permite să-şi asigure un trai decent după standardele normale

Salariul minim brut pe economie în România este acum de 2.300 de lei. Practic, de la 1 ianuarie 2021, oa­menii primesc 1.386 de lei net, cu 40 de lei mai mult decât în 2020.

De majorare beneficiază aproximativ 1.400.000 de angajați, adică aproximativ 26,4 % din cei 5.300.000 de salariați activi.

Propunerea USR de eliminare a impozitelor  pe salariul minim nu este agreată și de PNL.

Alin Ignat membru PNL și secretar de stat în Ministerul Muncii a arătat într-o postare pe pagina de facebook argmentele pentru care nu este de acord cu pripunerea USR : ”văd că există un început de dezbatere, în spațiul public, cu tema “Zero taxe pe salariul minim”.

”E ușor de spus și în aparență sună bine. Totuși, personal, cred că e important să punem pe masă toate argumentele, pro și contra, iar dacă facem asta, realizăm imediat că, în esență, este o măsură care ne poate pune în fața unor riscuri majore, din multe puncte de vedere.
Care sunt potențialele riscuri ale eliminării taxării pe salariul minim:
  • S-ar încuraja MUNCA LA GRI – încadrarea angajaților pe salariul minim, chiar dacă salariul efectiv primit de aceștia este mai mare decât cel de încadrare.
  • Scăderea dramatică a încasărilor la bugetul de stat, scădere generată de migrarea unui umăr mare de contracte de muncă spre încadrarea pe salariul minim, pentru evitarea taxării.
  • Creșterea deficitului bugetului de asigurări sociale, în lipsa plății contribuției de asigurări sociale aferentă salariului minim, și pericolul de intrare în imposibilitatea de a susține pensiile aflate în plată astăzi.
  • Pensii mici pentru angajații care, în marea majoritate, vor accepta să fie încadrați la salariul minim, primind restul salariului la gri și punându-și în pericol siguranța veniturilor la bătrânețe.
În opinia mea, dacă e cazul, dacă e momentul să intervenim în această zonă, soluția reală și sănătoasă pentru toți cei implicați, stat-angajatori-angajați, este reducerea taxării în ansamblu. Pe orice venit salarial din România” a precizat secretarul de stat Alin Ignat

Citește mai departe

ECONOMIE

Se pot face creșteri de salarii și pensii în 2021? Profesorul Mircea Coşea și economistul Adrian Căciu explică ce se întâmplă după ce guvernul a anunțat că nu sunt bani

Publicat

Profesorul Mircea Coşea dă dreptate Guvernului şi spune că românii ar trebui să îşi ia gândul de la orice fel de creştere în acest an. Ba mai mult, acesta speră ca Guvernul să nu fie nevoit să taie din venituri. Adrian Câciu

Profesorul Mircea Coşea şi economistul Adrian Câciu au explicat în exclusivitate la  dcnews.ro ce se întâmplă în 2021 cu creşterile de pensii şi salarii, după ce Guvernul Cîţu a anunţat că nu sunt bani 

Coșea: dacă guvernul poate menţine veniturile la nivelul actual ar fi o performanţă

“Trebuie să fim clari. Suntem în situaţia în care nu avem cămaşă pe noi, de ce să ne mai gândim să ne cumpărăm palton? Cel mai important lucru pe care ar trebui să îl facă Guvernul, şi ar fi chiar o realizare, ar fi să nu taie. Dacă poate menţine veniturile la nivelul actual ar fi o performanţă.

Tăierea veniturilor nu ar fi un lucru bun. Toată lumea ştie că tăierea veniturilor în criză duce la distrugerea consumului, iar asta înseamnă blocarea economiei. Dacă Guvernul reuşeşte să meargă până la final de an în aşa fel încât să nu treacă la tăieri, e bine. De creşteri nici nu poate fi vorba! Dar dacă e să trecem la amănunte, se pot face alte lucruri.

Se pot regla anumite situaţii foarte sensibile, cum ar fi nivelul foarte scăzut al unor pensii. Dacă se măresc pensiile, ar trebui doar la categoriile foarte joase.

Statul ar trebui să contribuie cumva la bunăstarea pensionarilor cu pensii foarte mici şi altfel decât prin umblarea la bugetul de pensii.

Vorbesc aici de anumite gratuităţi, de la sănătate la gratuităţi alimentare. Sunt lucruri care nu afectează bugetul pensiilor, dar de care ar putea beneficia pensionarii cu pensii mici, pentru că această categorie este în pericol să intre într-o pauperizare imediată”, a spus Mircea Coşea pentru DC NEWS.

Adrian Câciu, contraopinie. “Creşterile se pot face”

La polul opus se află Adrian Câciu, care consideră că economia poate beneficia de pe urma unor creşteri de salarii şi pensii, dar şi că deficitul bugetar rezultat de pe urma creşterilor nu ar fi departe de cifra înaintată de Florin Cîţu ca ţintă pentru 2021.

“Creşterile de salarii şi pensii se pot face. E clar că abordarea coaliţiei este împotriva acestor creşteri. Eu am mai spus, dacă vrei să îţi revii din criză, iei pastile. Pentru economie, pastilele sunt pe două direcţii.

O dată bani daţi direct antreprenorilor, o dată bani direct daţi consumatorilor. Stimulezi oferta şi stimulezi şi cererea.

Bugetul României finanţează 11 milioane de consumatori, dacă adunăm copiii, pensionarii şi salariaţii bugetari.

Cu cât au mai mulţi bani, consumatorii se duc în piaţă şi solicită mai multă ofertă. Abordarea Guvernului de a nu creşte salarii şi pensii este greşită şi, din păcate, nu va genera o creştere economică în 2021. În cel mai optimist caz, vom fi pe zero.

Eu am făcut calcule şi ne putem închide la un deficit de maximum 7,3 la sută, cu toate majorările.

Bani sunt, veniturile bugetului general consolidat ajung între 372 de miliarde şi 380 de miliarde de lei. Avem şi taxe amânate de 19 miliarde de lei. Sunt bani, problema este unde îi redistribui.

7,3 la sută nu e departe de 7 la sută, cum a anunţat premierul Cîţu. Poţi introduce bani în economie prin oameni, fără să faci un mare efort şi poţi reduce deficitul de anul trecut, despre care veţi afla curând că se va închide la 9,83 la sută!”, a declarat Adrian Câciu.

Citește mai departe

ECONOMIE

ANUNȚ IMPORTANT în atenția beneficiarilor de GRANTURI pentru investiții acordate IMM-urilor – Măsura 3

Publicat

ROMANIA24.ro oferă firmelor beneficiare ale Granturilor pentru investiții (Măsura 3) acordate IMM-urilor din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENTĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014 – 2020, în contextul crizei provocate de COVID-19 posibilitatea publicării anunțurilor de demarare proiect și închidere proiect în condiții rapide și nebirocratice.

Procedura este simplă și presupune următorii pași:

1. Trimiteți pe e-mail la contact@independentmedia.ro o comandă fermă, care să conțină datele de facturare ale societății dvs și data în care doriți publicarea

2. Trimiteți pe același e-mail anunțul de demarare sau închidere proiect în format editabil (word) si in format .pdf

3. Veți primi factura fiscală în valoare de 1.000 RON + TVA

4. După ce faceți dovada plătii, anunțul se publică pe prima pagină Romania24.ro în coloana Actualitate și în categoria Economie

5. Anunțul se publică timp de 3 zile consecutiv

6. După cele 3 zile, primiți pe e-mail un raport de difuzare și o monitorizare (printscreen-uri) pentru a face dovada publicării

Romania24.ro îndeplinește toate condițiile impuse de finanțator privind audiența, adresabilitatea și traficul. In luna decembrie 2020, Romania24.ro a avut 462.541 vizitatori unici, conform Google Analytics

Publicarea anunțurilor online este suficientă și NU este nevoie să publicați într-un ziar tipărit aceste anunțuri.

Întreaga procedură este rapidă, ieftină și acceptată de finanțator.

În plus se face exclusiv online, scutindu-vă de drumuri și expunere inutilă în condițiile sanitare actuale.

Puteți vedea aici exemple de anunțuri similare publicate deja în Romania24:

EOSTAR TOUR SRL: ANUNT DEMARARE PROIECT „Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”

WIKISPED SRL: ANUNT DEMARARE PROIECT „Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”

Relații suplimentare puteți obține pe e-mail la contact@independentmedia.ro sau telefonic la 0726176056.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Două treimi dintre români utilizează produse şi servicii bancare (sondaj)

Publicat

visa

Doi din trei români (67%) utilizează produse şi servicii bancare de orice fel, precum conturi curente, carduri, credite, depozite şi efectuează plăţi, potrivit Studiului Digitalizarea sistemului bancar în percepţia românilor realizat în luna decembrie 2020 de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), comandat de Asociaţia Română a Băncilor.

La nivelul anului 2017, gradul de incluziune financiară era estimat la 58% în România.

În prezent, aproximativ 79% dintre utilizatorii de produse şi servicii bancare utilizează un cont curent (inclusiv card de salariu). Bărbaţii, cu vârsta între 36-50 ani şi cu studii superioare, se află pe poziţia întâi în topul utilizatorilor de conturi curente. Studiul nu reflectă un decalaj în utilizarea conturilor curente în rândul populaţiei din mediul rural (79,5%) comparativ cu mediul urban (77,9%).

Potrivit organizaţiei, 16% dintre respondenţii care au produse şi servicii bancare au un credit de nevoi personale, 11% au un credit imobiliar/ipotecar în derulare, 36% deţin un card de credit (card de cumpărături), iar 7% dintre respondenţi au un overdraft.

La capitolul economisire, 14% dintre respondenţi au depozite bancare şi tot 14% au mizat pe conturile de economii. Un client poate utiliza simultan mai multe produse şi servicii bancare.

Studiul relevă creşterea gradului de digitalizare comparativ cu anii trecuţi, acest trend fiind accelerat şi de măsurile de protecţie sanitară adoptate în perioada pandemiei. Dintre utilizatorii de servicii financiare, 43% efectuează plăţi cu cardul la comercianţi (POS), 27% plătesc prin internet/mobile banking, iar 61% dintre respondenţi au menţionat că retrag numerar de la bancomate (ATM), întrebarea adresată fiind cu răspuns multiplu.

Comportamentul de utilizare a cardurilor arată o reducere cu 30 de puncte procentuale a ponderii persoanelor care retrag numerar de la bancomat, comparativ cu situaţia de acum cinci ani. 14% dintre cei care utilizează aplicaţia de mobile banking o folosesc zilnic, la fel ca 10% dintre utilizatorii aplicaţiei de internet banking, smartphone-ul fiind cel mai utilizat aparat pentru accesarea acestui serviciu.

În ceea ce priveşte interacţiunea cu banca şi modalitatea de accesare a produselor şi serviciilor, mai mult de jumătate dintre persoanele intervievate (54%) au declarat că merg mai rar de o dată pe lună la sucursala băncii cu care lucrează, 32% o dată pe lună şi restul mai des. Mai mult de jumătate dintre clienţi (54%) au indicat că vizita la bancă este prima modalitate prin care accesează produsele şi serviciile bancare cel mai des, cea de a doua menţiune fiind telefonul (25%).

Pentru obţinerea unui credit bancar, constituirea unui depozit şi pentru deschiderea unui cont bancar, românii preferă interacţiunea directă cu funcţionarul bancar în proporţie de 80%.

Sondajul de opinie a fost realizat în luna decembrie 2020 pe un eşantion de 1.479 respondenţi adulţi, dintre care 1.158 sunt utilizatori de servicii bancare, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 2,8%. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate