ECONOMIE
Klaus Schwab, despre noua ordine mondială: "în 2050 vom avea 10 miliarde de consumatori de energie"
Klaus Schwab, despre noua ordine mondială: „în 2050 vom avea 10 miliarde de consumatori de energie”
World Government Summit, YouTube
În discursul său de la Summitul Guvernului Mondial 2023, Klaus Schwab a subliniat urgenţa de a dezvolta noi mecanisme care să consolideze cooperarea internaţională în lumea multipolară de astăzi.
Schwab a subliniat, de asemenea, necesitatea eforturilor concertate, în lumina crizei umanitare la care este martoră lumea, pentru a implementa transformări structurale în diferite sectoare strategice, inclusiv economie, tehnologie şi politică.
El a spus că transformarea tehnologică şi a patra revoluţie industrială vor avea un impact asupra lumii pentru anii următori.
În ceea ce priveşte transformările structurale care vor fi asistate în diferite sectoare economice vitale, Schwab a spus că vor fi aproximativ 10 miliarde de oameni care vor avea nevoie de energie până în 2050.
El a subliniat necesitatea de a atinge obiectivele Acordului de la Paris şi de a atinge ţinta zero emisii de carbon.
Schwab a mai subliniat schimbările politice care au loc în lume şi tranziţia de la o lume unipolară, stăpânită de SUA şi aliaţii săi occidentali (Australia, Canada, Uniunea Europeană, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă), la o lume multipolară în care apar noi competitori economici precum China, Arabia Saudită, Brazilia, Argentina, Turcia, Iran, Nigeria, Africa de Sud, Emiratele Arabe, Rusia şi India, potrivit World Government Summit.
Iată discursul complet al preşedintelui Forumului Economic Mondial.
„Alteţele voastre, excelenţe, stimaţi participanţi, domnule ministru Mohammad bin Abdullah Al Gergawi, preşedinte al Summitului Global, este o mare plăcere să fiu aici şi să vă felicit.
Este a zecea aniversare şi Forumul Economic Global este foarte mândru că a fost partener pentru acest eveniment.
Doamnelor şi domnilor, vă întrebaţi care este scopul acestor evenimente?
Într-o lume divizată, ne adunăm împreună pentru a reflecta viitorul pentru a profita de noile evoluţii pe care voi miniştrii le-aţi descris atât de bine. Este absolut esenţial.
Aşa că unii oameni susţin că lumea se deglobalizează, dar de fapt, aş spune că trebuie să re-globalizăm această lume.
Trebuie să ne asigurăm de punctele forte ale cooperării, deoarece, aşa cum am menţionat, ne înfruntăm cu probleme care sunt de importanţă existenţială pentru întreaga lume.
Viitorul nostru este în joc.
Am încheiat întâlnirea noastră anuală de la Davos acum doar trei săptămâni. Au existat o mulţime de discuţii despre abilitatea omenirii de a face faţă atâtor provocări în acelaşi timp, deci este lumea crizelor multiple.
Dar de fapt, nu suntem într-o lume a crizelor multiple.
Suntem prinşi în procese profunde de transformare sistematică.
Diferenţa sensibilă între criză şi transformare. Dacă ai intrat într-o criză, trebuie să te întorci la punctul de origine cât mai repede poţi ca să corectezi situaţia, dar într-o situaţie de transformare, trebuie să gestionezi schimbarea pentru a duce transformarea într-o situaţie mai bună.
Lumea se confruntă cu mai multe transformări, procese sistematice.
Vreau să menţionez trei lucruri.
Mai întâi este transformarea economică şi transformarea energetică. Imaginaţi-vă., în 2050, lumea va trebui să dubleze PIB-ul actual chiar dacă îl creştem cu 3% pe an. Vom avea 10 miliarde de locuitori care vor avea nevoie de energie şi în acelaşi timp trebuie să atingem ţinta acordului climatic de la Paris pentru decarbonizare de zero emisii, care costă 3 trilioane de dolari pe an.
Nu este singurul factor care împinge transformarea economică. Cred că nu trebuie să subestimăm o mare modelare a lanţurilor globale de aprovizionare care se întâmplă tocmai acum.
Acum avem transformarea politică. Intrăm într-o lume mult mai puţin dominată de o singură superputere într-un mozaic de multi-puteri, o lume multipolară.
Avem aspiranţi la titlul de superputere ca India, puteri mijlocii, statele necinstite, companiile tehnologice, reţelele de socializare.
Deci ne îndreptăm spre o lume fragmentată şi să sperăm că nu prea fracturată.
Trebuie să ne asigurăm că statul de drept nu este călcat în picioare, dar va fi menţinut un cadru necesar pentru cooperare globală.
Comerţul încearcă cu greu să menţină o transformare globală.
Într-o carte de-a mea, publicată în 2015, am menţionat 23-24 de tehnologii care vor schimba omenirea, ca cripto şi aşa mai departe.
Cartea a fost considerată SF, dar toate tehnologiile au devenit realitate. Suntem în faza exponenţială cu inteligenţa artificială, dar şi tehnologiile spaţiale, biologia sintetică.
Şi sunt de acord că în 10 ani de acum, vieţile noastre vor fi complet diferite.
Cine stăpâneşte tehnologiile noi, va fi stăpânul lumii.
Când vorbim de transformări, primul sfat este ambiţia.
Trebuie să fim ambiţioşi. În gândirea noastră, cum vrem să ieşim din acest proces de transformare. Trebuie să profităm de oportunităţi prin intermediul eforturilor comune pentru a face această lume un loc mai bun.
Primul sfat este să ai ambiţie.
Ambiţia este foarte importantă.
Al doilea sfat este să vezi viteza. Nu poţi ajunge din urmă noile tehnologii. Trebuie să fii în faţă, altfel vei pierde şi vei în tabăra pierzătoare.
Adaptabilitatea este următorul factor şi necesită permanentă perfecţionare şi recalificare permanentă.
Şi ultimul factor este rezilienţa, capacitatea de a te reface, pentru că vedem surprize neplăcute care vor apărea în cale.
Şi în încheiere, cel mai important factor în stăpânirea viitorului este abilitatea de conducere, şi pentru mine, conducerea cuprinde cinci dimensiuni – creier, suflet, inimă, muşchi şi nervi buni.
Sufletul reprezintă scopul pentru ambiţie Creier pentru profesionalism, pentru perfecţionarea abilităţilor Inimă pentru pasiune, trebuie să fim pasionaţi de ceea ce facem, altfel vom eşua. Muşchii pentru a transpune viziunea noastră în acţiune Nervi buni pentru a avea rezistenţă în faţa situaţilor dificile
Deci vă urez să aveţi suflet, creier, inimă, muşchi şi nervi buni.
Vă mulţumesc”.
Sursa Mediafax.ro
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres