Connect with us

SOCIAL

Judecătorul din dosarul MApN-Iohannis cere să fie înlocuit. Susține că presa i-a pus la îndoială imparţialitatea

Publicat

iohannis

Silviu Barbu, magistratul de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă procesul MApN – Iohannis, a făcut cerere de abţinere în acest dosar, pe motiv că presa i-a pus la îndoială imparţialitatea.

Silviu Barbu trebuia să judece marţi dosarul în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

El a anunţat în sala de judecată că se abţine în acest dosar, urmând ca solicitarea să fie soluţionată de un alt complet.

„În presă a fost pusă la îndoială, mai voalat, imparţialitatea acestui complet. Instanţa înţelege să se abţină pentru a se salvgarda principiul imparţialităţii. Cererea de abţinere o să meargă la completul următor”, a anunţat judecătorul.

Judecătorul a mai făcut o cerere de abţinere, însă cererea sa a fost respinsă pe 6 martie.

Publicaţia G4Media.ro susţine că soţia judecătorului Silviu Barbu este Elena Barbu, preşedinte al Curţii de Apel Braşov. Ea este unul dintre semnatarii scrisorii adresate CSM de preşedinţii şi vicepreşedinţii curţilor de apel, în care se solicită luarea unor măsuri în cazul protestelor organizate de magistraţi împotriva OUG 7 pe legile Justiţiei.

În articolul publicat de G4Media.ro se afirmă că Elena Barbu este preşedinte interimar la Curtea de Apel Braşov, mandatul său fiind prelungit cu 6 luni de Secţia pentru judecători a CSM, condusă de Lia Savonea, care este considerată „o apropiată a PSD”.

MApN a depus la Curtea de Apel Bucureşti două acţiuni în contencios administrativ având acelaşi obiect: „anulare act administrativ + suspendare decizia nr. 1.331/28.12.2018″.

Cele două acţiuni au fost introduse în instanţă pe 11 şi 14 ianuarie, fiind repartizate judecătorilor Vasile Bîcu şi Silviu Barbu.

În primul proces, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale au cerut conexarea celor două dosare, susţinând că cererile depuse de MApN sunt identice şi nu pot fi dezbătute separat. În replică, MApN susţinea că solicitările sale nu sunt identice, deoarece prima se întemeiază pe articolul 14 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ, iar a doua pe articolul 15 din acelaşi act normativ. Instanţa a dat dreptate MApN şi a respins cererea de conexare.

Ulterior, reprezentantul MApN a anunţat că renunţă în primul dosar la capătul de cerere privind anularea decretului semnat de Iohannis, iar judecătorul Vasile Bîcu a decis, pe 31 ianuarie, suspendarea decretului semnat de şeful statului.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia ‘şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'”.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.

Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Ciucă. Preşedintele a adăugat că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost „nelegală”.

„Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să îşi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite, de tip PSD-ist”, susţinea atunci preşedintele. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Cât costă un brad oferit de Romsilva

Publicat

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva oferă spre vânzare, în perioada Sărbătorilor de Iarnă, 33.996 pomi de Crăciun, cea mai mare parte fiind recoltaţi din culturi specializate din pepinierele silvice proprii, conform unui comunicat al RNP remis, miercuri, AGERPRES.

Din totalul pomilor de Crăciun oferiţi la vânzare în acest an, 22.551 sunt din specia brad şi 11.445 din specia molid sau alte specii de răşinoase. 70% din pomi de Crăciun, respectiv 23.926 bucăţi, provin din culturile specializate din pepinierele silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, în timp ce 10.070 provin din lucrări silvice autorizate, în urma cărora se extrag exemplarele din regenerările naturale unde există o densitate excesivă.

Şi în acest an, preţurile pornesc de la 15 lei pentru un pom de Crăciun specia molid de până la 1,3 metri şi ajung la 35 lei pentru cei din specia brad cu înălţimea între 2 şi 3 metri.

Solicitările pentru exemplare de peste 3 metri înălţime sunt considerate comenzi speciale, subliniază Romsilva.

Pomii de Crăciun sunt vânduţi de ocoalele silvice din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, iar persoanele fizice au prioritate la achiziţionarea acestora. Dacă pomii de Crăciun sunt vânduţi de unităţile din subordinea Romsilva în pieţe sau alte locuri amenajate, la aceste preţuri se adaugă şi costurile de transport, manipulare şi depozitare.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile ţării, şi asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% deţin certificarea managementului forestier în standard internaţional. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Sondaj: 77% dintre companii își recompensează angajații la final de an

Publicat

77% dintre companii își recompensează angajații la final de an. 20% dintre angajatori estimează că în 2022 vor oferi beneficii extrasalariale de peste 1.000 de lei per angajat.

Pandemia a schimbat trendurile în ceea ce privește beneficiile extrasalariale. O parte dintre ele au dispărut complet în ultimul an și jumătate, în timp ce altele noi au fost introduse în pachetul oferit de companii.

Totuși, 87% dintre angajatori oferă în continuare beneficii salariaților și doar 3% au renunțat la ele odată cu declanșarea pandemiei. 10% dintre respondenți recunosc că nu oferă beneficii angajaților în prezent și că nu o făceau nici înainte de pandemie.

Finalul acestui an se arată însă optimist pentru 77% dintre companii, care vor recompensa angajații de sărbători, arată datele celui mai recent sondaj eJobs.

28% dintre acestea vor acorda prime de Crăciun

28% dintre acestea vor acorda prime de Crăciun, 18% vor oferi zile libere suplimentare, 16% spun că vor recompensa angajații cu pachete de sărbători, în timp ce 15% vor acorda unul dintre următoarele beneficii: al 13-lea salariu, bonus de performanță, teambuilding sau tombole cu premii.

Pe de altă parte, 12% vor organiza totuși petreceri de Crăciun în acest an, în timp ce 11% dintre angajatori nu vor oferi niciun beneficiu suplimentar la final de 2021.

La capitolul planuri pentru 2022, aproape o treime dintre companii își propun să ofere beneficii extrasalariale

La capitolul planuri pentru 2022, aproape o treime dintre companii își propun să ofere beneficii extrasalariale cu valori cuprinse între 200 și 400 de lei per angajat, 24% vor să investească între 400 și 600 de lei pentru fiecare persoană și aproape 20% își propun să ofere beneficii extrasalariale de peste 1.000 de lei per membru în 2022.

Tichetele de masă rămân, în continuare, în topul celor mai populare beneficii extrasalariale și în 2022, având în vedere că 20% dintre angajatori le vor oferi și anul viitor. Interesul pentru zona de sănătate, de asemenea, este unul ridicat: 19% dintre managerii de resurse umane participanți la sondaj au menționat că vor acorda și în 2022 abonamente la clinici private, în timp ce 3% pun pe listă consilierea psihologică.

Angajatorii investesc din ce în ce mai mult în dezvoltarea și perfecționarea angajaților

„Pe lângă beneficiile acestea, angajatorii investesc din ce în ce mai mult în dezvoltarea și perfecționarea angajaților. Aproape un sfert organizează training-uri profesionale, cursuri de dezvoltare personală și cursuri de limbi străine pentru angajați. De asemenea, tot mai multe companii vor fi preocupate de zona de sănătate emoțională a angajaților în 2022, sector ce a cunoscut un avânt excepțional în ultimul an și jumătate”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales la eJobs România

Dacă ar fi puși în postura de a-și configura pachetul ideal de beneficii, fără o limită de buget, 43% dintre angajatori spun că ar extinde beneficiile către membrii familiei angajaților, incluzând aici decontarea cheltuielilor pentru grădinițele sau creșele copiilor. Aproape o treime ar scurta la patru zile săptămâna de lucru, iar 11% ar asigura angajaților o menajeră, un bucătar sau un șofer personal dacă ar avea buget nelimitat de beneficii extrasalariale.

45% dintre companiile participante la sondaj spun că lucrează hibrid, și de la birou, și de acasă

În acest moment, 45% dintre companiile participante la sondaj spun că lucrează hibrid, și de la birou, și de acasă. 44% spun că angajații lor vin în fiecare zi la birou și doar 11% lucrează exclusiv remote. Nevoia de interacțiune față-n față se resimte însă pregnant: aproape 65% dintre oamenii de HR spun că pentru anul viitor doresc să organizeze mai multe evenimente cu toată echipa în format fizic, fie că e vorba de teambuilding-uri, ieșiri, training-uri la birou sau evenimente la nivel de departament.

„Se simte o nevoie tot mai mare atât din partea companiilor, cât și a echipelor, de a se reuni în format fizic”

„Se simte o nevoie tot mai mare atât din partea companiilor, cât și a echipelor, de a se reuni în format fizic. Munca remote înainte de pandemie era un beneficiu râvnit de majoritatea angajaților, astăzi însă tot mai mulți doresc să revină măcar câteva zile pe lună la birou, unde să poată discuta în persoană proiectele și task-urile pe care le au de realizat. În măsura în care pandemia va permite, în 2022 companiile vor încerca să aducă din nou împreună oamenii, însă munca remote va rămâne în continuare o opțiune pentru angajații care preferă acest mod de lucru”, mai spune Roxana Drăghici.

Studiul a fost derulat în perioada 11 noiembrie – 2 decembrie a acestui an, pe un eșantion de circa 350 de companii, respondenții fiind oameni de HR, manageri și antreprenori.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

OMS: Numărul deceselor cauzate de malarie a crescut cu 69.000 în 2020 ca urmare a perturbărilor asociate COVID-19

Publicat

Perturbările care au afectat sistemul sanitar din cauza pandemiei de coronavirus au contribuit la creşterea cu 69.000 a deceselor asociate malariei în 2020 comparativ cu anul precedent, totuşi, cel mai rău scenariu a fost evitat, a anunţat luni Organizaţia Mondială a Sănătăţii, informează Reuters.

În total, peste 627.000 de persoane – majoritatea bebeluşi din cele mai sărace zone ale Africii – şi-au pierdut viaţa la nivel mondial din cauza malariei în ultimul an, comparativ cu 558.000 în 2019, a indicat OMS în raportul său anual asupra acestei boli infecţioase.

Cifra eclipsează cele 224.000 de decese raportate din cauza coronavirusului în Africa de la începutul pandemiei.

Aproximativ două treimi dintre decesele cauzate de malarie înregistrate în plus în 2020 comparativ cu anul precedent au fost cauzate de restricţiile asociate coronavirusului, care au perturbat prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul malariei, a precizat OMS.

Însă, eforturile de a menţine serviciile sanitare funcţionale în pofida dificultăţilor au prevenit dublarea numărului de decese cauzate de malarie în 2020 în Africa Subsahariană, o situaţie despre care OMS a avertizat că era posibilă. În schimb, numărul deceselor din regiune asociate malariei a crescut cu 12% comparativ cu 2019, conform datelor OMS.

Lumea a reuşit să evite cel mai rău scenariu al deceselor cauzate de malarie

„Datorită eforturilor urgente şi intense, putem spune că lumea a reuşit să evite cel mai rău scenariu al deceselor cauzate de malarie”, a declarat Pedro Alonso, directorul programului pentru malarie al OMS.

Experţii şi-au exprimat speranţa că lupta împotriva malariei ar putea câştiga teren considerabil în urma recomandării OMS din octombrie, conform căreia RTS,S – sau Mosquirix – un vaccin dezvoltat de producătorul britanic de medicamente GlaxoSmithKline, ar trebui administrat pe scară largă copiilor din Africa.

„Prin sporirea finanţării, acces la soluţii salvatoare de vieţi şi la inovaţie robustă în soluţii noi pentru a rămâne cu un pas în faţa evoluţiei ţânţarilor şi paraziţilor, putem să accelerăm acţiunea transformatoare şi să punem capăt malariei în decursul unei generaţii”, a spus Abdourahmane Diallo, director executiv al organizaţiei RBM Partnership to End Malaria.

„Ne aflăm în prezent într-un moment critic şi fac apel la liderii mondiali să îşi reînnoiască angajamentul şi investiţiile”, a precizat el într-un comunicat. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Transportul aerian de pasageri a crescut cu 30,8% în primele 9 luni din 2021

Publicat

Transportul aerian de pasageri a crescut, în primele nouă luni din 2021, cu 30,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, de la 6,11 milioane pasageri la 7,992 milioane pasageri, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Cele mai mari ponderi în ceea ce priveşte transportul de pasageri au fost deţinute de aeroporturile Henri Coandă-Bucureşti, cu 2,47 milioane pasageri îmbarcaţi şi 2,409 milioane pasageri debarcaţi, Avram Iancu-Cluj-Napoca, cu 542.700 pasageri îmbarcaţi şi 528.200 pasageri debarcaţi şi Aeroportul Internaţional Iaşi, cu 234.500 pasageri îmbarcaţi şi 224.900 debarcaţi.

În transportul internaţional de pasageri, primele zece aeroporturi de origine (de unde provin pasagerii debarcaţi în România), stabilite după numărul pasagerilor în curse regulate, sunt: Londra Luton – 281.353 pasageri, Milano-Bergamo – 150.908 pasageri, Madrid-Barajas- 123.125, Roma-Ciampino- 103.716, Frankfurt-Main- 100.626, Istanbul International- 95.792 pasageri, Amsterdam-Schipol -94.848, Barcelona- 87.780, Dortmund -84.337 şi Viena- 81.328 pasageri.

În ceea ce priveşte îmbarcările, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Londra-Luton (290.776 pasageri), Milano-Bergamo (153.795 pasageri), Madrid-Barajas (121.727), Amsterdam-Schipol (108.838), Roma-Ciampino (108.255), Frankfurt-Main (98.100 pasageri), Istanbul International (97.937), Barcelona (89.671), Dortmund (88.272), Viena (85.506 pasageri).

Principalele ţări (după aeroportul de origine) de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate debarcaţi în România au fost Italia- 578.357 pasageri, Regatul Unit- 504.605 pasageri, Germania- 405.566 pasageri, Spania- 360.642 pasageri, Franţa- 197.342 pasageri, Grecia- 148.000 pasageri, Turcia- 143.977 pasageri, Ţările de Jos- 120.813 pasageri, Belgia- 93.201.

După ţara de destinaţie, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Italia (588.280 pasageri), Regatul Unit (518.049 pasageri), Germania (421.196), Spania (364.650 pasageri), Franţa (210.928), Grecia (151.196), Turcia (144.006), Ţările de Jos (142.022), Belgia (100.196 pasageri).

În trafic intern, activitatea principalelor aeroporturi româneşti se prezintă astfel: Henri Coandă-Bucureşti a realizat 49,5% din numărul total de pasageri îmbarcaţi, Avram Iancu-Cluj-Napoca 16,4% şi Traian Vuia-Timişoara 13,9%. AGERPRES

Citește mai departe