Un test rapid, fiabil şi ieftin, ce permite detectarea noului coronavirus cu ajutorul unei benzi de hârtie reactivă, va fi în curând disponibil în India, unde a fost dezvoltat de o echipă locală de cercetători cu scopul de a contribui la limitarea epidemiei de COVID-19, informează AFP.

El se va numi “Faluda”, după numele unui personaj popular de film – un detectiv creat de cineastul Satyajit Ray (1921-1992) -, fiind totodată un acronim ştiinţific (FNCAS9 Editor-Limited Uniform Detection Assay).

Testul utilizează tehnica “foarfecelor moleculare” CRISPR-Cas9, create de două cercetătoare în genetică, franţuzoaica Emmanuelle Charpentier şi americanca Jennifer Doudna, care au fost recompensate la începutul lunii octombrie cu premiul Nobel pentru chimie.

Acest kit, care funcţionează pe baza prelevărilor realizate prin tamponare nazală, se aseamănă cu un test de sarcină la domiciliu, datorită benzii sale de hârtie reactivă pe care apar două linii colorate dacă rezultatul este pozitiv, iar rezultatele sunt furnizate în decurs de o oră.

“Acest test nu necesită niciun echipament sofisticat sau mână de lucru înalt calificată”, a explicat unul dintre inventatorii săi, Souvik Maiti, cercetător la Institutul de genomică şi biologie integrată (IGIB) din cadrul Consiliului de cercetări ştiinţifice şi industriale din New Delhi.

“Numeroase zone izolate din India nu deţin niciun laborator sofisticat. Testul va fi mult mai uşor de utilizat acolo, va avea un grad de penetrare în teritoriu mult mai mare”, a adăugat specialistul indian.

Cu peste 7,5 milioane de cazuri, India ocupă locul al doilea în topul celor mai infectate ţări din lume după Statele Unite. Boala COVID-19 s-a răspândit din oraşe până în zonele rurale, unde serviciile de sănătate sunt precare.

Oamenii de ştiinţă speră că acest test le va permite să detecteze noul coronavirus inclusiv în cele mai sărace regiuni din această ţară cu 1,3 miliarde de locuitori.

India foloseşte în prezent teste virusologice RT-PCR, teste de referinţă care necesită un material de laborator avansat, dar şi teste antigenice, mult mai rapide, întrucât nu necesită analiză în laborator, fiind însă mai puţin precise. Testele din prima categorie detectează materialul genetic al coronavirusului, iar cele din a doua categorie reperează proteinele virusului.

Testul Feluda, la fel ca alte teste în dezvoltare în mai multe ţări, este considerat o descoperire majoră în India, deoarece are fiabilitatea testelor PCR şi accesibilitatea testelor antigenice.

El a primit aprobarea autorităţilor indiene cu rol de reglementare. Ministrul indian al Sănătăţii, Harsh Vardhan, a declarat săptămâna trecută că noul test ar putea fi implementat în teritoriu de conglomeratul Tata în săptămânile următoare.

Preţul său nu a fost comunicat, dar, potrivit presei locale, el ar putea costa aproximativ 500 de rupii (5,8 euro). Un test PCR poate costa până la 2.400 de rupii într-un laborator privat din New Delhi.

Pentru moment, prototipul necesită utilizarea unui “ciclor termic”, sau maşină PCR, însă oamenii de ştiinţă lucrează deja la o versiune a testului bazată pe salivă sau pe autoprelevare nazală, susceptibilă de a fi utilizată la domiciliu, a precizat Debojyoti Chakraborty, co-inventator al testului şi cercetător în cadrul IGIB. AGERPRES

Metrorex anunţă o serie de măsuri ce vor fi aplicate, începând de marţi, 20 octombrie, pentru prevenirea supraaglomerărilor, în vederea limitării riscului de răspândire a infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 pe parcursul călătoriei cu metroul.

Conform unui comunicat de presă al societăţii de transport, transmis AGERPRES, personalul Metrorex cu atribuţii în supravegherea accesului în staţii, personalul de conducere a trenului, precum şi alt personal Metrorex vor avea sarcini directe de urmărire a nivelului de aglomerare a staţiilor. Astfel, pentru evitarea situaţiilor de supraaglomerare, călătorii vor fi îndrumaţi în vederea păstrării distanţei fizice.

De asemenea, în vederea luării de măsuri operative, posibilele situaţii de aglomerare vor fi raportate de către personalul Metrorex factorilor de decizie din cadrul societăţii şi Poliţiei Metrou.

În plus, personalul Metrorex va avea sarcini de îndrumare şi informare a publicului călător prin staţiile de sonorizare despre situaţiile de aglomerare apărute şi de atenţionare a acestuia privind obligativitatea de a păstra distanţarea şi de a purta corect masca de protecţie. Totodată, în sprijinul publicului călător, în vederea îndrumării şi limitării situaţiilor de supraaglomerare, acţionează şi cadre ale Poliţiei Metrou, alte forţe de ordine publică şi personal al firmelor de pază ce efectuează serviciul în metrou.

Potrivit sursei citate, în cazul în care apar situaţii ce implică urgenţe medicale în trenurile de metrou, “personalul medical ce efectuează intervenţia va avea în vedere extragerea persoanelor afectate din tren, acolo unde situaţia o permite”, iar “personalul de pază, împreună cu Poliţia Metrou şi cu alte forţe de ordine publică, precum şi salvatorii Metrorex vor asigura protecţia zonei de intervenţie”.

Începând cu data de 20 octombrie, personalul de pază, susţinut de Poliţia Metrou şi alte forţe de ordine publică, vor limita, după caz, accesul publicului călător în staţiile de metrou, pentru evitarea supraaglomerării.

La rândul său, personalul Metrorex va sprijini Poliţia Metrou, ce asigură acţiuni de patrulare în staţiile de metrou şi intervenţii punctuale împreună cu Jandarmeria, ISU şi alte organe de ordine publică abilitate, în funcţie de situaţia din teren, notează Metrorex. AGERPRES

Douăzeci şi patru de elevi francezi şi trei profesori care îi însoţeau au fost plasaţi luni seară în carantină într-un hotel din Atena, după ce unul dintre însoţitori a fost testat pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, a informat o sursă din Poliţia portuară din Grecia, citată de AFP.

“Sunt toţi bine şi asimptomatici”, a declarat pentru AFP o sursă din serviciile sanitare greceşti, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

Elevii şi însoţitorii lor au ajuns “luni dimineaţă pe aeroportul din Atena” unde s-au supus unor teste de depistare a noului coronavirus, înainte de a se îndrepta spre portul Pireu pentru “a se îmbarca pe un feribot cu destinaţia insulei turistice Santorini din Marea Egee”, a declarat directorul biroului de presă al Gărzii de Coastă.

Însă luni după-amiază, autorităţile aeroportuare au informat poliţia portuară că testul efectuat unei profesoare care însoţea grupul de elevi a ieşit pozitiv, iar feribotul a fost nevoit să se reîntoarcă în portul Pireu luni seară, potrivit sursei.

Grupul va rămâne în carantină timp de 14 zile la hotelul Alimos, amplasat într-un cartier din Atena, conform protocolului sanitar în vigoare în Grecia.

Feribotul a fost dezinfectat, potrivit Poliţiei portuare.

De la deschiderea frontierelor pentru sezonului turistic la jumătatea lunii iunie, Grecia i-a obligat pe turiştii care ajungeau pe aeroporturile şi la graniţele sale terestre să se supună unor teste aleatoare de depistare a maladiei COVID-19.

Ţara s-a confruntat cu o creştere a cazurilor din septembrie, mai ales în regiunea Atenei după ce rezidenţii s-au întors din vacanţă.

Autorităţile sanitare elene au înregistrat în ultimele zile peste 500 de cazuri cotidiene.

În total, Grecia a raportat 25.808 de cazuri de la declanşarea epidemiei în februarie şi 520 de morţi asociate maladiei COVID-19. AGERPRES

Una din cinci măşti folosită de către români pentru protecţia în faţa răspândirii virusului SARS-Cov-2 este mască fashion, avertizează reprezentanţii Asociaţiei Pro Consumatori (APC).

În acest context, APC atrage atenţia Ministerului Sănătăţii că în România se vând măşti de protecţie care induc în eroare consumatorii în privinţa protecţiei asigurate de aceste produse împotriva SARS-CoV-2.

“În actualul context sanitar de creştere alarmantă a numărului de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2, fapt care a determinat impunerea purtării măştii de protecţie în Bucureşti şi alte oraşe mari ale ţării, şi în spaţiile deschise, APC solicită instituţiilor statului român cu atribuţii pe zona supravegherii pieţei să verifice măştile de protecţie respiratorie atât din punct de vedere al etichetării, cât şi din punct de vedere al îndeplinirii parametrilor asumaţi de producător prin intermediul etichetei sau al ambalajului colectiv”, precizează asociaţia într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

De asemenea, reprezentanţii organizaţiei profesionale solicită Direcţiei Generale a Vămilor să acorde atenţia cuvenită procesului de vămuire a importurilor de măşti de protecţie şi a altor materiale sanitare (dezinfectanţi, combinezoane, viziere etc.) folosite în această perioadă pentru protecţia împotriva SARS-CoV-2, iar Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor să verifice dacă etichetarea acestor produse este înşelătoare.

Cu privire la măştile fashion, APC face o serie de precizări pentru consumatori:

sunt lavabile, reutilizabile şi ajustabile

nu oferă protecţie împotriva bacteriilor şi virusurilor

oferă protecţie doar împotriva inhalării prafului, polenului şi stropirii cu picături mari de salivă

nu protejează împotriva Covid-19; nu sunt sterile

nu sunt dispozitive medicale, adică nu îndeplinesc cerinţele standardului SR EN 14683:2019

nu sunt echipamente individuale de protecţie, adică nu îndeplinesc cerinţele standardului SR EN 149:2009.

În ceea ce priveşte măştile de protecţie respiratorie împotriva SARS-CoV-2, specialiştii APC recomandă consumatorilor să folosească în această perioadă fie măşti faciale de uz medical, fie semi-măşti filtrante împotriva particulelor.

“România este în play-off-ul Uniunii Europene în privinţa importului de măşti cu o valoare de 272 milioane de euro în primele şase luni de pandemie, însă până la această dată nu a transmis nici măcar o alertă pe platforma Safety Gate.

Acest fapt demonstrează că nu există preocupare din partea instituţiilor statului român cu atribuţii în domeniul materialelor sanitare pentru a asigura populaţiei României măşti conforme care să o protejeze împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2.

Costurile legate de testarea parametrilor de conformitate a măştilor de protecţie respiratorie împotriva SARS-CoV-2 sunt insignifiante ca mărime pentru bugetul unei instituţii ca Ministerul Sănătăţii, variind între 300 lei (determinarea rezistenţei la stropire) şi 650 lei (determinarea eficienţei de filtrare bacteriană) pentru un tip de mască (…)

Folosiţi numai măşti fabricate în România pe eticheta cărora există menţiunea referitoare la parametrul eficienţă de filtrare bacteriană sau cea referitoare la faptul că protejează împotriva SARS-CoV-2, ambele menţiuni fiind însoţite de specificarea standardului agreat la nivelul Uniunii Europene, respectiv SR EN 149 sau SR EN 14683”, susţine Costel Stanciu, preşedinte APC.

În acelaşi sens, APC solicită Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale să verifice conformitatea măştilor faciale de uz medical, iar Inspecţiei Muncii să controleze conformitatea echipamentelor individuale de protecţie (semi-măşti filtrante împotriva particulelor).

Asociaţia Pro Consumatori este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată încă din anul 1990, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu agenţii economici şi instituţiile statului.

O preocupare permanentă a asociaţiei în ultimii ani a constituit-o utilizarea testelor comparative pe produse şi servicii ca mijloc de informare, educare şi îmbunătăţire a situaţiei economice şi sociale a consumatorilor.

La nivel naţional Asociaţia Pro Consumatori a fost recunoscută prin HG nr. 1106/2005 ca fiind de utilitate publică. AGERPRES