Celacantul – o specie de peşte considerată dispărută odată cu dinozaurii, cu 66 de milioane de ani în urmă, dar care a fost descoperită în mod neaşteptat în 1938, în largul coastei estice a Africii de Sud – continuă să ofere surprize oamenilor de ştiinţă, informează Reuters.

O echipă de cercetători a constatat, în urma unui nou studiu, că aceşti peşti de dimensiuni mari, nocturni, care trăiesc la mari adâncimi, au o durată de viaţă de aproximativ cinci ori mai mare decât se credea anterior – de aproximativ un secol – şi că femelele au o gestaţie de cinci ani, cea mai lungă din rândul animalelor.

Analizând una dintre cele două specii vii de celacant, oamenii de ştiinţă au stabilit, de asemenea, că ritmul de dezvoltare şi de creştere al acestor vieţuitoare este cel mai lent observat la oricare alt peşte, iar maturitatea sexuală este atinsă abia la aproximativ 55 de ani.

Cercetătorii şi-au bazat analizele pe inelele anuale de creştere depuse pe solzii peştelui pentru a determina vârsta exemplarelor de celacant – “la fel cum se procedează în cazul inelelor copacilor”, după cum a declarat biologul marin Kélig Mahé de la institutul francez de oceanografie IFREMER, autor principal al studiului publicat săptămâna aceasta în jurnalul Current Biology.

Celacantul a apărut pentru prima dată în perioada devoniană, în urmă cu aproximativ 400 de milioane de ani, cu circa 170 de milioane de ani înaintea dinozaurilor.

Pe baza datelor prelevate de la fosile, s-a crezut că celacantul a devenit istorie în timpul extincţiei în masă care a condus la dispariţia a aproximativ trei sferturi dintre speciile de pe Pământ în urma impactului unui asteroid, la sfârşitul perioadei cretacice.

După ce a fost găsit în viaţă, celacantul a fost supranumit “o fosilă vie”, o descriere criticată în prezent de oamenii de ştiinţă. “Prin definiţie, o fosilă este moartă, iar celacantul a evoluat mult din devonian”, a spus biologul Marc Herbin de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Paris, coautor al studiului.

Celacantul este un peşte cu aripioare lobate, pe baza formei aripioarelor lui, care diferă structural de cele ale altor peşti. Aceste aripioare ar fi fost precursoarele membrelor primelor vertebrate care au evoluat pe suprafaţa terestră.

Peştele celacant trăieşte în ocean la mari adâncimi, de până la 800 de metri. În timpul zilei, aceşti peşti se adăpostesc în peşteri vulcanice, singuri sau în grupuri mici. Femelele sunt puţin mai mari decât masculii, ajungând la aproximativ doi metri lungime şi cântărind 110 kilograme.

Cele două specii existente, ambele aflate pe cale de dispariţie, sunt celacantul african, întâlnit în principal în apropierea Insulelor Comoro, în largul coastei estice a continentului, şi celacantul indonezian. Studiul
s-a concentrat pe celacantul african şi s-a bazat pe analiza unor solzi de la 27 de exemplare aflate în două colecţii muzeale.

Cercetări anterioare sugeraseră o durată de viaţă de aproximativ 20 de ani şi unul dintre cele mai rapide ritmuri de creştere din rândul peştilor. Se pare că această concluzie s-a bazat pe o interpretare greşită, în urmă cu câteva zeci de ani, a unui alt tip de inel din structura solzilor.

“După reevaluarea istoriei vieţii celacantului bazată pe noua noastră (metodă de) estimare a vârstei, pare să fie una dintre cele mai lente – dacă nu chiar cea mai lentă – dintre toţi peştii, apropiată de cea a rechinilor de mare adâncime şi peştelui pion portocaliu” (Hoplostethus atlanticus), a spus specialistul IFREMER în ecologie evolutivă marină Bruno Ernande, coautor al cercetării. “O durată de viaţă centenară înseamnă ceva”, a adăugat el.

Rechinul din Groenlanda, un mare prădător din oceanul adânc, are o durată de viaţă ce poate ajunge la aproximativ 400 de ani.

Ernande a precizat că cercetătorii au fost uimiţi când au constatat perioada-record de gestaţie a celacantului, care o dăpăşeşte pe cea de 3,5 ani a rechinului gulerat şi pe cea a elefanţilor şi a rechinului câine-de-mare, de doi ani.

Cercetătorii au declarat că din cauza maturităţii sexuale târzii şi a duratei lungi a perioadei de gestaţie, coroborate cu fecunditatea redusă şi populaţia restrânsă, celacantul este deosebit de vulnerabil la
tulburările de mediu, naturale sau cauzate de om, precum evenimente climatice extreme sau pescuitul accidental în exces. AGERPRES

Sursa foto: ifremer.fr

Spania a scos România din categoria statelor cu risc de infectare. Românii ajunși în Spania cu avionul nu mai trebuie să prezinte certificatul care atestă vaccinarea completă, test negativ PCR sau antigen sau certificatul de recuperare post-COVID-19.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că autoritățile spaniole au revizuit condițiile de intrare pe teritoriul Spaniei pentru persoanele care sosesc din România.

Noile măsuri se aplică începând cu data de 21 iunie 2021.

Astfel, începând cu data de 21 iunie 2021, ca urmare a deciziei autorităților spaniole, România nu se mai află în categoria statelor cu risc de infectare.

Astfel, cetățenii care sosesc din România în Spania pe cale aeriană nu mai trebuie să prezinte la intrarea în Spania următoarele documente, stabilite anterior: certificat care atestă vaccinarea completă împotriva COVID-19, test negativ PCR sau antigen sau certificat de recuperare post-COVID-19. Lista actualizată se poate consulta accesând pagina de internet: https://www.mscbs.gob.es/profesionales/saludPublica/ccayes/alertasActual/nCov/spth.htm.

Totodată, MAE precizează că rămâne valabilă obligația ca toate persoanele care călătoresc spre Spania, pe cale aeriană sau maritimă, să completeze, anterior efectuării călătoriei, un formular privind starea de sănătate, prin intermediul aplicației Spain Travel Health (SpTH) sau a paginii de internet www.spth.gob.es

În situația în care pasagerul este minor sau o persoană dependentă, formularul poate fi completat de către tutore, care va fi responsabil pentru veridicitatea informațiilor furnizate. Ulterior completării formularului, se va genera un cod unic QR de sănătate, care va trebui prezentat (digital sau pe suport hârtie) la controlul de sănătate efectuat în aeroportul/portul de destinație. Dacă formularul va fi semnat din aplicație, acesta va apărea în secțiunea „Călătoria mea”, iar utilizatorul va recepționa și un e-mail care poate fi imprimat.

Cetățenii romani pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Madrid +34/917.344.004, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu situații deosebite, cu caracter de urgență (ex.: decese, accidente cu victime, situaţii de pericol, calamităţi sau cu caracter extraordinar) au la dispozitie telefonul de urgență al Secției Consulare: +34/669.362.202.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://www.mae.ro/node/51930 și http://madrid.mae.ro, informarea temeinică anterior efectuării deplasărilor în străinătate, precum și respectarea cu strictețe a măsurilor aplicabile în contextul pandemiei de Covid 19. MEDIAFAX

Casa de licitaţii Phillips va scoate la licitaţie, la data de 23 iunie, la New York, un peisaj pictat de Winston Churchill, unul dintre marii oameni de stat ai secolului XX, informează AFP.

Această pictură în ulei, intitulată “The Moat, Breccles”, realizată de Churchill în 1921, are o valoare estimată de Phillips între 1,5 şi 2 milioane de dolari, departe de suma de 11,6 milioane de dolari cu care a fost vândută o altă creaţie a “Bătrânului leu”, scoasă la licitaţie în martie de Angelina Jolie prin casa Christie’s.

Chiar dacă nu va doborî niciun record, acest peisaj – pe care Churchill l-a menţionat într-un eseu din decembrie 1921 intitulat “Painting as a pastime” – ar putea atrage atât pasionaţi de istorie, cât şi celebrităţi, pe fondul unei creşteri recente a interesului faţă de picturile realizate de personalitatea care s-a remarcat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Churchill a păstrat pictura timp de 40 de ani, apoi a oferit-o, în 1961, cu patru ani înainte de moarte, prietenului său, magnatul Aristotel Onassis, după cum a explicat pentru AFP Jean-Paul Engelen, vicepreşedintele casei de licitaţii Phillips.

Bogatul armator a fost atât de mândru de acest dar, încât l-a agăţat la loc de onoare, în partea din spate a celebrului bar – numit “Ari’s Bar” – de pe iahtul său, alături de opere de Vermeer, Gauguin, Le Greco şi Pissarro.

Acest “super-iaht”, denumit “Christina” – prenumele fiicei lui Onassis – a fost o fregată a marinei canadiene, cu o lungime de aproape 100 de metri. Ambarcaţiunea a participat la Debarcarea din Normandia, înainte ca Onassis să o achiziţioneze, după război, cu 34.000 de dolari.

Onassis a renovat generos ambarcaţiunea, cheltuind aproximativ 4 milioane de dolari, pentru a o face “una dintre cele mai incredibile structuri plutitoare” şi unul dintre locurile preferate ale magnatului, a spus Engelen. La bordul iahtului au urcat nume importante, precum Elizabeth Taylor, John F. Kennedy, Maria Callas, Richard Burton, Grace Kelly şi prinţul Rainier al III-lea.

După decesul lui Onassis, în 1975, la şapte ani de la căsătoria cu Jackie Kennedy, iahtul a fost vândut şi tot ce se afla la bord a fost depozitat. Recent, moştenitorii magnatului au decis să se despartă de tablou.

Pentru a-i atrage şi mai mult pe pasionaţii acestui melanj de istorie şi personalităţi, casa de licitaţii Phillips a reconstituit, în sălile sale expoziţionale de la New York, “Ari’s Bar” – ce include şi imitaţii ale faimoşilor dinţi de balenă – şi a umplut rafturile cu sticle de şampanie Pol Roger, preferata “Bătrânului leu”.

AGERPRES

Sursa foto: phillips.com

China a administrat până în prezent peste un miliard de doze de vaccin anti-COVID, a anunţat duminică Ministerul Sănătăţii, fără a preciza procentul populaţiei care a fost vaccinată complet, transmite France Presse.

Acest număr de doze injectate reprezintă mai mult de o treime din totalul global. Lumea a depăşit vineri pragul de 2,5 miliarde de doze administrate, potrivit unei numărători AFP bazate pe surse oficiale.

Iniţial, chinezii nu s-au grăbit să se vaccineze, deoarece virusul a fost practic eradicat din ţară de mai bine de un an, datorită carantinei obligatorii, a testelor masive şi a aplicaţiilor mobile pentru controlul călătoriilor.

Lipsa iniţial a datelor disponibile cu privire la vaccinurile chinezeşti şi scandalurile din trecut legate de doze falsificate în China au contribuit, de asemenea, la reticenţa unor persoane.

Dar guvernul şi companiile au adoptat apoi o abordare mai proactivă, îndemnând ferm locuitorii şi angajaţii să se vaccineze, insistând pe solidaritatea naţională şi datoria lor de cetăţeni.

În Beijing, unele cartiere au afişat în faţa clădirilor lor procentul de persoane vaccinate, pentru a face presiuni asupra celor recalcitranţi. De asemenea, autorităţile oferă uneori vouchere sau ouă pentru a încuraja vaccinarea.

Apariţia, în ultimele săptămâni, a câtorva cazuri locale în populata provincie sudică Guangdong a servit, de asemenea, drept o atenţionare cu privire la riscul reapariţiei epidemiei.

Un total de 1,01 miliarde de doze au fost deja administrate, a precizat Ministerul Sănătăţii.

Acesta a mai comunicat duminică 23 de pacienţi noi în 24 de ore. Toţi aceştia sunt însă persoane sosite din străinătate, care oricum sunt plasate automat în carantină, fără contact cu restul populaţiei.

China speră să vaccineze cel puţin 70% din populaţia sa până la sfârşitul anului, adică aproximativ un miliard de persoane.

Patru vaccinuri, toate chinezeşti, sunt aprobate în prezent: unul de la laboratorul privat Sinovac, două de la gigantul de stat Sinopharm şi unul de la compania farmaceutică CanSino Biologics.

Vaccinul companiei germane BioNTech ar putea, de asemenea, să primească undă verde în următoarele luni, în special datorită unui acord cu un partener local.

Doar două decese cauzate de COVID-19 au fost înregistrate în 13 luni în China. Magazinele, restaurantele şi barurile s-au redeschis din primăvara anului 2020, iar opinia publică este, în general, foarte mulţumită de modul în care guvernul a gestionat criza.AGERPRES