Aproape 1.200 de practicanţi de jocuri de noroc şi pariuri sportive au fost consiliaţi psihologic în ultimele cinci luni, prin intermediul unui program al Asociaţiei Joc Responsabil.

“La cinci luni de la lansare, serviciul de consiliere psihologică online ‘Consiliere 24/7’, dezvoltat de Asociaţia Joc Responsabil şi adresat persoanelor cu potenţiale probleme legate de practicarea în exces a jocurilor de noroc îşi dovedeşte utilitatea. În perioada septembrie 2019 – ianuarie 2020, serviciul a fost accesat de 2.044 de ori de către 1.184 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 52 de ani. 45 de persoane au fost încadrate sub cod roşu, respectiv puteau recurge la gesturi care ar fi putut deveni extreme”, se arată într-un comunicat al asociaţiei remis AGERPRES.

Lansat în premieră pentru România la începutul lunii septembrie a anului trecut, Consiliere 24/7 oferă consiliere psihologică persoanelor cu potenţiale probleme legate de practicarea în exces a jocurilor de noroc, ori apropiaţilor acestora, şi care simt nevoia de îndrumare în timp real. La capătul Live Chat-ului Joc Responsabil nu se află roboţi care trimit mesaje automate, ci psihologi instruiţi special în rezolvarea acestui tip de probleme de către Dr. Cristian Andrei, psihiatru, expert în problematica jocurilor de noroc şi ambasadorul Asociaţiei Joc Responsabil.

Procedura de triaj este asemănătoare celei din practica medicală, fiind creat un sistem de evaluare şi clasificare a persoanelor care accesează acest serviciu, cu scopul de stabili prioritatea şi nivelul de asistenţă necesară. Astfel, în funcţie de gradul de severitate, apelanţii serviciului sunt încadraţi în unul din cele patru coduri: verde, galben, portocaliu şi roşu.

Din cele 1.184 de persoane care au apelat la serviciul de consiliere psihologică online în această perioadă, 349 au fost clasificate sub cod verde, 446 de cazuri sub cod galben, 344 sub cod portocaliu şi 45 de cazuri sub cod roşu. Durata medie a unei convorbiri online a fost de 26 de minute şi 48 de secunde, iar timpul de răspuns din partea unui psiholog a fost de mai puţin de un minut, respectiv între 39 şi 53 de secunde, se mai arată în comunicatul Asociaţiei Joc Responsabil.

Persoanele care sunt încadrate în codul verde sunt cele care accesează serviciul Consiliere 24/7 pentru a obţine informaţii de la consilierul de serviciu. Acesta îi poate oferi şi un contact unde se găsesc informaţiile solicitate. Apelanţii care se află într-o etapă de autoevaluare şi care au nevoie de claritate şi conştientizare sunt încadraţi în codul galben, iar consilierul Joc Responsabil le va oferi o planificare a următorilor paşi (test online, soluţii, informaţii, motivare etc).

În cazul beneficiarilor încadraţi în codul portocaliu, aceştia au nevoie de acţiuni care să îi ajute în mod concret şi imediat. Dat fiind specificul acestei etape, consilierul încearcă implicarea rudelor, prietenilor, partenerilor. În plus, este completată o fişă de caz mai detaliată şi este luată o decizie de intervenţie sistematică (programare terapie, serie de sesiuni de terapie online).

Persoanele încadrate în codul roşu se află în pericol şi declară că au intenţia să provoace rău propriei persoane sau altora. În acest caz, chiar dacă poate fi doar declarativ, procedura cere implicarea autorităţilor. Consilierul Joc Responsabil urmează această procedură, află date de localizare şi identificare şi susţine persoana pregătind-o pentru demersul de recuperare.

“Cei aproape 1.200 de apelanţi ai serviciului nu pot fi consideraţi dependenţi, în unele cazuri persoanele cer informaţii despre program, cred că au o problemă şi solicită mai multe informaţii sau îndrumare. Cazurile pe care le numim noi mai complicate sunt, de fapt, mai puţin răspândite şi sunt doar un efect. Efectul problemelor emoţionale deja existente şi neabordate pe care persoana le manifestă în viaţa de zi cu zi. De aceea, este important ca persoana care sesizează probleme cu jocul de noroc să discute cu cineva chiar atunci, în acel moment, de preferat cu o persoană profesionistă, şi să înceapă un proces de control al jocului, astfel încât să nu se răzgândească şi să ajungă să se mintă. Jucătorii au acum la îndemână o interacţiune directă şi la orice oră cu o persoană specializată în acest domeniu şi care îi poate ajuta. Mă refer la posibilitatea de a fi consiliat non-stop, 24/7, de către un psiholog, prin intermediul site-ului www.jocresponsabil.ro. Astfel, li se creează posibilitatea de a se ţine de cuvânt faţă de ei înşişi şi de a porni în rezolvarea problemelor fără a se mai răzgândi. Este un serviciu unic în Europa”, a declarat doctorul Cristian Andrei, psihiatru, expert în problematica jocurilor de noroc şi ambasador al Asociaţiei Joc Responsabil.

Prin această iniţiativă, Asociaţia Joc Responsabil şi-a extins aria de metode prin care sprijină persoanele care au întrecut limita recreaţională a acestui tip de divertisment, favorizându-le accesul la ajutor de specialitate şi oferind, totodată, un nivel şi mai mare de încredere, confort şi de confidenţialitate celor care apelează la acest serviciu. AGERPRES

Peste 300 de comune nu au niciun medic de familie, iar 1.414 localităţi (comune şi oraşe) au un număr insuficient, potrivit unei Hărţi a accesului cetăţenilor români la serviciile de asistenţă medicală primară oferite de cabinetele de medicina familiei, realizată de doctorul Cătălin Petrencic de la Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie.

“În total 328 de localităţi (comune) nu au niciun medic de familie. Necesarul calculat în funcţie de populaţia din aceste localităţi este de 376 de medici de familie.

Populaţia totală a acestor comune este de 559.611 locuitori – adică 2,52% din populaţia României. Dintre acestea, 282 de localităţi au peste 900 de locuitori, niciun medic de familie şi un necesar de 330 de medici de familie”, arată sursa citată.

Vezi și HARTA localităților FĂRĂ MEDICI de familie. 40% din populația județului ALBA nu are deloc sau prea puțini medici

1.414 de localităţi (comune şi oraşe) au un deficit total de 2.187 de medici de familie. Deşi 28 de localităţi au peste 3.000 de locuitori, acestea nu au cei 64 de medici de familie necesari. Dintre cele 76 de localităţi care au sub 900 de locuitori, doar 30 au medic de familie.

“1.069 de localităţi au deficit de un medic de familie. 231 de localităţi au deficit de câte doi medici de familie, deficitul total aferent acestor localităţi fiind de 462 de medici de familie. 49 de localităţi au un deficit de câte trei medici de familie şi deficit total de 147 de medici de familie.

Şapte localităţi au un deficit de 11, 12, 13, 14 sau 15 medici de familie, fiind în total necesari încă 87 de medici de familie”, arată documentul citat.

Două localităţi au un deficit de 34, respectiv 38 de medici de familie

“Doar 1.496 de localităţi din România (47%) nu au deficit de medici de familie. În România există 3.181 de localităţi – comune, oraşe, municipii. Un total de 2.490 de medici de familie asigură în aceste localităţi accesul la servicii de asistenţă medicală primară pentru o populaţie de 4.620.506 de locuitori”, se arată în analiză.

Potrivit acesteia, 271 de localităţi au un excedent total de 575 de medici de familie. Aceste localităţi sunt atât oraşe, cât şi comune, cel mai mare excedent fiind în municipiul Bucureşti – 100 de medici de familie.

“România nu este singura ţară europeană care se confruntă cu lipsa medicilor de familie.

Alte ţări europene au acţionat însă şi continuă să acţioneze pentru a remedia această situaţie.

O serie de recomandări ale Comisiei Europene şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi rapoarte rezultate în urma asistenţei tehnice furnizate de Banca Mondială şi OMS sunt disponibile Guvernului României pentru a face intervenţiile necesare imediat.

Strategia pentru medicina de familie şi planul pentru resurse umane, dezvoltate în anul 2012, respectiv 2016, nu au fost transpuse niciodată în acţiuni concrete pentru remedierea situaţiei”, se arată în recomandările din documentul citat.

În ceea ce priveşte sursa datelor din analiză, se precizează că Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie a solicitat CNAS în octombrie 2019 numărul de medici de familie cu listă proprie, pe localităţi şi necesarul de medici de familie, pe localităţi, la 1 august 2019, în baza legii accesului la informaţii de interes public.

CNAS a răspuns printr-o adresă din 17 decembrie 2019, precizând că datele sunt cele comunicate de Casele de asigurări de sănătate.

Datele furnizate de CNAS au inclus medicii de familie cu listă proprie din fiecare localitate (comună, oraş, municipiu), însă au cuprins şi cabinetele din sate şi punctele de lucru. Pentru realizarea hărţilor a fost folosit numărul de medici de familie cu liste proprii pe localităţi furnizat de CNAS, dar nu şi necesarul transmis de CNAS.

Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti a răspuns printr-o adresă din 11 februarie.

Datele furnizate de Casa OPSNAJ sunt agregate pe judeţe, nefiind dat numărul de medici de familie pe fiecare localitate.

Pentru realizarea hărţilor a fost folosit numărul de medici de familie cu liste proprii pe judeţe furnizat de Casa OPSNAJ, fiind adăugat la numărul medicilor de familie din reşedinţa de judeţ furnizat de CNAS.

Datele privind populaţia pe localităţi au fost preluate de la INS, luând ca date de referinţă august 2019.

Necesarul de medici de familie cu liste proprii a fost calculat pe baza datelor INS şi a unei metodologii. AGERPRES

Un minor în vârstă de 16 ani, care a lovit un poliţist în timp ce acesta îl încătuşa, la Horezu, a fost reţinut şi va fi prezentat luni instanţei, potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Vâlcea, Cătălin Udrea.

Acesta a precizat că incidentul s-a produs duminică, la Horezu, unde un echipaj mixt format din doi poliţişti şi un jandarm a intervenit în urma unei sesizări privind un scandal într-un local.

Adolescentul l-ar fi lovit pe poliţist pentru a se elibera, fiind prins ulterior în localitatea Pietrari.

“La data de 16 februarie, poliţiştii din cadrul Poliţiei oraşului Horezu au fost sesizaţi cu privire la un scandal ce are loc într-un local de pe raza oraşului. La faţa locului a ajuns un echipaj mixt, format din doi poliţişti şi un jandarm, care au procedat la imobilizarea şi încătuşarea unui tânăr de 16 ani. În timpul încătuşării a rezultat rănirea unui poliţist, ca urmare a încercărilor tânărului de a se elibera, totodată acesta reuşind să plece de la faţa locului. El a fost identificat în cel mai scurt timp de către poliţişti pe raza localităţii Pietrari. Acesta a fost dus la Poliţia oraşului Horezu iar apoi la Parchet, în vederea dispunerii măsurilor legale, potrivit competenţei. Ieri, 16 februarie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu a dispus reţinerea tânărului iar astăzi va fi prezentat instanţei pentru dispunerea măsurilor legale”, a declarat Cătălin Udrea.

Poliţistul lovit a primit îngrijiri medicale şi nu a necesitat internare. AGERPRES

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) va deschide în perioada martie – iulie 2020 mai multe sesiuni de depunere de proiecte pentru 12 submăsuri din PNDR 2020, fondurile totale alocate fiind estimate la aproape 211 milioane de euro, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Una dintre cele mai aşteptate submăsuri – sM 4.3 ”Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta irigaţii” are prevăzute şi cele mai multe fonduri pentru sesiunea care se va deschide în martie – aprilie, respectiv 43,22 milioane de euro.

O altă submăsură cu fonduri de 42,68 milioane de euro, programată pentru deschidere la finele lunii aprilie, este sM 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri’, iar alte 42,28 milioane de euro sunt disponibile din martie pentru sM 15.1 ”Plăţi pentru angajamente de silvo-mediu”.

Submăsura sM 17.1 ”Contribuţii la primele de asigurări„ cu deschidere în luna martie are prevăzute fonduri de 39,33 milioane de euro, în timp ce submăsurile sM 5.1 ”Sprijin pentru investiţii în acţiuni preventive menite să reducă consecinţele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale” şi sM 5.2 ”Sprijin pentru investiţii în acţiuni menite să reducă consecinţele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale”, ambele programate pentru deschidere în luna februarie, au disponibile fonduri de 13,03 milioane de euro, respectiv 3,67 milioane de euro.

Potrivit sursei citate, în luna aprilie se deschide sM 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/marketingul produselor agricole” care are prevăzută o alocare de 6,89 milioane de euro.

De asemenea, tot în luna aprilie vor mai fi deschise măsurile M 2 ”Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei”, care are o alocare de 7,22 milioane de euro, şi sM 19.3 ”Pregătirea şi implementarea activităţilor de cooperare ale Grupului de Acţiune Locală„ cu fonduri de 4,35 milioane de euro.

Nu în ultimul rând, în luna iulie se vor deschide sesiuni pentru sM 3.2 ”Sprijin pentru activităţile de informare şi de promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne” pentru care a fost alocată o sumă de 4,07 milioane de euro, pentru sM 3.1 ”Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate” – 2,008 milioane de euro, iar din luna martie se pot depune proiecte pentru sM 9.1a ”Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” cu fonduri de 1,98 milioane de euro.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, suma totală plătită beneficiarilor până la mijlocul lunii decembrie se ridică la 5,22 de miliarde de euro, din care 2,86 miliarde de euro pe măsurile de investiţii şi 2,36 miliarde de euro pe măsurile care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Gradul de absorbţie pe fondurile europene gestionate de AFIR depăşea 55% la mijlocul lui decembrie, iar cu prefinanţarea pe care a primit-o România în anii 2015 şi 2016 se ajungea la 59%.

Până la data de 8 februarie, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 4,6 miliarde de euro pentru investiţiile în agricultură şi dezvoltarea durabilă a mediului rural finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2020.

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spaţiului rural. Cele 14 măsuri de dezvoltare rurală au o alocare financiară de 9,363 miliarde de euro, din care 8,015 miliarde de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi 1,347 miliarde de euro contribuţie naţională. AGERPRES