Medicii de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central "Carol Davila" au efectuat o intervenţie de 24 de ore la o pacientă tânără cunoscută cu astm bronşic, precum şi cu suspiciune de Sindrom Wegener (neconfirmat, însă, cu toate criteriile medicale), cu defect major al ţesuturilor centromediene, cu prăbuşirea nasului şi comunicare oro-nazo-sinusală maxilară bilaterală.

"Având în vedere faptul că, de la prima internare în spitalul nostru, în luna februarie 2020 şi până în prezent, nu s-a constatat o progresie a defectului iar ţesuturile sunt stabile, se decide ca fiind oportună iniţierea reconstrucţiei defectului. Astfel, pacienta s-a internat, după ce, în prealabil, a fost supusă testării pentru virusul SARS-CoV-2, test care a avut rezultat negativ, pentru prima etapă reconstructivă (reconstrucţia palatului), intervenţie chirurgicală care a avut loc în data de 8 septembrie", se precizează într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, evoluţia postoperatorie a fost una favorabilă, pacienta primind sânge izogrup şi izoRh, suport nutritiv şi vitaminic, acestea fiindu-i administrate intravenos, precum şi tratament antibiotic, la început, cu spectru ultralarg şi, ulterior, ţintit pe antibiograma "pentru Stafilococul Aureus, germene identificat în aria cu defectul ţesuturilor centromediene".

"Succesul acestei intervenţii maraton este şi va fi rezultatul unui efort comun (pentru că urmează şi alte etape reconstructive, aceasta fiind prima şi cea mai grea dintre etape), implicat şi dedicat, atât uman, cât şi profesional, echipa medicală fiind coordonată de maior medic dr. Adrian Gabără, medic primar Chirurgie Orală şi maxilo-facială (OMF) - medic curant; dr. Dragoş Muraru, medic primar Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă, şi colonel medic dr. Narcis Tănase, medic primar ATI, şi completată cu: dr. Andreea Crăciun, medic rezident ATI; dr. Carmen Mocanu şi dr. Paul Ionescu, medici rezidenţi Chirurgie Plastică şi microchirurgie reconstructivă; asistent medical Cătălina Stănescu - din cadrul Secţiei Chirurgie Plastică şi microchirurgie reconstructivă, şi, nu în ultimul rând, rezidenţii Secţiei Chirurgie OMF şi asistenţii medicali: Călin Nicoleta, Camelia Preda, Ştefaniţă Ciobanu, infirmierele Pătraşcu Cătălina şi Iordache Constanţa", menţionează aceeaşi sursă.

Cazul a fost analizat în echipa anestezico-chirurgicală cu câteva zile înainte de intervenţie, realizându-se, astfel, un plan amănunţit privind: abordarea căii aeriene (traheostomie ca prim timp operator), poziţionarea pacientei (în funcţie de zona de recoltare/ inserţie a graftului), alegerea monitorizării invazive intraoperatorii, alegerea tipului de anestezie generală (pacienta prezentând ca particularitate un sindrom de QT lung, alegerea tehnicilor de prezervare a normotermiei, repleţia volemică, anticoagularea perioperatorie etc.

Potrivit specialiştilor, Sindromul de QT lung este o boală a ritmului cardiac. Provoacă bătăile rapide de inimă. Aceste bătăi rapide pot duce la leşin sau atacuri sau, câteodată, când inima bate "eratic" pentru o perioadă lungă de timp, poate duce la decesul neaşteptat. Sindromul de QT lung înseamnă că muşchii inimii necesită mai mult timp decât ar fi normal pentru reîncărcare între bătăi. Această boală poate fi rezultatul unei anormalităţi a sistemului de reîncărcare electrică a inimii. Anormalităţile pot fi moştenite sau se pot întâmpla din cauza unei boli medicale de bază sau a anumitor medicamente. Agerpres