EVENIMENT
Interesul pentru alegerile europene crește: Peste jumătate dintre cetățenii europeni și 61% dintre români sunt interesaţi

Conform sondajului Eurobarometru prezentat marți la Bruxelles de Parlamentul European în parteneriat cu European Newsroom, 56% dintre cetățenii europeni și 61% dintre români se arată interesați de următoarele alegeri europene. Aceste alegeri europarlamentare sunt programate pentru perioada 6-9 iunie 2024 în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind programate cu un an înainte.
În prezentarea studiului, Philipp Schulmeister, director pentru campanii în cadrul Parlamentului European, a explicat că două treimi dintre respondenţii din UE (67%) declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc săptămâna viitoare.
O întrebare similară a fost inclusă în sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din aprilie 2018, cu un an înaintea alegerilor europene precedente. La acea dată, 58% dintre respondenţi declarau că probabil ar vota în aceste condiţii.
Cetăţenii români sunt în prezent mai dispuşi să voteze la alegerile europene decât erau înaintea precedentelor alegeri europene, desfăşurate în 2019.
Dintre respondenţii români, 64% declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc la o săptămână de la data sondajului, faţă de 60% în 2018.
O altă concluzie a sondajului, evidenţiată şi de Schulmeister în prezentarea sa, este aceea că cetăţenii europeni sunt de părere că democraţia este cea mai importantă valoare pe care Parlamentul European o poate apăra: 37% dintre respondenţi consideră că apărarea democraţiei este prioritară, fiind urmată de protecţia drepturilor omului în UE şi la nivel mondial (28%) şi de libertatea de exprimare şi de gândire (27%).
Interesul pentru alegerile europene crește. Cetăţenii europeni sunt mulţumiţi în principal de existenţa unor alegeri libere şi corecte
Modul în care democraţia funcţionează în Uniunea Europeană mulţumeşte 54% dintre cetăţenii europeni şi pe 52% dintre cei români.
Cetăţenii europeni sunt mulţumiţi în principal de existenţa unor alegeri libere şi corecte (70%), libertatea de exprimare (70%) şi respectarea drepturilor fundamentale (66%).
Ei sunt cel mai puţin mulţumiţi de combaterea dezinformării şi a corupţiei.
Întrebaţi despre diverse elemente ale democraţiei, cetăţenii români se declară mulţumiţi de libertatea de exprimare (62%), diversitatea mass-media (56%), existenţa alegerilor libere şi echitabile (54%) şi de respectul pentru drepturile fundamentale (54%).
Românii sunt cel mai puţin mulţumiţi de felul în care sunt luate în considerare interesele cetăţenilor de către partidele politice şi de lupta împotriva corupţiei.
O majoritate a cetăţenilor europeni sunt conştienţi de impactul Uniunii Europene asupra vieţii lor de zi cu zi: aproximativ şapte din zece cetăţeni europeni şi 62% dintre români împărtăşesc această opinie.
Interesul pentru alegerile europene crește. 62% dintre respondenţii din UE şi 55% dintre cei din România îşi amintesc că au auzit recent despre Parlamentul European
Rolul Parlamentului European este şi el recunoscut: 62% dintre respondenţii din UE şi 55% dintre cei din România îşi amintesc că au auzit recent despre Parlamentul European.
Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina iese în evidenţă, fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulţumire în rândul cetăţenilor europeni: 69% dintre respondenţii la nivel UE se declară mulţumiţi de aceste acţiuni. Acelaşi procent se înregistrează şi în rândul respondenţilor din România (69%).
Nivelul de satisfacţie este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia (87%), Finlanda (87%) şi Irlanda (87%). Respondenţii din Slovacia (45%) şi Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacţie.
Satisfacţia faţă de acţiunile Uniunii este, de asemenea, relativ ridicată în domeniul protecţiei drepturilor democratice şi al respectării statului de drept (64% dintre cetăţenii europeni, 57% dintre cetăţenii români), precum şi în domeniul politicii externe (54% dintre cetăţenii europeni, 56% dintre cetăţenii români).
Interesul pentru alegerile europene crește. Cetăţenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale
Crizele suprapuse din ultimii ani sunt foarte vizibile atunci când sunt analizate starea economiei şi situaţia financiară a cetăţenilor. Jumătate dintre respondenţii europeni (50%) constată că nivelul lor de trai a scăzut şi se aşteaptă ca acest lucru să continue în anul următor, în timp ce 29% nu au constatat încă o reducere a nivelului de trai, dar se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an.
Dintre respondenţii români, 47% au constatat deja o scădere a nivelului de viaţă, iar 37% se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an.
În acest context, cresc şi aşteptările pentru soluţii concrete: 65% dintre respondenţii europeni şi 69% dintre românii intervievaţi nu sunt mulţumiţi de măsurile luate de ţara lor pentru a face faţă crizei generate de costul vieţii, iar 57% dintre cetăţenii europeni şi 60% dintre cei români nu sunt mulţumiţi de ceea ce a făcut Uniunea Europeană pentru a remedia situaţia.
În această privinţă, cetăţenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (38%), următoarele priorităţi fiind sănătatea publică (33%), combaterea schimbărilor climatice (31%) şi sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (31%).
Pentru respondenţii din România prioritatea o reprezintă sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (40%), urmată de sănătatea publică (36%) şi de lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (29%). Agerpres
EVENIMENT
Ciprian Paraschiv (AUR): Legea Sportului deturnată în interes politic. Miroase a trafic de influență!

Deputatul AUR Ciprian Paraschiv, președintele Comisiei pentru Tineret și Sport, acuză coaliția că a deturnat în interes politic Legea Sportului, un act normativ esențial pentru sportul românesc, dar care, prin amendamentele propuse de PSD, devine o lege favorabilă traficului de interese și clanurilor politice.
Raportul comisiei a fost adoptat fără vot, în absența președintelui comisiei și a staff-ului acesteia, care nu au primit și nici nu au putut analiza…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
FOTO. Consiliul Județean Cluj modernizează drumul spre Stațiunea Muntele Băișorii și pârtia Buscat

Consiliul Județean Cluj a demarat o serie de lucrări de întreținere pe drumul județean DJ 107R (DJ 107M) Băișoara – Muntele Băișorii – Stațiunea Muntele Băișorii – pârtia de schi Buscat. Acestea au drept principal scop asigurarea unei circulații rutiere normale, în condiții de deplină siguranță.
Lucrările vizează sectorul de drum în lungime de peste 22 de kilometri, cuprins între pozițiile kilometrice 28+650 și 50+850. De asemenea, tronsonul în lungime…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
O săptămână de concediu fără plată pentru bugetari, în fiecare lună. Măsură analizată de Guvern (surse)

O săptămână de concediu fără plată pentru bugetari, în fiecare lună: Guvernul ar pregăti o măsură dramatică pentru reducerea cheltuielilor statului.
Astfel, angajații din sectorul bugetar ar putea fi trimiși în concediu fără plată timp de 5 zile în fiecare lună. Adică o săptămână de lucru, completă.
Informația a fost publicată în exclusivitate de Profit.ro, care citează surse sindicale credibile.
Nu este clar la acest moment câte luni s-ar aplica o astfel de…
Citește mai mult pe Alba24.ro
EVENIMENT
Reorganizarea ANAF – Antifraudă pe structuri județene, programată pentru 1 iulie, se anulează. PROIECT, la Ministerul Finanțelor

Ministerul Finanțelor vrea să anuleze reorganizarea ANAF – Antifraudă pe structuri județene, prevăzute să funcționeze în paralel cu structurile regionale de la 1 iulie 2025. Se propune astfel păstrarea organizării actuale a Direcției generale antifraudă fiscală, cu structuri teritoriale doar la nivel regional.
În acest sens, pe site-ul Ministerului Finanțelor a fost publicat luni, 30 iunie, un proiect de OUG privind abrogarea articolului 3 alineatul (2) din Ordonanța de…
Citește mai mult pe Alba24.ro