Connect with us

ACTUALITATE

Date oficiale: LISTA județelor cu incidență MARE a cazurilor COVID

Publicat



sursa foto: Alba24.ro

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a transmis miercuri, 11 noiembrie, situația incidenței cazurilor COVID pe județe, actualizată.

Potrivit raportării transmise, pe primul loc se află judeţul Sibiu, cu o rată de infectare cu SARS-CoV-2 de peste 7 la mia de locuitori, urmat de judeţele Cluj, Sălaj şi Timiş, care au o incidenţă de peste 6 la mia de locuitori.

De asemenea, municipiul Bucureşti are o incidenţă de 5,04 la mia de locuitori, în scădere faţă de ziua anterioară, când a avut 5,11.

Conform GCS, judeţul Sibiu înregistrează o rată de infectare de 7,19 la mia de locuitori, în creştere faţă de ziua precedentă, când a înregistrat 6,98.

Pe locul următor se situează judeţul Cluj, cu o rată de 6,9, urmat de judeţul Timiş cu 6,52 şi Sălaj cu 6,46.

Incidenţa cumulată a cazurilor de infectare cu noul coronavirus, calculată în ultimele 14 zile, la mia de locuitori, este de 5,6 în Alba, 5,54 în Bihor şi 5,04 în Bucureşti.

Judeţele cu incidenţă mică a cazurilor de infectare la mia de locuitori, în ultimele două săptămâni, sunt Vrancea – 1,46, Olt – 1,62 şi Tulcea – 1,66.

Până miercuri, pe teritoriul României au fost confirmate 324.094 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus

TOP județe – incidența COVID la 14 zile – 11 noiembrie – sursă GCS:

Județ / Număr de cazuri confirmate (total) / Număr de cazuri noi / Incidența cazuri COVID la 14 zile:

Sibiu – 8686 – 362 – 7,19

Cluj – 13868 – 707 – 6,9

Timiș – 13434 – 405 – 6,52

Sălaj – 4208 – 173 – 6,46

Alba – 6975 – 226 – 5,6

Bihor – 9544 – 286 – 5,54

Mun. București – 45741 – 946 – 5,05

Arad – 7542 – 267 – 4,93

Mureș – 7746 – 323 – 4,73

Brașov – 12544 – 332 – 4,6

Bistrița – Năsăud – 3906 – 141 – 3,92

Dolj – 8757 – 130 – 3,84

Ilfov – 8716 – 398 – 3,84

Constanța – 8666 – 115 – 3,8

Maramureș – 6232 – 234 – 3,71

Prahova – 13332 – 218 – 3,62

Dâmbovița – 8205 – 189 – 3,26

Covasna – 2936 – 63 – 3,1

Vâlcea – 6240 – 150 – 3,09

Satu Mare – 3067 – 235 – 3,00

Hunedoara – 5728 – 245 – 2,92

Argeș – 8890 – 188 – 2,79

Teleorman – 4037 – 108 – 2,76

Caraș – Severin – 3378 – 77 – 2,72

Botoșani – 4320 – 130 – 2,68

Iași – 13755 – 391 – 2,68

Harghita – 3794 – 74 – 2,6

Neamț – 7451 – 79 – 2,56

Ialomița – 2944 – 76 – 2,54

Bacău – 9891 – 165 – 2,26

Mehedinți – 2733 – 71 – 2,19

Călărași – 2543 – 61 – 2,15

Suceava – 10827 – 175 – 2,15

Buzău – 4912 – 88 – 2,1

Giurgiu – 2547 – 80 – 2,0

Vaslui – 5968 – 51 – 1,93

Brăila – 3986 – 54 – 1,92

Gorj – 3527 – 60 – 1,85

Galați – 7327 – 70 – 1,69

Tulcea – 1943 – 58 – 1,66

Olt – 4982 – 121 – 1,62

Vrancea – 4136 – 98 – 1,46

 

sursa foto: Alba24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Efectele pandemiei: În Belgia, s-au înregistrat cu peste 13.500 mai multe decese în 2020 decât într-un an obişnuit

Publicat

Belgia a raportat cu peste 13.500 mai multe decese în 2020 decât într-un an obişnuit, a relatat sâmbătă presa locală, potrivit DPA.

Această ţară cu 11,5 milioane de locuitori a fost deosebit de puternic afectată de pandemia de COVID-19 şi a înregistrat una dintre cele mai mari rate de deces din Uniunea Europeană.

După un lockdown parţial în luna noiembrie, ratele de infectare au încetinit însă în Belgia. În ultima săptămână, în medie 115 belgieni au murit zilnic în urma contractării noului coronavirus, potrivit organizaţiei de sănătate Sciensano.

În perioada cuprinsă între 1 ianuarie şi 22 noiembrie, 111.034 belgieni au decedat, cu 13.657 mai mulţi decât în media ultimilor trei ani, potrivit agenţiei de presă Belga.

Cifrele reflectă o tendinţă mai largă în interiorul blocului comunitar. Biroul de Statistică al Uniunii Europene a raportat că primul val de COVID-19 a provocat aproape 170.000 de decese în plus în UE faţă de media ultimilor patru ani. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Suma RECORD la care s-a vândut un tricou purtat de legendarul baschetbalist Michael Jordan

Publicat

Sursă foto: nbcnews

Un tricou purtat de legendarul baschetbalist Michael Jordan a fost vândut cu suma record de 320.000 dolari cu prilejul unei licitaţii la Beverly Hills, a anunţat organizatoarea evenimentului, Julien’s Auctions House, citată de DPA.

Conform sursei citate, suma de 320.000 dolari este un record pentru vânzarea unui tricou al lui Michael Jordan, în prezent proprietarul echipei de baschet Charlotte Hornets. Este vorba de un tricou purtat în anul 1984 la Chicago Bulls. Jordan a fost primit în Naismith Memorial Basketball Hall of Fame în 2009, după o carieră de 15 sezoane la Chicago Bulls, cu care a câştigat de şase ori NBA, şi la Washington Wizards.

La aceeaşi licitaţie, un tricou purtat de fostul preşedinte Barack Obama, pe când juca în echipa liceului Punahou din Hawaii a strâns 192.000 dolari. Suma reprezintă un record mondial pentru vânzarea unui tricoul de liceu scos la licitaţie.

Alte două articole sportive, aparţinând superstarului NBA Le Bron James şi fostului jucător de fotbal american Colin Kaepernick, s-au vândut fiecare pentru suma de 128.000 dolari.

Un tricoul al starului Kobe Bryant, decedat într-un accident de elicopter în ianuarie, şi-a schimbat proprietarul pentru peste 38.000 dolari.

De asemenea, o torţă olimpică de la JO 1984 de la Los Angeles a fost adjudecată în schimbul a peste 22.000 dolari.
AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bugetul Jocurilor Olimpice 2024 de la Paris se va mări

Publicat

Bugetul organizării Jocurilor Olimpice şi Jocurilor Paralimpice 2024 de la Paris se va mări de la 3,8 la 3,9 miliarde euro, relatează AFP, care citează surse din cadrul Comitetului francez de organizare (Cojo).

Bugetul Cojo este alcătuit în proporţie de 97% din bani privaţi de la sponsori (1,1 miliarde euro), din vânzarea biletelor şi o subvenţie din partea Comitetului Internaţional Olimpic (CIO).

Creşterea bugetului cu 100 milioane euro se explică prin venituri suplimentare şi anume 71 milioane euro din programul de parteneriat cu CIO plus 25 milioane euro din bilete prin reorganizarea hărţii site-urilor unde se vor desfăşura probele olimpice.

Organizatorii au pregătit, din această vară, un plan de economii de 400 de milioane de euro, mai ales prin renunţarea la unele incinte temporare. Cheltuielile prevăzute vor fi discutate la consiliul de administraţie al COJO pe 17 decembrie, dar până acum economiile identificate se ridica la 300 milioane euro.

Vor creşte în schimb cu 100 de milioane euro costurile pentru securitatea contra atacurilor cibernetice dar şi pentru noile sporturi urbane din programul olimpic.

Societatea de lucrări publice (Solideo), care trebuie să construiască infrastructura perenă, precum Satul Olimpic, are un buget de 3,2 miliarde euro, dintre care 1,4 miliarde sunt bani publici.

Factura totală a JO 2024 se va ridica la 7,1 miliarde euro, în contextul unei crize economice în care se impune o anumită rigoare bugetară. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

A explodat consumul de avocado în Europa şi SUA

Publicat

După o scurtă scădere la începutul crizei COVID-19, consumul de avocado în Europa şi SUA a atins un nivel record, potrivit lui Xavier Equihua, directorul Organizaţiei mondiale a avocado (WAO), transmite Bloomberg.

“Consumul a depăşit orice aşteptări. Oamenii vor să mănânce sănătos. Noul lux după pandemie va fi mâncarea sănătoasă şi wellness-ul. Chiar şi industria monedei spune lucrul ăsta”, a declarat Xavier Equihua într-un interviu pentru Bloomberg.

Cererea pentru acest fruct a accelerat pe măsură ce mai mulţi consumatori iau masa acasă. Avocado nu mai este utilizat doar pentru a face guacamole la petreceri ci a început să fie utilizat şi la salate, burrito şi chiar şi pentru toast cu avocado. Consumul în Europa ar urma să crească cu 12% în acest an până la un nivel record de 1,48 miliarde livre (aproximativ 671 de milioane de kilograme) iar cererea din SUA va creşte cu 7%, susţine Xavier Equihua, citând prognozele din industrie.

“Nu este vorba doar de millennials. Aceştia au acum copiii care şi ei mânâncă avocado. De asemenea, Generaţia Z vrea şi ea mâncare sănătoasă. Vom vedea o nouă creştere explozivă în următorii şase-opt ani” când Europa va ajunge din urmă America, cel mai mare consumator mondial, prognozează Xavier Equihua.

La rândul său, David Magana, analist şef la banca Rabobank International, susţine şi el că valoarea importurilor mondiale de avocado a înregistrat cea mai puternică creştere decât orice alt fruct în ultimul deceniu. Cererea globală pentru Hass, cea mai populară varietate de avocado, ar urma să crească cu 5% pe an până în 2025, depăşind opt miliarde de dolari la nivel global, susţine asociaţia Hass Avocado Board.

Din fericire pentru consumatori, recoltele consistente din Mexic şi California, cei mai importanţi furnizori pentru piaţa americană, au dus la scăderea preţurilor după ce în 2019 problemele de aprovizionare au dus preţurile la un nivel record, susţine David Magana. Între 2010 şi 2018 producţia mondială a crescut de la 2,87 milioane tone până la 6,4 milioane tone, iar suprafaţa cultivată aproape s-a triplat, arată datele Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), care exclud însă Chile, un important producător.

Xavier Equihua este de părere că preţurile reduse ar putea stimula şi mai mult cererea, iar în cazul pieţei americane mai există loc de creştere. În medie, un american consumă opt livre de avocado pe an (aproximativ 3,6 kilograme), comparativ cu 20 de livre în cazul unui mexican.

“Abia am început să accesăm piaţa în Europa, China, alte părţi din Asia şi Sud-Estul Asiei. India a început să exploreze consumul de avocado şi pe baza populaţiei din acele zone, expansiunea şi cererea au oportunităţi uriaşe de creştere”, susţine Steve Barnard, director general la Mission Produce Inc., cel mai mare furnizor mondial de avocado, care are propriile sale facilităţi de ambalare precum şi propriile sale culturi de avocado. Pentru a putea dispune de avocado pe întreaga perioadă a anului, această companie din California a început să investească în ţări precum Guatemala şi Peru. “Europa oferă o oportunitate uriaşă şi acesta este unul din motivele pentru care suntem în Guatemala”, pentru a ne putea susţine creşterea, explică Steve Barnard. AGERPRES

Citește mai departe