Luna iulie este cea mai călduroasă perioadă a anului, temperatura aerului fiind mai mare faţă de iunie, în timp ce gradul de instabilitate atmosferică este mai redus în majoritatea zonelor ţării, conform caracterizării climatice a acestei luni, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2019 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, temperatura medie lunară multianuală depăşeşte 22 de grade Celsius în Câmpia Română şi în Dobrogea, iar în estul şi centrul Moldovei, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Câmpia Vestică, în dealurile din Banat şi Crişana şi în Culoarul Mureşului valorile au fost cuprinse între 20 şi 22 grade Celsius.

Specialiştii ANM susţin că în luna iulie asupra părţii de sud-est a Europei acţionează, relativ frecvent, dorsala anticiclonului Azoric, talvegul zonei depresionare din sud-vestul Asiei şi, uneori, dorsala anticiclonului Nord-African.

“Ca o consecienţă directă a acestor modificări în distribuţia circulaţiei aerului deasupra ţării noastre, valorile medii ale temperaturii lunii iulie înregistrează o creştere cu 1-3 grade Celsius faţă de luna iunie”, explică ANM.

Astfel, valori medii de temperatură cuprinse între 16 şi 18 grade Celsius se regăsesc în Transilvania, Maramureş, Bucovina, dar şi în Subcarpaţi. În zona montană joasă, dar şi în depresiunile intramontane, aceste valori se situează între 12 şi 16 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură sunt între 8 şi 12 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali, la peste 2.500 de metri altitudine, se înregistrează temperaturi sub 8 grade Celsius”, potrivit ANM.

Temperatura maximă absolută a lunii iulie este 44,3 grade Celsius, aceasta fiind înregistrată la Calafat, în data de 24 iulie 2007. În aceeaşi zi, temperaturi maxime mai mari sau egale cu 44 de grade Celsius s-au înregistrat şi la staţiile meteorologice: Bechet (44,2 grade Celsius), Băileşti şi Moldova Veche (44 grade Celsius).

De altfel, în a treia decadă a lunii iulie 2007, la 43 staţii meteorologice s-au înregistrat valori de temperatură de 40 de grade Celsius, iar la 96 de staţii meteorologice a fost depăşită temperatura maximă absolută a lunii.

Temperatura maximă absolută a lunii iulie la Bucureşti este de 42,4 grade Clesius şi a fost înregistrată în data de 5 iulie 2000, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În aceeaşi zi au fost înregistrate şi maximele absolute la staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa (42,2 grade Celsius) şi Bucureşti-Afumaţi, 41,1 grade Celsius, această valoare fiind atinsă şi în data de 24 iulie 2007. Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna iulie, majoritatea peste 35 de grade Celsius, au fost: 2007, 2000, 1988, 1987, etc.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii iulie, aceasta este de minus 8 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în data de 6 iulie 1933. La Bucureşti, minima absolută a lunii iulie este 7,4 grade Celsius, înregistrată în data de 15 iulie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La Bucureşti-Filaret, minima absolută este 7,8 grade Celsius, înregistrată în data de 1 iulie 1896, iar la Bucureşti-Afumaţi, 7,9 grade Celsius, înregistrată în 9 iulie 1962.

În această lună, valori ale temperaturii minime a aerului sub 0 grade Celsius se înregistrează, în general, doar în zona montană şi în depresiunile intramontane. Ani în care s-au înregistrat temperaturi minime absolute scăzute, în iulie, majoritatea sub 10 grade Celsius, au fost: 1996, 1993, 1989, 1984, etc.

Potrivit ANM, cantităţile de precipitaţii din iulie înregistrează o scădere faţă de cele din mai şi iunie. Din datele înregistrate în perioada 1961-2019, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961-2019) din această lună sunt mai mici de 50 mm în estul Dobrogei şi al Câmpiei Române şi în Delta Dunării.

Cantităţile de precipitaţii cuprinse între 50-75 mm, în medie, se înregistrează în Câmpia Română, Culoarul Mureşului, Câmpia Vestică, dealurile din Banat, în centrul şi în sudul Moldovei.

Precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75-100 mm în zonele de deal şi podiş din nordul Moldovei, Munteniei, Olteniei şi în Transilvania. În zonele subcarpatice şi în zonele montane joase, mediile de precipitaţii sunt cuprinse între 100-125 mm. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 125-150 mm.

Cantitatea maximă absolută de precipitaţii din iulie este 519,1 mm şi a fost înregistrată la Stâna de Vale, în anul 1980.

“La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din iulie este de 221,6 mm, înregistrată la Bucureşti-Băneasa, în anul 1991. În acelaşi an s-a înregistrat şi maxima absolută la Bucureşti-Filaret, 212 mm. Anul 1991 a fost un an ploios, fiind pe primul loc in topul anilor cei mai ploioşi din perioada 1961-2019. La 50 de staţii meteorologice, în acel an, s-a înregistrat maxima absolută a cantităţii totale de precipitaţii a staţiei, din iulie”, arată ANM .

Cantităţi lunare de precipitaţii mari, maxime absolute ale staţiilor, au mai fost înregistrate în anii: 1969, 1975, 2005 etc.

De asemenea, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore, din iulie, este 224 mm şi a fost înregistrată la Dr. Tr. Severin, în data de 12 iulie 1999.

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore, din iulie, este 109,1 mm şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în data de 15 iulie 1954. În aceeaşi zi a fost înregistrată şi maxima absolută de precipitaţii în 24 de ore la Bucureşti-Afumaţi, 85,7 mm. Anul 1991 a fost caracterizat şi de cantităţi de precipitaţii mari căzute în 24 de ore, la 27 de staţii meteorologice înregistrându-se maxime absolute ale parametrului, acestea fiind peste 45 mm. Ca şi la cantităţile lunare totale de precipitaţii, anii 1969, 1975, 2005, etc. s-au remarcat şi prin valori mari ale cantităţi de precipitaţii maxime în 24 de ore. AGERPRES

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a declarat luni, la Braşov, că a avut discuţii cu colegii de la Interne, dar şi cu reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, pentru a se trece la sancţionarea cu amenzi a celor care hrănesc urşii “la marginea drumului”.

“Am avut discuţii cu cei de la Ministerul de Interne şi cu cei de la toate autorităţile publice locale şi centrale care pot să sancţioneze astfel de comportamente. (…) În momentul de faţă, suntem în situaţia în care toţi cei care hrănesc ursul la marginea drumului să primească amendă”, a spus Alexe, menţionând că orice formă de hrănire a acestor animale sălbatice, inclusiv cea “instituţionalizată”, de genul celei practicate de anumiţi operatori economici, trebuie să înceteze.

Conform ministrului, acest comportament al oamenilor este una dintre principalele cauze pentru care ursul coboară în zonele locuite.

“Pentru că am avut acest caz de emoţie publică săptămâna trecută, vreau să spun un lucru şi lansez un apel către populaţie. Venind ieri spre Braşov, am văzut cozi de maşini şi în faţa fiecăreia era câte un urs. Fac un apel la populaţie şi sper să înţeleagă: ursul este un animal sălbatic, şi nu de companie.

Dacă vom considera că hrănind un urs îi facem un bine, fals! Facem cel mai mare rău cu putinţă acelui exemplar sau specii. Odată hrănit de om, să nu ne imaginăm că se va întoarce în munte, să-şi caute hrana. (…) Indiferent cât de prietenos poate părea, este un animal sălbatic şi poate face victime. (…) Am văzut pe reţelele de socializare – şi nu aş vrea să jignesc vreun conaţional al meu, dar are IQ-ul zero – cum privea spre urs în timp ce-l hrănea”, a spus Alexe.

El a precizat că la minister există un grup de lucru care trebuie să identifice soluţii pentru problema urşilor.

“Sper ca în perioada următoare să găsim soluţii să ţinem ursul în pădure”, a subliniat Alexe.

Totodată, el a menţionat că proiectul în valoare de 10 milioane de euro privind amenajarea, cu fonduri europene, a unui sanctuar de urşi la Braşov a fost trimis la Ministerul Fondurilor Europene în analiză. De asemenea, Alexe a precizat că un alt proiect, cu finanţare prin AFM, prin care populaţiei din zonele cu probleme cu urşii i s-ar asigura garduri electrice de protecţie împotriva acestora se află, de asemenea, în fază de avizare la Consiliul Concurenţei, pentru ca de aceste facilităţi să poată beneficia şi micile ferme, persoane autorizate care desfăşoară activităţi agricole.

În context, primarul Braşovului, George Scripcaru, a anunţat că a transmis Ministerului Mediului o solicitare privind extracţia a şase exemplare de urşi din pădurile administrate de Regia Locală Kronstadt, care ar urma să fie relocaţi în Ungaria. AGERPRES

Cele aproape 9.000 de locuri de cazare din Delta Dunării sunt supraîncărcate, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei de Management a Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), Cătălin Ţibuleac, care a apreciat drept normale controalele efectuate în această perioadă de autorităţile judeţului privind modul de respectare a măsurilor de prevenire a răspândirii noului coronavirus.

Ţibuleac a apreciat că Delta Dunării se menţine într-o zonă de siguranţă în ceea ce priveşte pandemia cu noul coronavirus, având în vedere numărul redus de cazuri de infectări.

“Cele aproape 9.000 de locuri de cazare sunt supraîncărcate. Din fericire, nu avem un turism de week-end, ci un turism de toată săptămâna. Operatorii nu au mărit preţurile, iar Delta în sine asigură distanţarea socială şi siguranţa sanitară”, a afirmat preşedintele AMDTDD.

Referindu-se la controalele efectuate de autorităţile statului la finele săptămânii trecute privind modul în care se respectă măsurile de prevenire a infectării cu noul coronavirus, Ţibuleac a afirmat că rezultatul acestora dovedeşte că se respectă normele de siguranţă în contextul pandemiei cu noul coronavirus.

“Lipsa amenzilor înseamnă că marea majoritate a proprietarilor unităţilor de cazare respectă măsurile de siguranţă sanitară. Nu vreau să comentez intensitatea acestor măsuri, dar evident că e necesară până la un punct, acela în care nu afectăm major un business. Activitatea de turism a fost afectată în timpul stării de urgenţă, dar şi acum, având în vedere că restaurantele sunt închise, iar numărul persoanelor care se pot afla la un anumit moment pe o terasă este limitat”, a mai spus preşedintele AMDTDD.

Ţibuleac a amintit că şi turiştii trebuie să respecte regulile pe care le aduc la cunoştinţă agenţii economici.

“Am discutat cu proprietari care spun că nu au cum să le impună turiştilor să respecte regulile. Vizitatorii trebuie să înţeleagă că sunt parte a acestui efort de a preveni răspândirea coronavirusului şi îi îndemn să semnaleze autorităţilor situaţiile în care nu se respectă măsurile de siguranţă”, a menţionat Cătălin Ţibuleac.

El a făcut un apel la micii transportatori pentru a evita aglomerările la îmbarcarea şi debarcarea călătorilor din ambarcaţiunile mici şi a menţionat că şi în bărcile de agrement trebuie să se respecte măsurile de siguranţă.

În perioada 3-5 iulie, autorităţile tulcene au verificat 290 de societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate şi au aplicat 89 de sancţiuni în valoare totală de 25.000 de lei, dar niciuna dintre ele nu a fost dată pentru nerespectarea legislaţiei de prevenire şi limitare a cazurilor de infectare cu noul coronavirus, potrivit Prefecturii judeţului Tulcea. AGERPRES

Autorităţile chineze dintr-un oraş din regiunea autonomă Mongolia Interioară au emis o alertă, duminică, la o zi după ce un spital a raportat un caz suspect de ciumă bubonică.

Comitetul pentru sănătate din oraşul Bayannur a emis o alertă de nivelul trei, a doua cea mai scăzută dintr-un sistem cu patru niveluri, care interzice vânarea şi consumul animalelor ce ar putea transmite această boală.

De asemenea, populaţiei i se solicită să raporteze orice caz suspect de ciumă sau de febră fără cauze clare şi să anunţe autorităţile dacă descoperă marmote bolnave sau moarte.

Avertismentul de duminică vine după raportarea a patru cazuri de ciumă în Mongolia Interioară în noiembrie anul trecut, dintre care două de ciumă pneumonică, cea gravă formă.

Ciuma bubonică, cunoscută şi sub numele de “Moartea Neagră” în Evul Mediu, este o boală extrem de infecţioasă şi adesea fatală, fiind răspândită mai ales de rozătoare.

Cazurile de ciumă nu sunt neobişnuite în China, însă focarele au devenit din ce în ce mai rare. În perioada 2009-2018, China a raportat 26 cazuri şi 11 decese din această cauză. AGERPRES