SOCIAL
Judecătorul din dosarul MApN-Iohannis cere să fie înlocuit. Susține că presa i-a pus la îndoială imparţialitatea
Silviu Barbu, magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă procesul MApN – Iohannis, a făcut cerere de abţinere în acest dosar, pe motiv că presa i-a pus la îndoială imparţialitatea.
Silviu Barbu trebuia să judece marţi dosarul în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.
El a anunţat în sala de judecată că se abţine în acest dosar, urmând ca solicitarea să fie soluţionată de un alt complet.
„În presă a fost pusă la îndoială, mai voalat, imparţialitatea acestui complet. Instanţa înţelege să se abţină pentru a se salvgarda principiul imparţialităţii. Cererea de abţinere o să meargă la completul următor”, a anunţat judecătorul.
Judecătorul a mai făcut o cerere de abţinere, însă cererea sa a fost respinsă pe 6 martie.
Publicaţia G4Media.ro susţine că soţia judecătorului Silviu Barbu este Elena Barbu, preşedinte al Curţii de Apel Braşov. Ea este unul dintre semnatarii scrisorii adresate CSM de preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel, în care se solicită luarea unor măsuri în cazul protestelor organizate de magistraţi împotriva OUG 7 pe legile Justiţiei.
În articolul publicat de G4Media.ro se afirmă că Elena Barbu este preşedinte interimar la Curtea de Apel Braşov, mandatul său fiind prelungit cu 6 luni de Secţia pentru judecători a CSM, condusă de Lia Savonea, care este considerată „o apropiată a PSD”.
MApN a depus la Curtea de Apel Bucureşti două acţiuni în contencios administrativ având acelaşi obiect: „anulare act administrativ + suspendare decizia nr. 1.331/28.12.2018″.
Cele două acţiuni au fost introduse în instanţă pe 11 şi 14 ianuarie, fiind repartizate judecătorilor Vasile Bîcu şi Silviu Barbu.
În primul proces, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale au cerut conexarea celor două dosare, susţinând că cererile depuse de MApN sunt identice şi nu pot fi dezbătute separat. În replică, MApN susţinea că solicitările sale nu sunt identice, deoarece prima se întemeiază pe articolul 14 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, iar a doua pe articolul 15 din acelaşi act normativ. Instanţa a dat dreptate MApN şi a respins cererea de conexare.
Ulterior, reprezentantul MApN a anunţat că renunţă în primul dosar la capătul de cerere privind anularea decretului semnat de Iohannis, iar judecătorul Vasile Bîcu a decis, pe 31 ianuarie, suspendarea decretului semnat de şeful statului.
Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.
Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.
Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia ‘şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'”.
În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.
Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Ciucă. Preşedintele a adăugat că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost „nelegală”.
„Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să îşi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite, de tip PSD-ist”, susţinea atunci preşedintele. AGERPRES
ACTUALITATE
Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent a crescut cu aproape cinci procente în 2024
Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii a crescut în 2024 cu 4,7% faţă de 2023, de la 9.978 lei/lună la 10.450 lei/lună, potrivit unui raport al Fundaţiei Friedrich Ebert România şi Sydex România, care actualizează valoarea acestui coş minim de consum pentru anul 2024 la nivelul lunii septembrie.
Potrivit unui comunicat transmis miercuri AGERPRES, valoarea coşului pentru o familie de doi adulţi şi un copil este de 8.586 lei pe lună, pentru o familie de doi adulţi fără copii este de 6.435 lei pe lună, iar pentru o persoană adultă singură este de 3.972 lei pe lună.
Fundaţia Friedrich Ebert şi Sydex precizează că recalcularea valorii coşului s-a realizat în baza indicilor de preţuri comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru luna septembrie 2024 raportat la luna septembrie 2023.
Potrivit sursei citate, creşterea valorii totale a coşului de consum în acest an e determinată de creşterea costurilor pentru majoritatea capitolelor, cu excepţia cheltuielilor cu locuinţa (cheltuielile cu utilităţile şi întreţinerea).
Creşterile cele mai semnificative (peste 100 de lei pe lună în plus) au fost pentru alimentaţie şi pentru achiziţionarea unei locuinţe.
„Ideea unui coş minim de consum pentru un trai decent presupune alcătuirea unui set de cheltuieli periodice necesare pentru îndeplinirea unor nevoi de bază pentru o familie cu o structură dată. Pe lângă nevoile imediat necesare supravieţuirii – adăpost, alimentaţie – coşul minim pentru un trai decent acoperă o serie cuprinzătoare de nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educaţia, îngrijirea sănătăţii, transportul, comunicaţiile, recreerea, precum şi eventualele cheltuieli neprevăzute (evenimente familiale, probleme de sănătate etc.)”, se mai scrie în comunicat.
sursa: Agerpres
TOP cele mai căutate locuri de muncă în vara 202. Posturile de şofer, manager şi asistent medical se află în topul primelor trei cele mai căutate locuri de muncă, de la începutul verii şi până în prezent, reiese dintr-o analiză realizată de o platformă de recrutare online.
Conform datelor centralizate de eJobs, cu 150.000 de interogări pe site, joburile de şofer au fost cele mai căutate de către candidaţi, iar cei mai mulţi au fost interesaţi de oportunităţile disponibile pentru şoferii de categorie B, şoferii de tir sau cei de distribuţie.
A doua cea mai căutată poziţie a fost cea de manager, în creştere importantă faţă de primele luni ale anului 2024, în condiţiile în care candidaţii au efectuat 115.000 de interogări în platformă după acest cuvânt-cheie.
Clasamentul continuă cu poziţia de asistent medical, care a avut 87.000 de interogări pe platforma specializată.
După primele trei locuri, ierarhia continuă cu posturile de operator call center (64.000 de căutări) şi inginer, cu specializările de inginer constructor, inginer mecanic, inginer de instalaţii, inginer electric şi inginer chimist.
De asemenea, persoanele care au fost interesate de posturile de call center au căutat în special oportunităţi pentru vorbitorii de spaniolă, de italiană, de franceză şi de engleză.
A crescut numărul persoanelor care preferă munca de acasă
În plus, căutările pentru care au fost folosite cuvintele cheie „remote” şi „acasă” au înregistrat o creştere faţă de începutul anului, până la 30.000 de interogări.
În schimb, au fost înregistrate 320.000 de aplicări de la începutul lunii iunie şi până la ora actuală pentru joburile ce permit munca de acasă.
Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul mediu net al celor care sunt angajaţi ca şoferi variază între 4.000 de lei şi peste 12.000 de lei, în cazul şoferilor de tir care operează curse internaţionale.
Care este salariul mediu și care sunt cele mai multe locuri de muncă disponibile
Totodată, salariul mediu net al unui asistent medical este de aproximativ 4.800 de lei, iar pentru un operator call-center de 3.500 de lei.
Media salarială pentru un contabil se situează la 5.000 de lei pe lună, în timp ce un specialist în resurse umane câştigă aproximativ 4.500 de lei pe lună.
De la începutul verii şi până în prezent, angajatorii au postat 65.000 de locuri de muncă pentru care au fost cumulate 2,2 milioane de aplicări.
Pe platforma eJobs.ro sunt disponibile, în acest moment, 23.000 de locuri de muncă, dintre care 700 pentru postul de şofer, 4.500 pentru asistent medical, 500 pentru contabil şi 2.700 pentru lucrători în call-centere.
În acelaşi timp, angajatorii au 800 de locuri de muncă pentru ingineri, iar la nivel general 900 de posturi afişate sunt „remote”.
sursa: Agerpres
În anul 2021, conform datelor furnizate joi de către Institutul Național de Statistică, România înregistra cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, respectiv 8.024.
Dintre acestea, cele mai multe, 3.446 aveau 17 ani, 2.424 – 16 ani, 1.409 – 15 ani şi 745 – între 10 şi 14 ani.
La nivel general, în Uniunea Europeană numărul mamelor minore era de 27.845, dintre care 14.010 aveau 17 ani, 8.268 – 16 ani, 3.903 – 15 ani şi 1.664 – între 10 şi 14 ani.
Luxemburg a fost statul cu cele mai puţine mame minore în 2021, respectiv 14.
La polul opus, alte ţări cu un număr semnificativ de mame minore în 2021 au fost Franţa, cu 3.479, Bulgaria – 2.976 şi Germania – 2.830.
Pe de altă parte, însă, numărul mamelor minore a scăzut constant în România din 2017 până în 2021.
Astfel, în 2017 ţara avea 9.425 de mame sub 18 ani, în 2018 – 8.621, în 2019 – 8.457 şi în 2020 – 8.276.
De asemenea, dacă în 2017, 761 de fete cu vârste între 10 şi 14 ani deveneau mame, în 2021 numărul acestora s-a redus la 745.
Sursa datelor publicate de INS sunt atât propriile statistici ale instituţiei cât şi cifrele publicate de Eurostat. Agerpres
ACTUALITATE
Numărul persoanelor decedate în decembrie 2023, aproape dublu decât cel al născuţilor-vii. Date INS
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), sporul natural în România a rămas negativ (-10.486) în luna decembrie 2023, cu numărul persoanelor decedate aproape dublu față de cel al născuților vii.
În ultima lună din 2023, s-au născut 11.431 de copii, în scădere cu 539 (-4,5%) faţă de noiembrie 2023.
Numărul deceselor înregistrate în decembrie 2023 a fost de 21.917 (11.477 de persoane de sex masculin şi 10.440 de persoane de sex feminin), în plus cu 2.077 de decese faţă de luna precedentă, ceea ce reprezintă o creştere cu 10,5% (+9,9% persoane de sex masculin şi +11,1% persoane de sex feminin).
Numărul deceselor în rândul copiilor cu vârsta de sub 1 an înregistrat în luna decembrie 2023 a fost de 81, în creştere cu 16 faţă de noiembrie 2023.
În aceste condiţii, sporul natural s-a menţinut negativ (-10.486) în luna decembrie 2023, numărul persoanelor decedate fiind de 1,9 ori mai mare decât cel al născuţilor-vii.
Conform datelor INS, în ultima lună din anul trecut, 41,7% (9.142 decese) din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele în vârstă de 80 ani şi peste, 24,9% (5.467 de decese) la persoanele de 70-79 ani şi 18,4%, reprezentând 4.026 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (98 decese), 5-19 ani (64 decese) şi 20-29 ani (95 decese).
După cauza principală de deces, în luna decembrie 2023, la fel ca în luna precedentă, cele mai multe decese au avut drept cauză: bolile aparatului circulator (12.007 persoane, reprezentând 54,8%), tumorile (4.028 de persoane, reprezentând 18,4%) şi bolile aparatului respirator (1.934 persoane, reprezentând 8,8%).
4.670 căsătorii în decembrie 2023
La capitolul nupţialitate şi divorţialitate, în decembrie 2023, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 4.670 căsătorii, în scădere cu 1.125 (-19,4%) faţă de luna noiembrie 2023.
Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială) a fost de 1.723, în scădere cu 135 (-7,3%).
În perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, cel mai mare număr de căsătorii s-a înregistrat în luna august 2022 (19.382) şi luna august 2023 (17.112), iar cel mai mic număr s-a produs în ianuarie 2022 (4593).
Numărul născuţilor-vii înregistrat în luna decembrie 2023 a fost mai mic cu 2.083 (-15,4%) comparativ cu aceeaşi lună din anul 2022.
Numărul deceselor în luna decembrie 2023 a scăzut cu 1.236 (-5,3%) faţă de luna decembrie 2022, iar numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mic în luna decembrie 2023 decât în aceeaşi lună din anul 2022.
Sporul natural a fost negativ atât în luna decembrie 2023 (-10.486 persoane), cât şi în luna decembrie 2022 (9.639 persoane).
După primele trei cauze principale de deces, în luna decembrie 2023 faţă de luna decembrie 2022, au scăzut cu 0,3% decesele având cauză principală tumorile, cu 8,7% decesele cauzate de boli ale aparatului respirator şi cu 6,3% decesele cauzate de boli ale aparatului circulator.
În luna decembrie 2023, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 10.756 persoane
În luna decembrie 2023, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 10.756 persoane (5.585 persoane de sex masculin şi 5.171 persoane de sex feminin), iar în mediul rural decesul a 11.161 persoane (5.892 persoane de sex masculin şi 5.269 persoane de sex feminin).
Faţă de aceeaşi lună din anul 2022, numărul deceselor înregistrate în mediul urban a scăzut cu 5,8% (-5,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi -5,9% în cazul persoanelor de sex feminin), iar în mediul rural cu 4,9% (-4,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi -4,9% în cazul persoanelor de sex feminin).
Numărul căsătoriilor a fost, în luna decembrie 2023, cu 138 (-2,9%) mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi prin acordul soţilor (pe cale administrativă sau prin procedură notarială), în luna decembrie 2023 numărul divorţurilor a scăzut cu 22 (-1,3%) faţă de luna decembrie 2022. Agerpres
Câți bugetari sunt în România: situația pe ministere. Numărul lor a crescut față de anul trecut
CALENDAR ORTODOX 2025: Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul
STUDIU. O mașină rulată cu un ISTORIC curat – o misiune IMPOSIBILĂ?
Impozitul pe cifra de afaceri pentru companiile mari ar putea aduce scumpiri și concedieri. Avertismentul experților
3 aprilie: Ziua Jandarmeriei Române. Scurt istoric al acestei instituții
Ne facem de RÂS! Consumul de BERE la draft în România rămâne sub nivelul înregistrat în perioada de vârf din 2008
Scandalul dintre suporterii U și CFR ia amploare. Kelemen Hunor cere sancționarea celor care au agresat tineri maghiari
