Connect with us

ACTUALITATE

Investiţii de aproximativ două milioane euro pentru modernizarea ambulatoriului Spitalului Municipal Gheorgheni – Harghita

Publicat


spital

Ambulatoriul Spitalului Municipal din Gheorgheni va intra într-un amplu proces de reabilitare şi modernizare, după ce Primăria a câştigat un proiect finanţat din fonduri europene.

Potrivit unui comunicat transmis de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru, proiectul intitulat “Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Ambulatoriului de specialitate din municipiul Gheorgheni”, are o valoare valoare totală de peste 9,33 milioane lei şi este cel de-al optulea contractat de primăria municipiului, scopul său fiind creşterea calităţii vieţii şi îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.

Primarul municipiului Gheorgheni, Nagy Zoltán, a declarat, la semnarea contractului, că proiectul cuprinde reabilitarea, modernizarea şi dotarea ambulatorului, fondurile europene câştigate venind în completarea celor obţinute pentru alte investiţii importante din oraş, cum ar fi cele privind creşterea confortului termic, modernizarea spaţiilor verzi sau reabilitarea muzeului municipal.

“Proiectul nostru de reabilitare şi modernizare a ambulatoriului cuprinde două componente majore, respectiv mansardarea corpurilor G şi H în vederea relocării Laboratorului în acest spaţiu nou. Pe de altă parte, spaţiul care este în prezent ocupat de Laborator va fi utilizat pentru relocarea secţiei de Boli Cronice Ditrău. În urma lucrărilor de modernizare vom asigura şi dotarea Ambulatorului cu echipamente noi şi performante. Analizăm constant cele mai bune posibilităţi de a folosi pentru comunitate sumele din buget, ţinând cont de aceste investiţii din fonduri europene în valoare totală de peste 64 milioane lei prin proiectele deja contractate şi mai avem depuse cereri de finanţare pentru creşterea calităţii vieţii, pentru reabilitarea unor unităţi de învăţământ şi pentru modernizarea arterelor rutiere din municipiul Gheorgheni”, a declarat Nagy Zoltán, citat în comunicatul ADR Centru.

Potrivit sursei citate, proiectul prevedere lucrări de creştere a rezistenţei clădirii şi de intervenţie aferente investiţiei de bază, dar urmează să se achiziţioneze şi aparatură performantă.

“Noile echipamente achiziţionate pentru îmbunătăţirea capacităţii de diagnosticare şi tratament a pacienţilor în Ambulatoriul Spitalului Municipal Gheorgheni constau în câte trei sisteme radiologice şi electrocardiografe, precum şi câte un ecograf pentru examinări cardiologice, pentru examinări urologice, pentru examinări chirurgie, pentru examinări obstetrică/ginecologie, pentru examinări endocrinologie şi pentru examinări de medicină internă. Vor mai fi achiziţionate un electroencefalograf cu 64 canale, un mamograf, un osteodensitometru şi un Tomograf Computerizat – CT, dar şi o linie de videoendoscopie digestivă intervenţională de înaltă definiţie”, se arată în comunicatul menţionat.

Directorul general al ADR Centru, Simion Creţu, a vorbit despre importanţa proiectelor realizate în infrastructura sanitară a regiunii şi despre finanţările acordate până acum pentru investiţii publice în Gheorgheni.

“În precedenta perioadă de finanţare am gestionat fonduri în valoare totală de peste 35 milioane euro în toate cele şase judeţe al regiunii. În această perioadă de finanţare avem deja contractate fonduri pentru lucrări de reabilitare energetică, precum şi pentru proiecte pentru dotări în ambulatorii şi spitale. Practic, vom coordona în regiune investiţii de peste 300 milioane euro pentru creşterea confortului termic şi a gradului de curăţenie în unităţile medicale, precum şi pentru modernizări şi dotări cu echipamente moderne, destinate îmbunătăţirii calităţii actului medical. În municipiul Gheorgheni susţinem investiţiile publice cu mai mult de 11 milioane euro din fonduri europene, iar prin semnarea acestui proiect avem ca obiectiv, pe termen scurt şi mediu, diversificarea gamei de servicii medicale cu sprijinul fonduri publice europene prin Programul REGIO, iar pe termen lung ne aşteptăm la scăderea incidenţei bolilor în rândul populaţiei”, a declarat Simion Creţu, citat de Biroul de Presă al Agenţiei.

Bugetul acestui proiect prevede o sumă totală de 9.335.467,75 lei, pentru realizarea tuturor lucrărilor, până în data de 30 aprilie 2021. Finanţarea provine din fondurile Programul Operaţional Regional 2014-2020 pentru dezvoltarea infrastructurii de sănătate, prin modernizarea ambulatoriilor, pentru creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare şi a celor de nivel secundar.

Contractul a fost semnat la sediul ADR Centru din Alba Iulia, de către primarul Nagy Zoltán şi de către Simion Creţu, directorul general al Agenţiei, în prezenţa Directorului Spitalului Municipal, Ştefan Ferenczy. AGERPRES

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

FOTO Percheziții în Mureș: Patru persoane reținute pentru braconaj. Poliția a confiscat arme și trofee de vânătoare

Publicat

arme si trofee de vanatoare

Patru persoane au fost reținute pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi braconaj, iar alte două sunt în arest la domiciliu, în urma unor percheziții efectuate de polițiștii din Mureș.

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureş, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, au efectuat joi 9 percheziții, în localităţile Reghin, Gurghiu, Brâncoveneşti şi Ideciu de Jos, la locuinţele unor persoane bănuite de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi de braconaj cinegetic.

Oamenii legii au identificat şi ridicat în vederea confiscării 2 arme letale deținute ilegal, calibrul 5,6 mm, dintre care una confecţionată artizanal, 4 arme neletale deținute ilegal din categoria celor supuse autorizării, 1667 cartuşe muniție letală de diferite calibre, 2 amortizoare de sunet, 2 dispozitive de vedere pe timp de noapte, mai multe trofee de cervide, două piei de mistreț și una de urs, 135 kilograme carne și preparate de carne de vânat, precum şi  instrumente pentru reglarea armelor și componente pentru fabricarea muniției.

Potrivit IPJ Mureș, patru persoane, cu vârste cuprinse între 41 şi 64 de ani, au fost reţinute pentru 24 de ore sub aspectul comiterii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, precum şi braconaj, iar faţă de 2 dintre persoanele reţinute anterior, instanţa a dispus măsura arestului la domiciliu.

Miercuri, poliţiştii mureşeni au oprit în trafic, pe raza municipiului Reghin, un autoturism în care se aflau trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 40 şi 65 de ani, doi dintre ei fiind din municipiul Reghin, iar altul din comuna Gurghiu, aceştia fiind reţinuţi de poliţişti.

Acţiunea a beneficiat de sprijinul Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, iar în activităţi au fost angrenaţi şi jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „col. Sabin Motora” Mureş.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Gimnastică ritmică: Denisa Mailat, calificată în finala de la individual compus la Mondialele de la Baku

Publicat

denisa mailat

Sportiva română Denisa Mailat s-a calificat, joi, în finala de la individual compus, la Campionatele Mondiale de gimnastică ritmică de la Baku (Azerbaidjan).

Mailat a totalizat 60,600 puncte la finalul calificărilor, fiind a 17-a pe lista gimnastelor calificate în finala de vineri, în urma căreia primele 16 obţin biletele la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Verdeş a încheiat pe locul 45, cu 52,550 puncte.

Denisa Mailat a încheiat pe 24 calificările la măciuci, cu 20,150 puncte, Andreea Verdeş a fost a 33-a, cu 19,350, iar Alice David s-a clasat pe 75, cu 16,900.

La panglică, Mailat a fost a 18-a, cu 18,500, Verdeş s-a clasat pe 99, cu 12,950. iar David pe 107, cu 12,500.

Rusia (Arina Averina, Dina Averina, Ekaterina Selezneva) a cucerit aurul pe echipe, cu 186,500 puncte, urmată de Israel (Linoy Ashram, Yuliana Telegina, Nicol Voronkov, Nicol Zelikman), 174,750 puncte, şi de Belarus (Katerina Galkina, Alina Garnasko, Anastasia Salos), 168,550 puncte. România, în formula Denisa Mailat, Andreea Verdeş, Alice David, a ocupat un remarcabil loc 12, cu 148,550 puncte.

În finala la măciuci, Dina Averina a cucerit aurul, cu 23,800, urmată de Ashram, 23,300, şi de ucraineanca Vlada Nikolcenko, 22,350, italianca de origine română Alexandra Agiurgiuculese clasându-se pe cinci, cu 21,900.

Dina Averina s-a impus şi la panglică, 21,800 puncte, urmată de israelianca Linoy Ashram, 20,750 puncte, şi de o altă reprezentantă a Rusiei, Ekaterina Selezneva, cu 20,650 puncte.
AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Românii din Spania se află pe primul loc la contractarea proiectelor din Programul Diaspora Start-Up

Publicat

oameni, cetateni

Românii din Spania se află pe primul loc la contractarea proiectelor din Programul Diaspora Start-Up, cu 27% din total, locul doi fiind ocupat de comunitatea de români din Italia, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Ana Maria Buşoniu.

“Am supracontractat acest apel şi am ajuns la 32 de proiecte cu o valoare de 75,4 de milioane de euro. 27% din acestea sunt pe Spania, cele mai multe persoane selectate din grupul ţintă. 2.093 de români din Spania beneficiază de finanţare europeană pentru a-şi deschide start-up-uri în România. Cu 25% din alocare, urmează Italia, având o comunitate de români şi acolo, chiar mai mare decât cea din Spania”, a afirmat secretarul de stat, într-o conferinţă de presă susţinută la Ambasada României din Madrid.

Până la 31 iulie 2019, au fost selectate de administratorii schemei de antreprenoriat, conform metodologiei de selecţie descrise în cererea de finanţare, un număr de 1.030 de planuri de afaceri, cu o valoare totală de 49,73 milioane de euro, care vor conduce la înfiinţarea a 2.475 de noi locuri de muncă.

Schema de antreprenoriat Diaspora Start-Up îşi propune să creeze oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cetăţenii stabiliţi în străinătate şi să valorifice abilităţile dobândite de aceştia (antreprenoriale şi/sau profesionale), prin deschiderea unei afaceri în ţară, în regiunile mai puţin dezvoltate, cum ar fi Centru, Sud-Est, Sud Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia.

Potrivit secretarului de stat, în mare parte, planurile de afaceri au avut ca obiect de activitate următoarele domenii: întreţinere şi reparaţii autovehicule, restaurante, coafură sau alte activităţi de înfrumuseţare, fabrică de pâine, fabricarea prăjiturilor şi produselor de patiserie, lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, lucrări de instalaţii electrice, instalaţii sanitare.

“Comerţul a fost un alt cod CAEN deosebit de întâlnit în lista proiectelor dezvoltate, dar şi activităţi de realizare a software-ului, activităţi ale agenţiilor turistice şi consultanţă în tehnologia informaţiilor”, a subliniat reprezentantul MFE.

Per ansamblul programului, în cadrul celor 32 de proiecte Diaspora Start-Up, a fost stabilit ca grup ţintă un număr de 9.150 persoane, din care au fost incluse în program 7.725 de persoane. Din acestea, 7.705 de persoane au beneficiat de programul de formare antreprenorială.

Grupul ţintă a fost selectat din peste 50 de ţări din spaţiul comunitar, precum şi din diverse alte state, cum ar fi: Arabia Saudită, Australia, China, Iran, Japonia, Qatar, Mozambic, Republica Dominicană, Scoţia, SUA, Vietnam etc. Ţările cu ponderea cea mai mare din care a fost selectat grupul ţintă sunt: Spania – 27,09%, Italia – 25,27%, Marea Britanie – 13,99%, Germania – 5,9% şi Republica Moldova – 5,14%.

În ceea ce priveşte Diaspora Start-Up în Spania, această ţară a ocupat locul I în ceea ce priveşte selectarea grupului ţintă în proiectele aferente programului. Astfel, din totalul de 7.725 de persoane incluse în program, 2.093 de persoane au fost selectate din Spania, 1.961 dintre acestea beneficiind şi de programul de formare antreprenorială.

Totodată, au fost selectate 201 planuri de afaceri aparţinând persoanelor selectate din Spania, care au ca obiect de activitate desfăşurarea a 82 de tipuri de activităţi economice, cele mai frecvente fiind următoarele: întreţinere şi reparare autovehicule/service auto – 18 planuri de afaceri selectate, restaurante – 10 planuri de afaceri selectate, coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (10), fabricarea pâinii şi a prăjiturilor şi produselor proaspete de patiserie (9), lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (7), lucrări de instalaţii electrice (7), lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat (6), comerţ cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet (6), activităţi de realizare a software-ului la comandă (software orientat către client) – 6, activităţi ale agenţiilor turistice (6), activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei (5).

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a lansat, în octombrie 2016, apelul pentru Programul Diaspora Start-Up, cu o alocare de 30 de milioane de euro din Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020. Din aceşti bani vor fi finanţate proiecte europene de stimulare a antreprenoriatului în valoare de maximum 5 milioane de euro fiecare. În cadrul acestor proiecte, autorităţile speră să fie incluşi în programe de formare antreprenorială cel puţin 3.000 de români care se întorc în ţară. De asemenea, cel puţin 300 de mici afaceri ar urma să fie deschise, prin acordarea de granturi de maximum 40.000 de euro. Astfel, statul speră să se creeze minimum 600 de locuri de muncă noi.

Pentru acest apel de proiecte au fost alocate fonduri suplimentare, fiind semnate prin mecanismul de supracontractare 32 contracte în valoare de 75,4 milioane euro.

Diaspora Start-Up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

Activităţile specifice sprijinite în cadrul apelului sunt structurate sub forma unei scheme de antreprenoriat care presupune parcurgerea a 3 etape cadru de implementare: etapa I – Formare antreprenorială; etapa a II-a – Implementarea planurilor de afaceri finanţate din fonduri FSE; etapa a III-a – Program de monitorizare a funcţionării şi dezvoltării afacerilor finanţate.

Valoarea maximă a grantului acordat pentru planurile aprobate este de 40.000 euro/plan de afaceri, iar grupul ţintă al proiectului este format din persoane fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: intenţionează să înfiinţeze o afacere non-agricolă în mediul urban; au reşedinţa sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, în regiunile mai puţin dezvoltate ale României; au vârsta de minimum 18 ani; posedă cetăţenia română; fac dovada domiciliului sau rezidenţei în străinătate în ultimele 12 luni până la momentul înscrierii în grupul ţintă; demonstrează experienţă antreprenorială, capacitate tehnică şi profesională sau cunoştinţele de specialitate în domeniul în care doreşte să iniţieze afacerea vizată în cadrul proiectului. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Termenul pentru anunţarea intenţiei de restructurare financiară, extins până la 31 octombrie 2019

Publicat

Guvernul a decis, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, prelungirea cu o lună, de la 30 septembrie 2019 la 31 octombrie 2019, a termenului de depunere a notificării privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare, potrivit unui comunicat al ministerului.

MFP menţionează că măsura a fost luată pentru a acorda tuturor operatorilor economici timpul necesar adoptării acestei decizii de restructurare a datoriilor fiscale, întrucât luarea unei astfel de decizii presupune şi o consultare prealabilă atât cu organele fiscale de administrare ale ANAF, cât şi cu un expert independent pentru evaluarea posibilităţii îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege în cazul fiecăruia.

De asemenea, MFP precizează că o altă facilitate fiscală decisă în şedinţa de guvern, a fost ca ANAF să suspende executarea silită de la data notificării intenţiei de restructurare, şi nu de la data depunerii solicitării de restructurare, deoarece planul de restructurare cu datoriile incluse în certificatul de atestare fiscală trebuie întocmit imediat după notificare.

Potrivit comunicatului au mai fost decise şi alte modificări ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale.

Astfel, în aplicarea cap.II din O.G. nr.6/2019, vor fi exceptate de la anulare accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale reprezentând ajutor de stat de recuperat sau fonduri ce se cuvin bugetului Uniunii Europene.

Totodată, s-a mai decis ca operatorii economici care au notificat ANAF despre intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare să fie acceptaţi în procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică până la data comunicării deciziei de aprobare sau respingere a restructurării obligaţiilor bugetare. Scopul acestei măsuri este de a permite debitorului să poată participa la licitaţii publice şi să poată întocmi un plan de restructurare viabil pentru depăşirea dificultăţilor financiare.

Ordonanţa 6/2019 se adresează companiilor cu datorii de peste un milion de lei către stat. Facilităţile prevăzute de actul normativ vizează anularea tuturor accesoriilor (dobânzi şi penalităţi de întârziere la plată) datorate pentru obligaţiile bugetare principale la data de 31 decembrie 2018, anularea a până la 50% din obligaţiile principale datorate la aceeaşi dată, condiţionată de achitarea a până la 15% din obligaţiile principale rămase de achitat anterior depunerii cererii de restructurare (pe anul 2019) şi eşalonarea obligaţiilor principale ce urmează a se achita după restructurare, pe parcursul a şapte ani, primul an putând fi un an de graţie.

Pentru a putea beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare compania nu trebuie să se afle în insolvenţă, să fie dizolvată sau să beneficieze de eşalonarea datoriilor potrivit Codului de procedură fiscală. De asemenea, firma trebuie să achite obligaţiile aferente anului 2019 până la data depunerii cererii de restructurare şi să prezinte în termen de maxim 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei un Plan de restructurare şi a un Test al creditorului privat întocmite de către un expert independent.

Statistica MFP arată că, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei şi accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat şi de stat aveau datorii de 529 milioane de lei şi accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei şi accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituţii publice datorau statului 71,7 milioane de lei şi accesorii de 56 de milioane de lei.

O situaţie a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la sfârşitul anului anterior, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei şi accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei şi 9 miliarde de lei accesorii. AGERPRES

Citește mai departe