Guvernul României a aprobat, în şedinţa de luni, majorarea cuantumului diurnelor pentru personalul militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, ca urmare a asumării acestei măsuri de premierul României, Ludovic Orban, şi de ministrul apărării naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul mandatului.

”În acest mod se vor pune în practică prevederile art. 26 din Legea nr. 121/2011 şi se va asigura un tratament echitabil în acordarea drepturilor reglementate în proiect pentru toate categoriile de personal din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, care participă la aceleaşi tipuri de misiuni şi operaţii sau la unele similare, în afara teritoriului statului român.

Aplicarea actului normativ nu necesită alocarea unor sume suplimentare, fondurile încadrându-se în limitele aprobate anual prin bugetele instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, precizează reprezentanții MApN într-un comunicat de presă.

Conform noii HG, personalul participant la misiunile de apărare colectivă, de răspuns la crize şi misiuni de pace în afara teritoriului statului român, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:

a) ofiţerii – 140 de euro/zi/persoană;

b) maiştrii militari, subofiţerii, agenţii de poliţie şi agenţii de poliţie penitenciară – 130 de euro/zi/persoană;

c) alte categorii de personal – 120 de euro/zi/persoană.

Totodată, personalul participant la misiunile cu caracter umanitar beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:

a) ofiţerii – 70 de euro/zi/persoană;

b) maiştrii militari, subofiţerii, agenţii de poliţie şi agenţii de poliţie penitenciară – 65 de euro/zi/persoană;

c) alte categorii de personal – 60 de euro/zi/persoană.

”Anterior adoptării acestei Hotărâri de Guvern, cuantumurile diurnei în valută de care beneficia personalul român în temeiul HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (diurnă de categoria I), cu modificările şi completările ulterioare, erau mai mari decât cele ale personalului militar şi civil participant la misiunile şi operaţiile în afara teritoriului statului român. Astfel, în Afganistan, potrivit HG nr. 518/1995, diurna de categoria I pentru personalul român este în sumă de 120 USD/zi, în timp ce un soldat primeşte, în prezent, 35 EUR/zi, iar un ofiţer 45 EUR/zi, cu posibilitatea majorării acesteia cu 100%, conform Hotărârii Guvernului nr. 1086/2004.

Adoptarea Hotărârii de Guvern de astăzi a ţinut cont şi de faptul că, în ultima perioadă, contextul de securitate din teatrele de operaţii în care desfăşoară misiuni personalul român s-a modificat semnificativ, riscurile la care sunt supuşi aceştia crescând”, au mai precizat reprezentanții MApN.

Șacalul, un animal sălbatic a cărui apariţie a fost foarte rară în România, a fost observat, recent, în mai multe localităţi din nord-estul judeţului Botoşani, a declarat luni, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei Silvice, Marius Havriş.

Potrivit acestuia, mamiferul ar fi venit din Sudul Republicii Moldova, unde aceste animale au înregistrat o creştere numerică exponenţială.

“A apărut pe raza judeţului Botoşani şi nu prea are duşmani naturali şacalul. În general, vin din Republica Moldova pe zona de frontieră. Din Ucraina poate mai puţin. A fost văzut în zona Truşeşti şi pe la Darabani. Nu este o specie specifică zonei noastre, dar el fiind un animal oportunist, rste o specie care a apărut în ultimii ani. Nu cred că acum zece ani se putea discuta în judeţul Botoşani de şacali. În momentul de faţă există”, a afirmat Havriş.

Oficialul Direcţiei Silvice susţine că, în multe situaţii, şacalul îşi asigură hrana din puii de iepuri sălbatici sau de mistreţi, afectând, în acest mod, fondul cinegetic. El pune extinderea ariei de prezenţă a şacalului şi pe raza judeţului Botoşani pe fondul modificării climei, în special în urma fenomenului de încălzire a vremii.

Şacalul este un mamifer carnivor sălbatic din familia Canidae, asemănător cu lupul, dar mai mic decât acesta, cu coada mai scurtă şi cu botul ascuţit. AGERPRES

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a retras de la comercializare carne de pasăre provenită din fermele din Ungaria aflate în zona de restricţie, din cauza evoluţiei gripei aviare, cu tipul H5N8.

“Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a acţionat prompt consecutiv notificării Comisiei Europene din data de 17 ianuarie, către mai multe state membre (Austria, Croaţia, Italia, Olanda, România, Republica Cehă, Slovenia), privind livrările de produse din carne de pasăre, provenite din fermele de păsări din Ungaria aflate în zona de restricţie, din cauza evoluţiei gripei aviare, cu tipul H5N8. Prin notificarea Comisiei Europene am fost informaţi că în perioada 4-11 ianuarie 2020, prin activităţile de comerţ intracomunitar, trei unităţi autorizate din judeţul Bihor au achiziţionat 17.065 de kg carne şi organe de curcan, cu termenul de valabilitate cuprins între 9 şi 20 ianuarie”, se spune în comunicat transmis de ANSVSA.

Conform instituţiei, produsele achiziţionate de beneficiarii din România erau însoţite de documentele necesare desfăşurării activităţilor de comerţ intracomunitar.

Reprezentanţii DSVSA Bihor, în urma verificărilor desfăşurate în cele trei unităţi din judeţ, au constatat că produsele nu se mai regăsesc la nivelul depozitelor de destinaţie, fiind distribuite în 26 de judeţe, respectiv Bacău, Galaţi, Hunedoara, Dolj, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Timiş, Gorj, Neamţ, Arad, Harghita, Mureş, Sălaj, Vaslui, Bucureşti, Vrancea, Brăila, Covasna, Iaşi, Prahova, Dâmboviţa, Călăraşi, Argeş, Giurgiu, Ilfov şi Bihor.

Ca urmare, s-a iniţiat procedura de retragere de la comercializare a produselor achiziţionate din Ungaria, prin notificarea autorităţilor sanitare veterinare din judeţele în care au fost distribuite produsele care fac obiectul notificării Comisiei Europene.

Reprezentanţii Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene din cele 26 de judeţe au demarat verificări ale tuturor beneficiarilor produselor notificate, pentru identificarea celor 3.336 de kg de produse (aripi, pipote, pulpe superioare, pulpe inferioare, medalion), care se mai aflau în termenul de valabilitate la momentul notificării. Restul cantităţii de carne de curcan era, la data notificării, în afara termenului de valabilitate stabilit de producător.

Acţiunea de verificare şi retragere a cărnii de curcan de la raft s-a finalizat. Cantitatea de carne reţinută oficial şi dirijată către neutralizare a fost de 38,45 de kg.

Serviciile sanitare veterinare din România, alături de celelalte instituţii membre ale Centrelor Locale de Combatere a Bolilor (CLCB) judeţene instituie măsuri conform legislaţiei naţionale şi europene. Aceleaşi măsuri se aplică în toate statele membre în care a fost diagnosticată gripa aviară.

ANSVSA menţionează că, într-un raport ştiinţific privind gripa aviară aprobat la 22 martie 2018, EFSA a precizat faptul că nu au existat cazuri raportate de infecţii la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou apărute A(H5N5) şi A(H5N6).

Virusurile A(H5N8), A(H5N5) şi A(H5N6) sunt considerate a fi în principal adaptate la speciile aviare, transmiterea acestora se poate realiza prin contactul, direct sau indirect, cu păsările sălbatice şi/sau domestice purtătoare de virus, cadavre, dejecţii, furaje contaminate, sau prin produsele şi subprodusele provenite de la acestea. AGERPRES

România a importat, în primele 10 luni din 2019, o cantitate de ţiţei de 7,17 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 167.700 tep (2,4%) mai mare faţă de cea importată în perioada similară din 2018, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia de ţiţei a totalizat 2,778 milioane tep, fiind cu 1,2% (33.500 tep) mai mică faţă de cea din anul precedent.

Conform proiectului Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, producţia de ţiţei din România se află pe o pantă descendentă, cu un nivel de înlocuire a rezervelor subunitar, din cauza gradului ridicat de depletare al zăcămintelor. Creşterea gradului de recuperare este posibilă, însă eforturile investiţionale deloc neglijabile, necesită pachete de măsuri economice şi fiscale stimulative.

Proiectul mai menţionează că rezervele dovedite de ţiţei ale României se vor epuiza în circa 16 ani, la un consum de 3,4 milioane t/an. AGERPRES