Connect with us

ACTUALITATE

Instanţa supremă obligă din nou Secţia specială să finalizeze dosarul Laurei Codruţa Kovesi

Publicat

kovesi

Secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) are termen până la 1 aprilie să finalizeze ancheta în dosarul în care fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare de procuroarea Adina Florea în legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa.

Un judecător de la Instanţa supremă a admis o contestaţie depusă de Kovesi, în prezent şef al Parchetului European, care susţine că Secţia specială tergiversează de peste trei ani ancheta deschisă în decembrie 2018.

Secţia specială trebuie să ia o decizie până la 1 aprilie în acest caz – fie o trimite pe Kovesi în judecată, fie o scoate de sub urmărire penală şi clasează dosarul.

„În temeiul art. 488 (6) alin. (1) din Codul de procedură penală, admite contestaţia formulată de petenta Kovesi Laura Codruţa privind durata procesului penal ce face obiectul dosarului nr. 1172/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Stabileşte termen la data de 01 aprilie 2022 până la care procurorul învestit urmează a finaliza dosarul, în condiţiile art. 327 din Codul de procedură penală, termen până la care nu se va putea formula o nouă contestaţie cu privire la durata procesului penal. În temeiul art. 488(6) alin. (6) din Codul de procedură penală, încheierea se comunică petentei. Fără cale de atac”, se arată în decizia judecătorilor.

Este a doua decizie în acest caz luată de ICCJ, prima nefiind însă respectată de Secţia specială. Astfel, în ianuarie 2021, judecătorii au stabilit ca Adina Florea, procurorul care a deschis şi a efectuat ancheta în acest caz, să finalizeze dosarul până la 1 aprilie 2021, însă procuroarea a ignorat hotărârea instanţei.

Adina Florea a fost admisă ca inspector la Inspecţia judiciară

Între timp, Adina Florea a fost admisă ca inspector la Inspecţia judiciară.

În decembrie 2018, Adina Florea a pus-o sub acuzare pe Laura Codruţa Kovesi pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă într-un dosar care are legătură cu aducerea în ţară a fostului director al FNI Nicolae Popa. Dosarul a fost deschis în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Acesta susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-ar fi cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea în ţară, cu un avion, din Indonezia, a lui Nicolae Popa, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.

Conform actului de acuzare, în anul 2011, pe vremea când era procuror general, Laura Codruţa Kovesi ar fi pretins şi primit suma de 268.689 lei de la Sebastian Ghiţă în legătură cu extrădarea fostului director al FNI Nicolae Popa. Acesta fugise din ţară, pentru a scăpa de o condamnare de 15 ani închisoare primită în dosarul prăbuşirii FNI, fiind localizat în Jakarta (Indonezia). Concret, banii primiţi de la Sebastian Ghiţă ar fi fost folosiţi pentru plata cheltuielilor de transport cu avionul trimis în Indonezia, Nicolae Popa fiind adus în ţară de poliţişti şi un ofiţer SRI.

Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă

De asemenea, Adina Florea o acuza pe Kovesi de mărturie mincinoasă, deoarece aceasta ar fi declarat, în aprilie 2017, când a fost audiată la Parchetul General, că nu s-a întâlnit niciodată într-un cadru privat cu Sebastian Ghiţă, deşi în presă au apărut imagini cu cei doi la o cramă deţinută de omul de afaceri.

Ulterior, în martie 2019, Florea a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi România.

Kovesi a contestat controlul judiciar în instanţă, iar în aprilie 2019 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a revocat măsura dispusă de Adina Florea.

Judecătorul care a luat această decizie a explicat în motivare că măsura controlului judiciar luat faţă de Kovesi este nelegal, iar acuzaţiile aduse acesteia erau lipsite de „precizie, claritate şi de suport probator”.

Adina Florea a fost propusă de fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader la şefia DNA în locul Laurei Kovesi, revocată din funcţie. Preşedintele Klaus Iohannis a respins însă numirea Adinei Florea în fruntea DNA, iar aceasta a aplicat pentru o funcţie în cadrul Secţiei speciale. Agerpres

Citește Romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Cea mai MARE rată de INFECTARE din ţară e în două oraşe clujene. Judeţul Cluj, pe PRIMUL loc. Comună clujeană cu peste 21/1.000

Publicat

coronavirus sursa getty images 1000x600 e1584954903421.jpg

Judeţul Cluj domină ţara în ceea ce priveşte incidenţa cazurilor de COVID-19. Judeţul Cluj are cea mai mare rată de infectare din România. De asemenea, două oraşe clujene, Dej şi Cluj-Napoca, sunt pe primele două locuri în ţară între oraşe. Iar o comună clujeană, Ciurila, este şi ea în topul naţional, cu o incidenţă de peste 21 de cazuri la mial de locuitori.

Dejul şi Cluj-Napoca, cea mai mare rată de infectare

Municipiul Dej este oraşul cu cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2, cumulată la 14 zile, de 19,71 la mia de locuitori. Îl urmează municipiul Cluj-Napoca, cu 19,03/1.000.

Pe locurile următoare sunt Siret (Suceava) – 17,64, Otopeni (Ilfov) – 16,98, Ghimbav (Braşov) – 16,37, Timişoara (Timiş) – 16,15 şi Rădăuţi (Suceava) – 15,69.

Comuna clujeană Ciurila, peste 21/1.000

La nivelul comunelor, cea mai mare incidenţă la mia de locuitori se înregistrează în continuare în Moşniţa Nouă (Timiş) – 32,93 (484 de cazuri la o populaţie de 14.696 de persoane). Iar o comună clujeană, Ciurila, este pe locul 5 în ţară, cu 21,37%.

Incidenţe mari mai sunt în comunele Dumbrăviţa (Timiş) – 30,19 (565 de cazuri la o populaţie de 18.715 de persoane), Giroc (Timiş) – 23,68 (528 de cazuri la o populaţie de 22.293 de persoane), Ghiroda (Timiş) – 22,48 (193 de cazuri la o populaţie de 8.587 de persoane) şi Ciurila, judeţul Cluj – 21,37 (38 de cazuri la o populaţie de 1.778 de persoane).

Judeţul Cluj, primul în top

Cele mai multe cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 faţă de ultima raportare sunt în Bucureşti – 2.502 şi în judeţele Constanţa – 1.164, Cluj – 893, Iaşi – 742, Bihor – 708.

Alături de Bucureşti, în zona roşie se…

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministerul Educației: În depozitele inspectoratelor școlare au intrat 10,5 milioane de teste rapide

Publicat

test covid antigen.jpg

În depozitele inspectoratelor școlare au fost primite, sâmbătă și duminică, 10.540.000 de teste rapide destinate preșcolarilor, elevilor și personalului din învățământ, anunță Ministerul Educației.

Acestea sunt ambalate în kituri individuale sau de câte două.

Marți acestea vor fi distribuite beneficiarilor, urmând a fi utilizate de îndată.

În consecință, prima testare din săptămâna viitoare se va putea realiza marți sau miercuri, spune ministerul.

(sursa: Mediafax)

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 14.000 de infectări pe țară în ultima zi. La Cluj au fost aproape 900

Publicat

corona scaled e1592301882173.jpg

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 14.088 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2.

În intervalul 22.01.2022 (10:00) – 23.01.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 22 de decese (13 bărbați și 9 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Maramureș, Neamț și Olt.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 5.958, cu 410 mai mult decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI  sunt internate 599 de persoane, cu 17 mai mult decât în ziua anterioară. Dintre cei 599 de pacienți internați la ATI, 76 au certificat care atestă vaccinarea.

Din totalul pacienților internați, 551 sunt minori, 546 fiind internați în secții, cu 60 mai mult decât în ziua anterioară și 5 la ATI, cu unul mai mult decât în ziua anterioară.

În ultimele 24 de ore, 893 persoane au fost confirmate Covid-19 din județul Cluj. A fost raportat un deces asociat Covid-19.

934 de clujeni s-au vaccinat în ultima zi, doar 68 cu prima doză.

vaccinati

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria, pe fondul creşterii tensiunilor între Occident şi Rusia

Publicat

avioane
arhiva foto

Spania şi Ţările de Jos şi-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria, pe fondul creşterii tensiunilor regionale şi a temerilor aliaţilor occidentali legate de o eventuală invazie militară rusă în Ucraina, transmite dpa.

Cele două ţări occidentale menţionate vor trimite avioane de vânătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre.

Ministrul apărării bulgar Stefan Ianev a explicat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru luni de guvernul bulgar, iar cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru aprilie-mai.

”Este vorba despre o rotaţie de cinci până la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz, întrucât acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are. Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35. Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective”, a menţionat ministrul apărării bulgar.

Pe de altă parte, Ianev s-a referit la o declaraţie recentă a Rusiei, care a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est şi retragerea trupelor şi a echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997. El a spus că cetăţenii bulgari nu trebuie să creadă că cineva a ”arătat cu degetul” în mod special spre Bulgaria. Acest tip de declaraţie este făcută periodic. Nu cred că ar trebui să fim atât de sensibili când cineva vorbeşte despre noi – a afirmat demnitarul bulgar.

Preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept ”inacceptabilă şi fără sens”. ‘

‘Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui”, a subliniat Radev.

Bulgaria are un acord cu SUA pentru a primi într-o bază de antrenament 2.500 de soldaţi, cu un maxim de 5.000 în perioadele de rotaţie a personalului. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe