Connect with us

SOCIAL

Judecătorul din dosarul MApN-Iohannis cere să fie înlocuit. Susține că presa i-a pus la îndoială imparţialitatea

Publicat

iohannis

Silviu Barbu, magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă procesul MApN – Iohannis, a făcut cerere de abţinere în acest dosar, pe motiv că presa i-a pus la îndoială imparţialitatea.

Silviu Barbu trebuia să judece marţi dosarul în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

El a anunţat în sala de judecată că se abţine în acest dosar, urmând ca solicitarea să fie soluţionată de un alt complet.

„În presă a fost pusă la îndoială, mai voalat, imparţialitatea acestui complet. Instanţa înţelege să se abţină pentru a se salvgarda principiul imparţialităţii. Cererea de abţinere o să meargă la completul următor”, a anunţat judecătorul.

Judecătorul a mai făcut o cerere de abţinere, însă cererea sa a fost respinsă pe 6 martie.

Publicaţia G4Media.ro susţine că soţia judecătorului Silviu Barbu este Elena Barbu, preşedinte al Curţii de Apel Braşov. Ea este unul dintre semnatarii scrisorii adresate CSM de preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel, în care se solicită luarea unor măsuri în cazul protestelor organizate de magistraţi împotriva OUG 7 pe legile Justiţiei.

În articolul publicat de G4Media.ro se afirmă că Elena Barbu este preşedinte interimar la Curtea de Apel Braşov, mandatul său fiind prelungit cu 6 luni de Secţia pentru judecători a CSM, condusă de Lia Savonea, care este considerată „o apropiată a PSD”.

MApN a depus la Curtea de Apel Bucureşti două acţiuni în contencios administrativ având acelaşi obiect: „anulare act administrativ + suspendare decizia nr. 1.331/28.12.2018″.

Cele două acţiuni au fost introduse în instanţă pe 11 şi 14 ianuarie, fiind repartizate judecătorilor Vasile Bîcu şi Silviu Barbu.

În primul proces, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale au cerut conexarea celor două dosare, susţinând că cererile depuse de MApN sunt identice şi nu pot fi dezbătute separat. În replică, MApN susţinea că solicitările sale nu sunt identice, deoarece prima se întemeiază pe articolul 14 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, iar a doua pe articolul 15 din acelaşi act normativ. Instanţa a dat dreptate MApN şi a respins cererea de conexare.

Ulterior, reprezentantul MApN a anunţat că renunţă în primul dosar la capătul de cerere privind anularea decretului semnat de Iohannis, iar judecătorul Vasile Bîcu a decis, pe 31 ianuarie, suspendarea decretului semnat de şeful statului.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia ‘şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'”.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Ciucă. Preşedintele a adăugat că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost „nelegală”.

„Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să îşi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite, de tip PSD-ist”, susţinea atunci preşedintele. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Statistică: România avea cele mai multe mame minore din UE, în 2021

Publicat

maternitate
fotografie cu caracter ilustrativ

În anul 2021, conform datelor furnizate joi de către Institutul Național de Statistică, România înregistra cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, respectiv 8.024.

Dintre acestea, cele mai multe, 3.446 aveau 17 ani, 2.424 – 16 ani, 1.409 – 15 ani şi 745 – între 10 şi 14 ani.

La nivel general, în Uniunea Europeană numărul mamelor minore era de 27.845, dintre care 14.010 aveau 17 ani, 8.268 – 16 ani, 3.903 – 15 ani şi 1.664 – între 10 şi 14 ani.

Luxemburg a fost statul cu cele mai puţine mame minore în 2021, respectiv 14.

La polul opus, alte ţări cu un număr semnificativ de mame minore în 2021 au fost Franţa, cu 3.479, Bulgaria – 2.976 şi Germania – 2.830.

Pe de altă parte, însă, numărul mamelor minore a scăzut constant în România din 2017 până în 2021.

Astfel, în 2017 ţara avea 9.425 de mame sub 18 ani, în 2018 – 8.621, în 2019 – 8.457 şi în 2020 – 8.276.

De asemenea, dacă în 2017, 761 de fete cu vârste între 10 şi 14 ani deveneau mame, în 2021 numărul acestora s-a redus la 745.

Sursa datelor publicate de INS sunt atât propriile statistici ale instituţiei cât şi cifrele publicate de Eurostat. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul persoanelor decedate în decembrie 2023, aproape dublu decât cel al născuţilor-vii. Date INS

Publicat

maternitate

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), sporul natural în România a rămas negativ (-10.486) în luna decembrie 2023, cu numărul persoanelor decedate aproape dublu față de cel al născuților vii.

În ultima lună din 2023, s-au născut 11.431 de copii, în scădere cu 539 (-4,5%) faţă de noiembrie 2023.

Numărul deceselor înregistrate în decembrie 2023 a fost de 21.917 (11.477 de persoane de sex masculin şi 10.440 de persoane de sex feminin), în plus cu 2.077 de decese faţă de luna precedentă, ceea ce reprezintă o creştere cu 10,5% (+9,9% persoane de sex masculin şi +11,1% persoane de sex feminin).

Numărul deceselor în rândul copiilor cu vârsta de sub 1 an înregistrat în luna decembrie 2023 a fost de 81, în creştere cu 16 faţă de noiembrie 2023.

În aceste condiţii, sporul natural s-a menţinut negativ (-10.486) în luna decembrie 2023, numărul persoanelor decedate fiind de 1,9 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.

Conform datelor INS, în ultima lună din anul trecut, 41,7% (9.142 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, 24,9% (5.467 de decese) la persoanele de 70-79 ani şi 18,4%, reprezentând 4.026 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (98 decese), 5-19 ani (64 decese) şi 20-29 ani (95 decese).

După cauza principală de deces, în luna decembrie 2023, la fel ca în luna precedentă, cele mai multe decese au avut drept cauză: bolile aparatului circulator (12.007 persoane, reprezentând 54,8%), tumorile (4.028 de persoane, reprezentând 18,4%) şi bolile aparatului respirator (1.934 persoane, reprezentând 8,8%).

4.670 căsătorii în decembrie 2023

La capitolul nupţialitate şi divorţialitate, în decembrie 2023, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 4.670 căsătorii, în scădere cu 1.125 (-19,4%) faţă de luna noiembrie 2023.

Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 1.723, în scădere cu 135 (-7,3%).

În perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, cel mai mare număr de căsătorii s-a înregistrat în luna august 2022 (19.382) şi luna august 2023 (17.112), iar cel mai mic număr s-a produs în ianuarie 2022 (4593).

Numărul născuţilor-vii înregistrat în luna decembrie 2023 a fost mai mic cu 2.083 (-15,4%) comparativ cu aceeaşi lună din anul 2022.

Numărul deceselor în luna decembrie 2023 a scăzut cu 1.236 (-5,3%) faţă de luna decembrie 2022, iar numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mic în luna decembrie 2023 decât în aceeaşi lună din anul 2022.

Sporul natural a fost negativ atât în luna decembrie 2023 (-10.486 persoane), cât şi în luna decembrie 2022 (9.639 persoane).

După primele trei cauze principale de deces, în luna decembrie 2023 faţă de luna decembrie 2022, au scăzut cu 0,3% decesele având cauză principală tumorile, cu 8,7% decesele cauzate de boli ale aparatului respirator şi cu 6,3% decesele cauzate de boli ale aparatului circulator.

În luna decembrie 2023, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 10.756 persoane

În luna decembrie 2023, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 10.756 persoane (5.585 persoane de sex masculin şi 5.171 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 11.161 persoane (5.892 persoane de sex masculin şi 5.269 persoane de sex feminin).

Faţă de aceeaşi lună din anul 2022, numărul deceselor înregistrate în mediul urban a scăzut cu 5,8% (-5,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi -5,9% în cazul persoanelor de sex feminin), iar în mediul rural cu 4,9% (-4,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi -4,9% în cazul persoanelor de sex feminin).

Numărul căsătoriilor a fost, în luna decembrie 2023, cu 138 (-2,9%) mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială), în luna decembrie 2023 numărul divorţurilor a scăzut cu 22 (-1,3%) faţă de luna decembrie 2022. Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Numărul mediu de contracte de muncă active a crescut cu peste 63.000 în 2023

Publicat

Arhivă foto

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a declarat joi că în 2023 numărul mediu de contracte de muncă active în România a înregistrat o creștere semnificativă față de anul precedent, însumând peste 63.000, și atingând un total de 6,725 milioane. Acest avans reprezintă cel mai mare înregistrat în ultimii 5 ani.

Conform sursei citate, anul 2023 se încheie cu două recorduri, atât în privinţa numărului mediu de salariaţi, cât şi în privinţa numărului de contracte individuale de muncă.

Astfel, numărul mediu de contracte de muncă a fost, anul trecut, de 6,725 milioane, cu aproape un milion în plus faţă de 2013, când numărul acestora a fost de 5,747 milioane. Totodată, numărul mediu de salariaţi a fost, în 2023, de 5,747 milioane, cu peste 600.000 în plus faţă de 2013, când numărul acestora a fost de 5,118 milioane.

„Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Ocupare a Forţei de Muncă au roluri esenţiale”

Reprezentanţii Ministerului Muncii precizează că, doar în ultimul an, numărul mediu de contracte de muncă active a crescut cu 63.169 faţă de 2022, fiind cea mai mare creştere din ultimii 5 ani.

De asemenea, numărul mediu de salariaţi este cu 90.764 mai mare faţă de 2022.

„Este o dinamică ce ne arată că piaţa muncii din România este din ce în ce mai atractivă. Cu cât reuşim să avem politici de ocupare mai eficiente şi cu cât combatem mai bine munca nedeclarată, cu atât avem banii necesari pentru creşterea pensiilor românilor.

De aceea, Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Ocupare a Forţei de Muncă au roluri esenţiale.

Nu ne oprim aici, vrem ca salariaţii să aibă un nivel de specializare şi mai ridicat, la nivelul solicitat de către angajatori.

În felul acesta şi veniturile salariale urmează să crească”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Potrivit sursei citate, informaţiile sunt furnizate conform datelor din Revisal, în care nu sunt înscrişi angajaţii din apărare, ordine publică, magistratură şi funcţionarii publici.

Principalele domenii cu cele mai multe angajări noi în anul 2023

  • comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;
  • repararea autovehiculelor şi motocicletelor (409.827 de contracte de muncă),
  • construcţii (379.499 de contracte de muncă),
  • industria prelucrătoare (371.348 de contracte de muncă),
  • activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (319.330 de contracte de muncă),
  • învăţământ (291.740 de contracte de muncă),
  • transport şi depozitare (240.070 de contracte de muncă),
  • hoteluri şi restaurante (215.205 de contracte de muncă).

Într-un Top 10 al judeţelor cu cele mai multe contracte de muncă active la 31 decembrie 2023, pe primul loc se află Bucureşti, cu 1,425 milioane de contracte, urmat de Cluj cu 304.215 contracte, Timiş (271.081 contracte), Ilfov (264.733 contracte), Iaşi (208.018 contracte), Prahova (206.417 contracte), Braşov (203.347 contracte), Argeş (184.797 contracte), Constanţa (182.749 contracte), Bihor (166.480 contracte). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Copiii sub 10 ani sunt vizaţi în măsură tot mai mare de pedofili pe internet. Raport

Publicat

laptop it calculator
fotografie cu caracter ilustrativ

Pedofili pe internet vizează tot mai des copiii cu vârste sub 10 ani, conform unui raport întocmit de un grup de monitorizare a conținuturilor online, informează miercuri dpa.

Internet Watch Foundation (IWF) a înregistrat în 2023 un total de 392.660 de sesizări privind posibile imagini cu abuz postate pe diferite website-uri, dintre care s-a constatat că 275.655 conţineau astfel de materiale.

Dintre acestea din urmă, în 107.615 (39%) din cazuri a fost vorba de imagini cu copii sub 10 ani, comparativ cu 64.753 de pagini cu asemenea materiale din totalul de 255.580 înregistrate în 2022, o creştere de 25%.

Fiecare dintre aceste pagini de internet poate conţine sute sau mii de imagini cu abuz.

Un total de 254.070 (92%) dintre paginile reclamate în 2023 conţin aşa-zise imagini autogenerate, în care copiii au fost păcăliţi sau forţaţi să-şi facă poze sau să se filmeze în ipostaze obscene.

Circa o cincime din aceste materiale autogenerate sunt din cea mai gravă categorie, a menţionat IWF.

„Un număr şocant de imagini obţinute prin înşelătorie sau în mod forţat de la copii de şcoală primară ajung pe cele mai extreme site-uri specializate pe pedofilie. (…) Ce începe în dormitorul unui copil, via o cameră web, este distribuit, comercializat şi fructificat de prădători sexuali feroce”, a deplâns directoarea executivă a IWF, Susie Hargreaves.

Aceasta le-a reproşat totodată giganţilor tehnologiei ca Meta şi Apple că nu au luat măsuri eficiente pentru a opri acest fenomen. Agerpres

Citește mai departe